experiente mistice - (5)
Raspunsuri - Pagina 12
msl1 spune:
Nikole,
sa fiu sincera nu "simt" ca trebuie sa imi botez copilul in religia ortodoxa; eu personal nu am nici o atractie sau legatura sau nu stiu cum sa-i spun, afinitate poate cu aceasta religie chiar daca am fost botezata in ea; la primul copil am fost obligata efectiv de maica-mea sa o botez la ortodocsi; ca noroc ca sora-mea s-a oferit sa-i fie nasa si asa am acceptat mai usor; consider ca alegerea unei nase este f importanta pt este parintele spiritual al copilului; nasa care am avut-o eu, nu a interesat-o de mine; nu vreau sa se repete cu copii mei,iar la cea mica inca nu am gasit pe cineva care sa sa vrea cu adevarat sa-i fie parinte spiritual (gasisem la un moment dat, dar daca persoana respectiva nu a tinut legatura cu mine am considerat ca de fapt nu e interesata)in plus cea mare merge la gradi adventista si invata despre D-zeu in religia aceasta nu in ortodoxa; consider ca D-zeu o iubeste la fel de mult si pe cea mica, si o protejeaza chiar daca nu este botezata; ca sa zici un tatal nost sau alta rugaciune si sa traiesti in rezonanta cu d-zeu nu cred ca trebuie neaparat sa fii botezat; D-zeu ii iubeste mai putin pe cei nebotezati? face discriminari religioase? nu cred!
Deocamdata studiez religiile crestine si incerc sa vad in care simt aceea afinitate, si in care as vrea sa cresca copilul meu;inca nu am gasit-o.
nikole spune:
Citat: |
citat din mesajul lui msl1 Nikole, sa fiu sincera nu "simt" ca trebuie sa imi botez copilul in religia ortodoxa; eu personal nu am nici o atractie sau legatura sau nu stiu cum sa-i spun, afinitate poate cu aceasta religie chiar daca am fost botezata in ea; la primul copil am fost obligata efectiv de maica-mea sa o botez la ortodocsi; ca noroc ca sora-mea s-a oferit sa-i fie nasa si asa am acceptat mai usor; consider ca alegerea unei nase este f importanta pt este parintele spiritual al copilului; nasa care am avut-o eu, nu a interesat-o de mine; nu vreau sa se repete cu copii mei,iar la cea mica inca nu am gasit pe cineva care sa sa vrea cu adevarat sa-i fie parinte spiritual (gasisem la un moment dat, dar daca persoana respectiva nu a tinut legatura cu mine am considerat ca de fapt nu e interesata)in plus cea mare merge la gradi adventista si invata despre D-zeu in religia aceasta nu in ortodoxa; consider ca D-zeu o iubeste la fel de mult si pe cea mica, si o protejeaza chiar daca nu este botezata; ca sa zici un tatal nost sau alta rugaciune si sa traiesti in rezonanta cu d-zeu nu cred ca trebuie neaparat sa fii botezat; D-zeu ii iubeste mai putin pe cei nebotezati? face discriminari religioase? nu cred! Deocamdata studiez religiile crestine si incerc sa vad in care simt aceea afinitate, si in care as vrea sa cresca copilul meu;inca nu am gasit-o. |
Binenteles ca Dumnezeu o iubeste pe cea mica, si pe cea mare, si pe noi astia mari, pe toti, D-zeu ESTE iubire!
Acum...revenind la detalii, copilul nu il botezi in religia catolica, etc, nu exista asa ceva, copilul este botezat in numele Domnului Iisus Hristos, IN biserica catolica/ortodoxa...dar cum spuneam, in cazul meu a fost pur si simplu o alegere la care eu am tinut, daca era dupa sot nu ii botezam, de ex...oamenii sunt diferiti, gandim/simtim/actionam diferit...asadar, copila ta micuta este iubita si binecuvantata de Domnul, nu cred nici eu in asa ceva, scormoniri si mituri omenesti, ca D-zeu nu iubeste copilul nebotezat...nu MAI cred asa ceva.
Acum...daca te identifici cu teoria budhista, sa zic...normal ca nu are sens sa botezi copilul crestin, in orice biserica ai alege.
Si inca odata, ai dreptate, esenta e sa traiesti in armonie cu tine, cu ceilalti ceilalti, sa ierti usor
La cursul ptr botez al fetei, preotul a tinut sa darame mitul asta, cum ca(,) copiii nebotezati sunt pacatosi, sau ma rog...ce se mai spune, si ca D-zeu nu ii "recunoaste"...a spus clar ca este o aberatie , botezat sau nu, D-zeu te iubeste la fel...EL nu face discriminare intre copiii lui, sarcina asta ii ramane omului...
Exclusive spune:
Citat: |
citat din mesajul lui 3x3 [...] In vis omul se vede imbracat in diverse culori. Cei imbracati in negru sunt cei ce folosesc energia egoului pentru viata.nu au nici un Dumnezeu in viata de toate zilele. Am vrut sa spun ca acel suflet o avea un Dumnezeu la nivel teoretic, insa nu si practic, in viata. Haina este imagine a ceva trecator pe care il schimbi des.in vis, culoarea hainei arata tranzitiile prin care trece egoul. Cand te hranesti si Esti in viata fizica dupa legea divina, apari imbracat in alb. Culorile diverse, sunt expresia individualizarii luminii divine in experienta de viata.si asa omul poate avea o idee rapida de cat de ratacita ii este calea sau nu. Numai pace |
3x3, ceea ce ai scris mi-a adus multa pace sufleteasca. Am sa explic mai jos.
Dupa cum stii, mama mea nu mai este fizic in aceasta dimensiune.
Datorita multor fete inimoase de aici, datorita schimbului de informatie oferit aici, cred ca spiritul meu a reusit sa mai tina spiritul mamei in aceasta viata, astfel incat eu si familia mea cat si fratele meu, am ajuns la timp in Romania sa ne luam ramas bun de la mama (in forma ei fizica).
Cand am ajuns acolo, mama era inca constienta, ne-a recunoscut, am depanat amintiri, i-am citit din lucrarile spirituale ale lui Steiner (amonar, ), i-am aratat profilul prietenelor de suflet de pe FB spunandu-i ca acestea sunt sufletele din toata lumea care au facut un cerc virtual si s-au rugat ptr. ea:
nikole - Brazilia
nati - Japonia
light si 3x3 - Australia
lumi - Italia
Daniela si eunice - Romania
nasa mea - Franta
Sandra si cu mine - Canada.
Sa stiti ca atunci cand am facut acel cerc virtual de rugaciune, la ora rugaciunii, mama a simtit o caldura /energie trecandu-i prin corp. Acum sunt convinsa, ca acel surplus de energie i-a mai prelungit viata ...Iar cand v-a vazut virtual pe FB, a inceput sa planga de emotie - in traducere: V-a binecuvantat
Revenind la mesajul lui 3x3: sunt convinsa ca tu mi-ai adus-o pe mama in vis - un vis primit imediat dupa ce te-am rugat pe PM sa adaugi si numele ei la lista ta de rugaciune, asa cum ne sugerai cu cateva mesaje mai in urma.
Acest vis, a fost mai mult decat un vis ... m-am surprins ca nu stiam care e realitatea adevarata, vrand sa ma scol si sa ma ciupesc ptr. a-mi demostra ca acel vis era doar un vis ...
Am visat-o pe mama. Era cu ochii semi-inchisi, ca de gheata - nu se miscau, nu clipeau. Nu era suparata, insa FOARTE TRISTA. Mi-a spus, telepatic - buzele-i erau putin intredeschise, insa nu se miscau:
" Sa vedem acum daca ai avut dreptate" - referindu-se la faptul ca i-am spus ca se zice ca sufletul omului, dupa moartea fizica, pe timp de 40 de zile viziteaza toate locurile pe unde a cutreierat in aceasta lume. Si poate se referea si la faptul ca i-am spus ca primii care vor stabili contact cu ea, vor fi mama ei pe care nu a apucat sa o cunoasca, bunicul, si alte rude aflate 'dincolo' ...
Apoi am vazut-o (in acest vis) cum statea teapana la volanul unei masini (un fel de Dacia veche de culoare albastra, cu geamul de la volan deschis. Si cum masina se pregatea sa plece singura (parca plutea in fata, mama fiind nemiscata) mi-a spus ceva la genul ca tata a aranjat bine inmormantarea, ca a nimerit parcela/locul de veci, insa a incurcat nu stiu ce numere 225 cu 205 in interiorul cavoului ... (i-am spus asta tatalui, care nu are idee ce inseamna). Era trista. Foarte trista. Si arata sumbru.Si masina albastra a disparut ... Alaturi de mine in vis erau si sotul meu si fata, eu ii puteam vedea, auzi, insa ei nu ma vedeau si nici nu puteau auzi ce vorbesc, lucru care m-a facut sa simt si mai acut faptul ca ma aflam intr-o alta dimensiune,aceea in care era mama.
Sunt convinsa ca spiritul ei a trecut sa ma viziteze. Insa de la acel vis tot imi fac mustrari de constiinta, ca poate nu era tocmai indicat sa-i 'promit' ca exista viata de dupa viata doar in baza faptului ca am citit subiecte pe teme de spiritualitate si bazat pe experienta de iesire din corp avuta, in care am experimentat infinitul.
Cu alte cuvinte, eu traiesc cu iluzia/ speranta ca Divinitatea/ Creatorul / Infinitul / Eternitatea exista, actionand conform legilor armonioase: Iubire, Acceptare, Iertare, Binecuvantare, insa nu stiu daca am reusit sa-i insuflu mamei acest lucru. Se poate ca ea a plecat cu inima indoita de existenta vietii de dupa, si de aceea inca mai rataceste ... Si nici in vizualizarile mele in care o transform intr-un fluture imens sau lebada zburand inspre lumina, nu reusesc sa o trec de pragul acestei lumi inspre Lumina, nu reusesc sa o topesc in Lumina ...
Acum revin la citatul de mai sus, in care 3x3 vorbeste despre culorile in care apar imbracati oamenii, in vis.
Astazi am vorbit cu tata, si mi-a spus ca a avut urmatorul vis:
Mama,imbracata intr-o rochie lunga alba, fugea dupa printesa Margareta, vrand sa o sarute - printesa era si ea imbracata intr-o rochie ca de mireasa, alba. Si printesa fugea de mama, spunand ca nu vrea sa fie sarutata, caci va muri. Si totusi mama a reusit sa o prinda, i-a dat un sarut, si printesa a murit pe loc.
3x3, sa inteleg ca mama a aparut imbracata in alb drept semn ca este pe calea cea buna, ca ego-ul ei este intr-un proces de curatare energetica si ca in curand va putea pasi inspre Lumina? Of, Doamne, primeste-o pe mama mea in imparatia ta eterna, si nu-i lasa sufletul sa rataceasca. Amin.
irisM spune:
[quote]citat din mesajul lui BellaDonna
irisM,
imi place raspunsul scris, am cam aceeasi parere despre drumul spiritual
Ma bucur ca simtim la fel.
Botezul este o initiere in Crestinism. Stiu ca acest cuvant genereaza dispute si este asociat cu ce e ne-crestin, pagan, demonic chiar. Desigur ca se pot face initieri si in acest sens, dar nu este singura directie in care poate merge o initiere. Si botezul este o initiere, se face cu coborarea Duhului Sfant si noul crestin capata un inger care sa-l protejeze toata viata. Nu aduce copilului nici un prejudiciu si nici nu il obliga pe mai departe. Orice om are dreptul sa-si caute drumul in viata, in orice moment si in orice situatie s-ar gasi. Orice initiat are dreptul sa practice sau nu drumul deschis de initiere. Chiar daca nu practica ii este deschisa o posibilitate pe viata, de a relua de unde a ramas daca vre-odata va considera ca acela este drumul lui.
Eu tind sa cred ca este o deosebire intre botezul ortodox si cel catolic, desi amandoua se fac prin Duhului Sfant. Poate ca gresesc, nu am argumente "grele",poate ne lumineaza cineva care cunoaste mai bine.
Amonar spune:
Exclusive, sincerele mele condoleante Dumnezeu sa o odihneasca pe mama ta si sa o primeasca in imparatia lui!
Sper sa ai puterea sa depasesti tristetea si dorul care sfasie dupa pierderea unui parinte!
Amonar spune:
Inspirandu-ma din cele spuse de Exclusive despre visul avut vreau sa impartasesc si eu ceva.
I-am spus deja lui 3x3 ca eu nu il visez pe tata si nu exista absolut nici o legatura telepatica sau de o alta forma intre noi. Mama visase nu demult ca lui tata ii era asa de dor de mine si ca in visul ei ne-am intalnit (eu si tata). Ne-am imbratisat si tata m-a sarutat. Mama a inceput sa planga spunandu-mi ca lui tata ii era asa de dor de mine si ca nu e bine faptul ca m-a sarutat.
Bineinteles ca m-a pus pe ganduri acest vis, stiind ca in limba populara daca te saruta un mort, inseamna ca vine sa te ia, sau ceva de genul asta. Am rugat-o pe 3x3 sa imi expuna parerea ei despre acest vis. Daca ea doreste poate sa faca cunoscut raspunsul ei pt mine
Ca urmare, eu am incercat sa fac contact cu tata prin psihometrie. Ceva timp in urma puteam sa fac acest lucru foarte usor, era destul sa ating o poza ca imi apareau imagini in minte. Nu am mai facut acest lucru de mult.....Am incercat acum si pot sa spun ca nu mai merge asa de usor.
Parca asa avea o incarcatura densa cu mine care ingreuneaza contactul cu subtilul. Cand spun incarcatura, ma refer la oboseala, ganduri practice din viata de zi cu zi, griji, samd.
Dar am incercat....am incercat sa ma relaxez si am tinut poza lui tata in mana. Foarte greu a venit ceva....mi-a aparut deodata in minte o imagine care aducea un drum curbat, semana cu o sosea, dar care era luminat doar de raza de lumina a unei masini (nu era prezenta nici o masina). Un fel de lumina difuza. Eu parca zburam deasupra acelui drum si parca nu se mai termina.....in incercarea mea de a ma relaxa si medita eram intrerupta mereu, ba telefon, ba cateii care faceau nu stiu ce.....de fiecare data reluam procedura si de fiecare data vedeam aceeasi imagine.
Inspre sfarsit parca, parca vedeam ceva departe, ceva care ar fi urmat sa se desfasoare, parca ar fi fost inceputul unui univers, se vedea ca o platforma putin luminata. Mi s-a parut ca acel drum se indrepta inspre acea platforma, nu stiu cum o numesc. Se asemana cu un sistem solar dar fara soare. Nu am putut sa continui meditatia, fiind intrerupta.
Stiu ca ar trebui sa ma rog la dumnezeu sa mi-l aduca pe tata in vis. Dar eu stiu ca nu cred in rugaciune, nu in sensul in care un crestin ar crede. Eu nu simt nimic daca spun o rugaciune, nu fac contact cu mine sau cu altcineva. Si eu cred ca orice as face trebuie sa vina din inima, sa ma dedic cu trup si suflet. De aceea incerc sa fac contact cu dumnezeu sau cu tata prin metodele in care eu cred, meditatie, gand, contemplatie...Cand simt ca sangele incepe sa 'fiarba' stiu ca sufletul meu este inclus in acel gand, acea meditatie.
columbiana spune:
Alina/Exclusive, condoleantele mele . Dumnezeu s-o odihneasca pe mama ta!
Accepte ta douleur, elle sera gentille avec toi... paroles d'un gamin de 8 ans
http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=137759
BellaDonna spune:
The Ego VS The Soul
false self true self
Me We
separation unity
blame understanding
hostility friendship
resentment forgiveness
pride love
complain grateful
jealousy co-happiness
anger happiness
power humble
materialism spiritualism
madness wisdom
war peace
coldness sympathy
past/future oriented now orientation
intolerance tolerance
self-importance we-importance
egoism altruism
self-denial self-acceptance
social-intolerance social-acceptance
living up to this simplicity
and that doing just be
3x3 spune:
Citat: |
citat din mesajul lui mandyksch As vrea sa intreb si eu ceva legat de simbolistica visurilor. De cativa ani de zile (vreo 3) visez la cateva saptamani cu un fost coleg de scoala care locuieste la Budapesta. Nu stiu de ce visez cu el, nu ma gandesc la el, nici nu am mai tinut legatura cu el de foarte multi ani...acum, 2 luni mi-a aparut oportunitatea de a ma reloca la Budapesta cu jobul dar inca nu ne-am decis. Visele astea pe care le-am avut o fi fost vreun semn? Subconstientul meu a fost cu un pas inainte? "A nu obtine ce iti doresti si cand iti doresti, este din cand in cand o mare sansa" |
Toti cei pe care ii constientizezi, intalnesti in viata, sunt cei fata de care ai karma.dacaiti reapare un personaj din trecut, este timpul ca ceea ce exista, sa se desfasare, intample in realitate.de obicei, sunt datoriile noastre fata de cei din jur.
Subconstient? M-ai facut sa zambesc! Visul este fereastra prin care constienta 'trage cu ochiul' la ce este dincolo de realitatea fizica. Daca ceea ce exista ca mesaj creat dincolo, devine realitate, intretii o puritate la nivel de ego care iti permite reflectarea unei realitati in alta, unui plan in altul, dinspre planul 'visului', spre realitate. Roaga-te si mergi mai departe. Este doar inceputul regasirii, redescoperirii!
Numai pace