experiente mistice - (5)

Amonar spune:

Ar avea practica voodoo vreun efect pe cineva care nu crede in asa ceva?

3x3 spune:

...de ce exista bolile? Si ele apar nu pentru ca crezi sau nu in determinismul subtil. Ele sunt.
Nu exista bine si rau la nivel subtil. Exista doar Este si Nu este. Exista egoul cu credintele si incantatiile lui si lumea divina, care ESTE.
Ignorana este singura cale de detasare fata de o forma psi subtila. Stergerea totala din mental a existentei unei prezente.


Numai pace

irisM spune:

3X3 exact asta voiam sa stiu, punctul tau de vedere cu privire la vis ca o poarta. Mai mult ai anticipat intrebarea mea urmatoare care se referea la cum incadrezi tu accesarea voluntara la lumea subtila. Multumesc pentru raspuns.

Amonar, vrajile sunt doar o mica parte din ceea ce se numeste atac psi. Atacul psi poate merge de la un gand negativ amplificat de o emotie negativa puternica, pana la atacurile contiente ale unor oameni nu prea de bine care se folosesc de cunoasterea in domeniu. Asa cum spunea 3X3 este foarte periculos sa te arunci in asa ceva fara sa stii cu ce te joci. Si chiar si daca stii e bine sa fii foarte prudent. Insa uneori esti aruncat in arena si trebuie sa stii cum te descurci.

Faptul ca esti sau nu constient ca aceste forte exista nu te fereste de nimic, nu esti cu nimic mai aparat. Singurul scut pana la urma este intr-adevar protectia Divina. Numai ca trebuie sa tinem cont ca nici aceasta nu e completa. Noi avem punctele noastre sensibile prin care permitem raului sa se manifeste. Desigur printr-un mod de viata corect la nivelul legilor universului elimini din punctele nevralgice, dar nu esti ermetic atata vreme cat te mai invarti prin jur. Parerea mea e ca nici ignorarea sau stergerea din mental nu e eficienta pana la capat. Asta te mentine intr-o stare de echilibru si te face doar mai putin vulnerabil.

3x3 spune:

absolut tot ce exista in planul de creatie al egoului este supus suferintei.pentru a obtine iluminarea, egoul trebuie sa se dezbrace de "haina de piele",cum spune atat de frumos Annique de Souzenelle, in 'Simbolismul corpului uman'.
In experienta mea mistica, de calatorie constienta de la om la Dumnezeu, ceea ce vezi in vis, este 'haina de piele 'creata prin deciziile din viata, este creatia egoului. Dincolo de haina de piele, este esenta divina, care este samburele si inima ce pulseaza viata in lumea fizica.dincolo de lumina este constiinta unita in constienta prezentei de sine ca Lumina. Dincolo de constienta, Esti. Iar cand Esti, traiesti prezenta Domnului.

Toate jocurile egoului de-a paranormalul, psi, si alte alea sunt...iluzii de putere. Niciodata egoul in putetea lui nu se va inalta in Dumnezeu.
Si, bineinteles, singura sansa de a scapa de toate jocurile este numai...diluarea in esenta divina, dezbracarea hainei de piele si trairea in lumina, care se face prin rugaciune permanenta, binecuvantare, iubire neconditionata, daruire de sine aproapelui.
Lumina divina , gratia divina, energia de viata este absorbita, utilizata pentru supravietuire. In vis omul se vede imbracat in diverse culori. Cei imbracati in negru sunt cei ce folosesc energia egoului pentru viata.nu au nici un Dumnezeu in viata de toate zilele. Am vrut sa spun ca acel suflet o avea un Dumnezeu la nivel teoretic, insa nu si practic, in viata. Haina este imagine a ceva trecator pe care il schimbi des.in vis, culoarea hainei arata tranzitiile prin care trece egoul. Cand te hranesti si Esti in viata fizica dupa legea divina, apari imbracat in alb. Culorile diverse, sunt expresia individualizarii luminii divine in experienta de viata.si asa omul poate avea o idee rapida de cat de ratacita ii este calea sau nu.
Numai pace

mandyksch spune:

As vrea sa intreb si eu ceva legat de simbolistica visurilor.
De cativa ani de zile (vreo 3) visez la cateva saptamani cu un fost coleg de scoala care locuieste la Budapesta. Nu stiu de ce visez cu el, nu ma gandesc la el, nici nu am mai tinut legatura cu el de foarte multi ani...acum, 2 luni mi-a aparut oportunitatea de a ma reloca la Budapesta cu jobul dar inca nu ne-am decis. Visele astea pe care le-am avut o fi fost vreun semn? Subconstientul meu a fost cu un pas inainte?

nikole spune:

Nu stiu cum e la voi, dar in cazul nostru, ora de somn e ora comfesiunilor, Kevin imi spune TOT ce are pe suflet, ce-l supara, ma intreaba, isi pune nelamuririle pe tava, o tinem intr-un dialog vreo ora.

Intr-una din serile trecute, asa din senin, imi spune ca el zboara in somn, si ca e f placut, doar ca deodata cade in pat, si asta nu-i place, ca se sperie.Initial am crezut ca viseaza avioane, sau ca zboara cu avionul, ceva de genul , si am cerut lamuriri suplimentare.Copilul nu stie sa se exprime mai..exact decat a facut-o, mi-a repetat doar ca...da...zboooor, si e f fain:)...si deodatra...buuumm...cad in pat, si ma trezesc...

cum alte detalii nu a oferit si asta a fost singura amintire, am dedus ca e posibil sa aiba o experienta out of body, welll...cat timp ii place, e ok, nu are cosmaruri...Dumnezeu sa-l aiba in paza...mi s-a parut insa interesant mai ales modul in care mi-a povestit, fara sa-l intreb, si cu o sclipire in ochi, bucuros ca...zboara:)

referitor ca constientizarea Divinitatii in somn, subscriu!
Am avut multe cosmaruri, in care m-am zbatut pana la epuizare...epuizarea fizica puternic resimtita in corp(nu credeam ca e posibil in practica)imediat dupa nasterea lui Kevin, am avut un vis cumplit, m-am luptat mult cu propriul copil in vis(avea 2 luni), la un moment dat ma trezisem si eram toata paralizata, nu ma puteam misca, nu reuseam sa deschid ochii, dar imi curgeau lacrimile,eram treaza, perfect constienta si totusi visul/imaginile acelea violente continuau...la un momet dat am obosit si am strigat dupa ajutor, la D-zeu, efectiv am gandit Iisus ajuta-ma...am deschis ochii, inima imi batea puternic, Kevin dormea langa mine linistit...eu atipisem langa el...vreau sa va spun ca mi-a fost frica de el, efectiv...l-am schimbat si am iesit cu el sa ma plimb in parc...mi-au trebuit ore sa-mi revin...binenteles ca am vb cu maica-mea, asa cum vb cu un prieten, si-i spui of-ul...explicatia:necuratul maica, boteaza copilul urgent!

da:)ea inspre binele meu spus-o..

asta s-a intamplat acum 4 ani si un pic, de atunci am mai avut cosmaruri, in care nu am cerut/constientizat prezenta Divinitatii...de fiecare data s-a intamplat sa ma trezesc efectiv stoarsa de energie, simtindu-ma rau si cu durere de cap.

Recent am observat ca am ajuns in punctul in care in vis, ma rog la D-zeu, constientizez ca visez, si ma rog ptr cei decedati care imi apar si imi vorbesc...ma bucur pentru mine ptr ca nu ma mai sperii, simt eliberare, stiu, sunt constienta ca acolo unde sunt e o alta realitate/lume si cer ajutorul Divin...

asadar concord cu 3x3, am experimentat pe propria-mi piele ambele realitati

msl1 spune:

[quote]citat din mesajul lui nikole
...explicatia:necuratul maica, boteaza copilul urgent!


si ce se intimpla daca copilul nu este botezat deloc in nici un fel de religie? sint curioasa, nu mi-am botezat copilul si nici nu intentionez, el va alege ce doreste sa fie cind va fi mare, asa am decis.

nikole spune:

Vrei sa stii parerea mea personala, sau sa ii intreb pe ai mei?

Botezul e una dintre tainele cele mai importante, este "spalarea" de pacatul stramosesc, si devine membru al bisericii lui Iisus.Asta stiu eu, a fi definitia botezului, din pct de vedere religios.

Personal, consider, pe acest principiu botezandu-mi copiii, ca botezul e o "prezentare" a copilului in casa Domnului, e o binecuvantare a acelui copil si a parintilor lui.Botezul se face in numele lui Hristos, botezul nu e ortodox/catolic/adventist, etc etc...botezand, crestinesti copilul, nu-l faci ortodox(cum mi-a fost dat sa aud, iritant de mult), nici catolic.Albastrel a fost botezat in Jp la BO, Albastrica dupa rugaminti si telefoane pe la catedrala din Sao Paulo, si dupa refuzul categoric de a-mi boteza copilul, pe motiv ca noi nu suntem cununati in biserica,si ca tatal copilului este catolic,a fost botezata in BC...

eu am tinut sa-i botez, dar e o ...algere strict personala, personal respect(astazi)alegerea oricarui parinte in privinta asta.

irisM spune:

3X3, este foarte adevarat tot ce-ai spus. Si eu cred ca trebuie sa ne raportam tot timpul la cea mai inalta trapta acolo unde trebuie sa ajungem. Daca nu faci asta risti sa ratacesti drumul. Dar eu cred ca nu numai acolo trebuie sa ne uitam, ci si inapoi acolo unde suntem si acolo unde se gaseste intraga omenire. Cata vreme suntem inca aici inseamna ca bucata noastra de drum nu s-a incheiat, au mai ramas lucruri de facut. Daca te uiti numai in sus risti sa cazi prea mult in contemplatie. Oricat de frumoasa ar fi imaginea pe care o vezi ea trebuie sa ramana acolo, noi trebuie sa fim cu toate puterile noastre acolo unde suntem ca nu degeaba suntem acolo. Probabil ca nu e rau,o fi un drum frumos, mie insa nu mi se potriveste.

Trecutul meu de alatadata e fost asa mai..belicos. Se pot face greseli, multe si grele in jocul psi, pentru ca-l inveti pe pielea ta si nu prea exista drum batatorit. Sa-i spunem psi, desi eu sincer nu prea ma omor cu exprimarea foarte mistica. Omului ii este mai usor sa inteleaga daca folosesti termeni accesibili, de ce nu intalniti in crestinism. Parintele Argatu era un fel de luptator psi. . O fi ea o iluzie de putere,care poate fi scapata din mana e adevarat, dar atata vreme cat o situatie exista si se manifesta, cineva trebuie trebuie sa aiba grija si de asta. Nu e cu siguranta cel mai curat job, dar ce nu te omoara te face mai puternic. Si ramai cu o mare forta interioara si o mare disponibilitate sa faci orice "job" iti este cerut. Poate ca nu te ridica pe cea mai inalta treapta, dar iti creaza o baza foarte puternica de evolutie ulterioara.

Sigur jocul acesta al iluziilor, de orice fel, e o sabie cu doua taisuri. Dar oare nu iluzia e baza pe care ne ridicam noi spiritual? Iluzia iti da adevarata valoare a adevarului, intunericul te ajuta sa distingi lumina, maculinul se echilibreaza cu femininul. Ca sa dezbraci "haina de piele" trebuie sa-i cunosti straturile, trebuie sa treci prin ele, sa le indepartezi. Iluzie cu iluzie. E o rugaciune ortodoxa pentru vrajmasi care ilustreaza foarte bine lucrul asta. Spune ca vrajmasii sunt prieteni severi care atunci cand te-ai marit, mandrit, magulit te-au tras inapoi si ti-au atarat chiar lumea asta iluzorie, inlaturandu-le una cate una.

BellaDonna spune:

irisM,
imi place raspunsul scris, am cam aceeasi parere despre drumul spiritual