Ne rugam pt VICTORIA - M&M mai-iunie 2008 (189)

Reallaura spune:

Ca-eric si merci de tratatie. asta virtuala e cea mai buna!
Iar m-am intalnit cu slabanoaga de Alish prin parc, ah, cum poate frate sa fie asa slaba, Luca nu are nici un an?? eu sunt o nesimtita si am mancat cate 3 inghetate pe zi la Venetzia si nu ma pot abtine deloc... Vladi si Luca sunt tot mai frumosi!
Nadia sper sa reusesti sa ajungi la Venetzia, e superba superba...iti dai seama, un oras fara masini, romantic, ca o pictura. Vreau neaparat sa mai ajung acolo.
Lori merci. Asa faceam si eu cu Mirci, asta ma trage de bluza, se strecoara, plange, suspina.Am lasat-o sa se convinga ca nu are rost, o las, se chinuieste nitel la san, apoi ia putin biberon si tot asa... sper sa nu o tina mult!
Adidana merci de urari pentru Sis, ii transmit eu. Succes cu gradi. Din pacate nu stiu nimic despre 206...
Cleo nici nu ma asteptam sa ai tu alta parere despre sperieturile babelor Eu insa am stat nitel stresata, nu pentru ca as fi crezut in prostiile astea, dar ma gandeam sa nu o luam de la capat..bine ca nu mai e lapte aproape deloc.

Danicris spune:

Buna dimineata, fete dragi.

Sa ne rugam pentru Robert de Simonix sa treaca astazi cu bine peste operatie si sa se refaca rapid. Doamne ajuta ! Pup cu drag puiul scump. Simonix si Bobo, suntem alaturi de voi, va imbratisam si va dorim sa fiti tari pentru flacaul vostru.

cleo78 spune:

suntem cu sufletul alaturi de ei! Ii doresc puiului recuperare usoara si rapida!

Alysh spune:

Daaaaaa, si noi suntam alaturi de Robertel, Simonix si tati, sunt convinsa ca vor trece cu bine si apare SIMOIXU' in curand cu mesajele ei pline de optimism

Ca eric, La multi ani fericiti, sanatate!

Laurita, esti superba, slaba, mereu te admir cu toata sinceritatea. Dar stii tu f bine astea.
E drept ca nu mai vazusem demult 55 pe cantar chiar daca e virgula 7 (55,7), pacat ca lenea nu ma lasa sa fac niste abdomene

Lorich spune:

BAFTA MARE ROBERTIXU!!! SA TREACA REPEDE SI USOR



Lori, mami de Robert din 9.06.2008 si maslinuta Ana Isabela din 14.01.2011

belleane spune:

Robertix: Refacere usoara iti doresc!!!!

Reallaura spune:

Ali of, draga mea
Simonix tinem pumnii stransi astazi la operatie. Am incredere ca totul va decurge cum trebuie si ca tu vei trece prin asta cu optimismul tau de mamica cu picioarele pe pamant. - pentru care te admir eu atat

Victoria_mami spune:

Simonix tinem pumnii stransi astazi la operatie.

_
Mami si Daddy lupta impotriva leucemiei, impreuna cu Printesa Victoria Isabella 22.05.2008

Victoria Isabella, Printesa Noastra Perfecta!

Simonix spune:

Salutare fetelor

Sunteti asa dragutze, am fost destul de zdruncinata zilele astea si cand vazui si mesajele voastre ... m-ati facut sa mai bocesc nitel (vad ca am skilluri noi :D ieri am dat in plans de vorba cu niste colegi - doar l-am intrebat pe unul daca are amigdale si zbang :D)

In primul rand fetelor, eu ca eu cu al meu, dar din povestea asta am inteles mai bne cum poate fi cotidianul super mamicii noastre Desiree - la noi a fost vorba efectiv de ceva minor, mai mult e spaima parintilor, nejustificata, evident, dar deh ... stiti voi cum este. Insa am putut sa imi fac o minuscula idee despre cum este viata ta, draga de tine, cum este viata Victoriei acum. Nici nu se compara ce am trait noi cu ceea ce traiti voi - iti doresc din inima sa treceti cu bine prin toate astea, sa reveniti la o viata normala. Crede-ma ca m-am gandit enorm de mult la tine zilele astea doua, nu indrazneam sa imi marturisesc mie cat sunt de speriata pentru ca la un nivel logic stiu ca ceea ce am trait eu a fost O NIMICA TOATA pe langa ceea ce traiti voi. Si am incercat sa nu ma las "daramata" de spaima mea cu gandul la tine, nu am dreptul sa ma plang, sa imi fie teama, nu am dreptul asta.

Uf ... pai ce sa zic, privind retrospectiv chiar ca nu am avut de ce sa imi fie teama (bine, suntem in prima zi post op, dar deocamdata totul s-a derulat perfect). Problema a fost inainte, incepand de luni, cand am vazut eu ca se apropie momentul si am facut greseala sa mai dau un ochi pe internet - moaaaamaaaaa, ca fraiera am fost. Niste prieteni aici cu copilul "taiat" si el ne-au zis ca a fost greu etc - la un prim nivel nu m-a stresat, m-am bucurat ca sunt informata cat de cat. Imi era teama de anestezie la inceput, insa dupa discutia cu ei am mutat focusul pe post op - cica durerile sunt foarte mari, am citit ca se cauterizeaza zona, ca ii arde, ca sunt insuportabile etc M-am facut vaaarza... am sunat si pe doctor sa ii zic ca nu vreau operatie, ca de ce sa ii fac - el mi-a explicat ca are amigdale imense, care se ating, mi-a zis ca cu genul ala de amigdale nu are ce sa faca si ca tot va ajunge la operatie, poate mai incolo, poate va ajunge un adult super sensibil care va avea infectii in gat f dese si f urate etc etc Ca tehnica lui nu implica arderea zonei si ca nu va avea dureri foarte mari etc. In fine, mama a mai adaugat si ea nitel la stres, si uite asa ...

In plus, ieri faza: o tanti a cazut pe strada (era bolnava) fix langa parculetul nostru si si-a spart capul, zacea intr-o balta de sange. Robert a vazut - cu greu am reusit sa il iau de acolo si sa il duc departe, dar se tot uita, a venit si ambulantza, au luat-o pe tanti, Robert imi zicea ca el nu vrea sa cada, nu vrea la spital - deci niciodata nu l-am vazut asa de ingrijorat - avea o fatza de om mare, i se citea grija in ochi. Eu stiind ca il duc la spital a doua zi, va dati seama ce era in inima mea ...

Eh, si azi dimi ne-am prezentat la prima ora acolo, am avut camera privata, in plus si gratis, cica asa e pentru copii, frumos, ca la hotel, macar am marshat la greu pe treaba asta: ia uite Robert ce frumos este, avem si TV , avem pat cu manere, cu roti, cu butoni etc La scurt timp i-au dat un fel de drog de ere fiu-miu hiiiigh radea la manutze intr-o prima faza, apoi a devenit cam absent asa brrr spoooky rau ... sa iti vezi copilul asa, nu mai putea sta drept brrr. Am ajuns la pre op si apoi l-a luat anestezistul, ala a fost momentul greu, cand l-am dat ... el se uita asa in gol hmmm Dupa aia io m-am calmat, am zis ca e ca in avion, ne-am urcat, acum totul e in mana altora, a unor doctori de data asta :d Peste jumatate de ora l-au adus, era fix la fel ca inainte misca deja, doctorul ne-a zis ca l-a curatzat frumos, ca avea niste chestiuni imense, ca va dormi bine de acum incolo si va respira ca lumea. A fost greu pana s-a trezit de-a binelea, era f agitat, racneaaa, noi credeam ca nu va mai vorbi o perioada, dar la 10 minute dupa ce a venit a inceput sa urle la noi ca vrea apa - nu i se putea da - neeervi cat cuprinde - o stare din asta tzacanita. Tragea de perfuzie, facea scandal, din fericire nu a vomat, nu a sangerat deloc deloc. Bine ca fusearm primii la taiat ca a venit un alt copil proaspat si cand l-a vazut pe Robert cum facea ... hmmm Am stat acolo pana a deschis ca lumea ochii si era gata sa ii bata pe toti si apoi in camera, doar noi doi cu monstrul Cam o ora jumatate a durat batalia, i s-a dat si apa, erau multumite asistentele, doar ca ... nu readormea (cica in juma de ora de la prima trezire ar fi trebuit sa doarma iar). Eh, al meu cu motz fiind, a adormit greeeu. Am mai stat apoi pana pe la 12 si am plecat acasa, ca ne plictiseam. Cica nici un fel de regim, poate manca normal (a si hapait iaurturi si creme, ceea ce e foarte bine), cu tubii din urechi - cica sa nu ii bagam in seama si cam asta...

Acum doarme de 3 ore jumatate, este mega obosit, dar respira pe nas, nu sforaie, e incredibil :) Sa vedem trezirea, avem nurofenul langa noi, asta va fi siropul de baza :)

Si cam astea, m-am intins, sper ca nu v-am plictisit cu povesti, oricum a fost ceva minor, trait poate un pic mai intens, din cauza de fraierism de mami :D In rest, am vazut ca Laura a fost la Venetzia, o frumusetze, m-am bucurat si eu sa vad cat de mari sunt MsiMii nostri, chair de nu am avut vreme sa bag si eu un mesaj :)

Fug sa imi verific baiatul si va mai tin la curent VA MULTUMESC pentru gandurile bune

Simona cu Robert

Cum a venit Robertzel in viata noastra

Poze cu noi toti

Victoria_mami spune:

Simonix-ule, ma bucur ca este Robert bine. Si sa nu minimalizezi sentimentele tale, esti mama, este normal sa suferi si sa fi speriata de orice interventie chirurgicala facuta copilului din dotare. Si nu sunt chiar deloc super mama, crede-ma ca oricine in pozitia noastra ar face exact ce facem noi; pur si simplu ptr. ca nu ne-a intrebat nimeni daca vrem, daca putem sa facem fata la asa ceva; ne-a pus in fata faptului si nu poti spune "Nu vreau!", ca nu exista asa ceva, vrei- nu vrei, poti! Trebuie sa poti ptr. copilul tau. Crede-ma ca orica dintre noi ar face exact ce facem noi (stiu ca ma repet :) ). Te pup si va dorim numai bine. Sa stii ca Victoria dupa ce se trezeste din anestezie nu adoarme iar; ea bea ceva (in general suc de porto sau apa uneori), mananca si apoi se da jos din pat si plecam acasa (in general merge pe jos, rar o ducem in brate). Ajungem acasa (20 de minute), mananca si apoi doarme iar. Si cu anestezia: pe noi ne lasa in sala pana adoarme si cand ma lasa sa o tin eu in brate pana e complet adormita se trezeste super ok; daca ma pune anestezistul sa o pun pe pat cand e doar pe juma adormita, se trezeste super maraita, speriata.
Te pup. Si mai ales, un pupic maaaaaaaaaare, mare ptr. Robert.

_
Mami si Daddy lupta impotriva leucemiei, impreuna cu Printesa Victoria Isabella 22.05.2008

Victoria Isabella, Printesa Noastra Perfecta!