Ingineri fosti, viitori...(35)
Raspunsuri - Pagina 5
tuinea spune:
Buna dimineata!
Am semnat pentru apartamentul unde am sa ma mut:
http://www.vebra.com/property/4009/17822561
Gabi 99% este ceea ce spui tu. Cat despre Roxy ea a fost cea care a inceput toul: febra, dor de prietenii ei. Ea ar vrea sa stea si cu mine si cu el dar cum prietenii ei sunt acolo, in romana ii este mai usor decat in engleza prefera acasa. Ma doare sufletul dar ce sa fac... Nu aleg cariera inaintea familiei. Ca daca as avea un servici decent in Romania unde sa castig macar 2000RON m-as intoarce dar pe 800 de lei nu vin pentru ca nu vad cum as putea trai din ei. I-am pus pe hartie omului meu si nu ne ajung nici sa acoperim cheltuielile casei si ceva mancare. De haine nu mai zic. OK pentru noi dar pe Roxy nu o pot tine in loc. Asa ca prefer sa ma sacrific...
Va pupic si sa aveti un weekend placut.
Gabi_K spune:
Cristina lucrez in inv superior, si stiu ca pana la gradul de conferentiar nu prea ai sanse sa faci bani... Si daca tot esti talentata si desteapta, ar fi o porcarie sa stai aici pe un salar de nimic.
Acum cu Roxy nu stiu ce sa zic, are 6 ani si ar fi o idee totusi pentru ea sa stea langa tine, cu engleza cred ca s-ar descurca pana la urma... nu te tenteaza s-o iei langa tine?
Gabi+Robert(20.05.1997)+Lili(17.05.2002)
Povestea nasterii: Lili si Robert
tuinea spune:
Buna dimineata!
Cafeluta, ceai, lapte?
Gabi nu am stiut ca lucrezi in inv superior. Deci stii foarte bine despre ce vorbesc... Pe mine m-a deranjat mai mut ca vroiau sa ma tina tot pe preparator cu doua doctorate (nu ma cramponez de ele) si cu experienta pe care zic eu ca o ama lucrand asa in multe grupuri din afara. Dar cum ei nu ma vor si ma vor alrii nu ma prea deranjaza (am avut un moment in care aveam moralul asa de jos)...
Cat despre Roxy am intrebat-o daca nu vrea sa ramana cu mine si sa o aducem pe bona aici dar nu vrea si eu am zis ca nu am sa fac ceea ce au facut uneori parintii mei cu mine. Eu eram plecata din anul doi de facultate dar ei stai sa termini, apoi m-am maritat si cand am vrut sa plecam ce va iseste si tot asa...
Ea a decis chiar daca are 6 ani deci nu poate sa ma invinuiasca pe mine. Mai tarziu poate sa se schimbe si poate o sa vrea sa vina.
In rezt voi ce ati facut in weekend?
Eu am fost sambata chiar daca a plouat cu galeata sa vizitez casa Bronte si oraseolul. Chiar mi-a facut bine vizita si m-a destins.
Ieri am fost la cumparaturi si mi-am luat o pereche de cizme. Erau reduse 70% asa ca nu am dat decat vreo 37£ pe ele.
Azi am de lucru ca la nebuni si toata saptamana asta este nebuna.
Azi este si o zi lunga ca am lectia de germana de la 5 la 7...
Va pupic si sa aveti o zi super.
nma spune:
Buna dimineata!
Tare rau imi merge net-ul la birou asa ca nu prea mai intru.
Cristina imi pare tare rau. Sincer ma asteptam sa se razgandeasca sotul. Nu inteleg cum vrea sa se intoarca in Ro. Pentru ce? Eu asi pleca si maine daca ar avea unul din noi un job. Si asi pleca in primul rand pentru copii. Nu vad un viitor prea roz aici .
Sunt intr-o pasa proasta, ma enervez usoar .
Imi place apartamentul. Cand te muti?
Gabi esti mai bine? Am cazut si eu cam in aceeasi perioada in fata portii . acum mi-a trecut dar cateva zile m-am miscat ca un robotel.
La noi nimic roz la orizont. Pufy, catelusul nostru, a fost muscat de un dulau destul de rau. Acum face antibiotic .
Gabi_K spune:
Nico, sunt bine... dar de cand nu ma doare in dos, am o bronsita ca ceva tot trebuie sa am si eu... sper ca ti-a trecut si tie!!!
Cristina, cu Roxy am inteles cum va fi, chiar daca doare, probabil asa e cel mai bine... si cu omul tau? ramaneti impreuna? el cum vede viitorul vostru?
Gabi+Robert(20.05.1997)+Lili(17.05.2002)
Povestea nasterii: Lili si Robert
tuinea spune:
Buna dimineata!
Ceai, cafea?
Ar fi fost si buna o cafea ca deh ieri am facut 14 ore in universitate...Sunt franta dar tot m-am dus la sala.
Nico pai ia vezi cu atat stres. Pune mana si te odihneste. Este valabi si pentru Gabi. Gabi pentru tuse: ceai, lamaie, miere.
Nico, Gabi eu am facut ce am putut. Eu nu am avut sansa sa ma lase cineva sa ma acomodez sau sa ma dadaceasca.
Ma intrebai Gabi ce facem - pai ce am facut si pana acum. Eu acasa la doua luni. Noi ne iubim - in felul nostru nebun dar ne iubim. Nici mie nu mi-ar trebui altcineva. L-am intrebat si eu daca vrea asta si a zis ca ce am, sunt nebuna. Peste un an si jumatate vad incotro o iau. Traiesc cu speranta ca se va schimba ceva si va fi posibil sa vin acasa daca nu nu stiu...Chiar nu stiu.
De mutat ma mut pe 7 martie si pe la mijlocul lui martie conducem masina catre casa.
Fug la treaba ca am o saptamana asa de aglomerata...
Va pupic si sa aveti o zi super!
Otiliav spune:
Neata!
Va pup si va imbratisez. Multa sanatate tuturor, voua si rudelor voastre!
Cristina draga de tine cum sufereai in tacere si nu spuneai nimic.
Sincer, eu nu m-am prins ca Roxy a ramas in tara.
Pe sot in inteleg ca pentru moment a hotarat asa. Pentru ca stiu cat poate fi de frustrant pentru ei sa stea acasa fara job. Al meu a stat doi ani aici pana a gasit servici. Norocul lui ca a fost ocupat cu facultatea, cu fetele si pe langa casa facea de toate numai ca sa aibe activitate.
Nu stiu ce calificari are sotul tau dar stiu ca si acolo ca si aici poti sa ai multe calificari foarte bune dar daca nu ai recomandari e foarte greu. Si recomandari cum sa ai daca nu te baga nimeni in seama. E un cerc vicios din care se iese tare greu si cu mult noroc. Si cu multi nervi si stres bineinteles.
Prietena mea a stat 3 ani in Irlanda pana a renuntat sa mai spere ca va avea si ea un job asa ca impreuna cu sotul din dotare au plecat in state.
Sau al meu sot. A vazut ca-s 10 posturi scoase la compania unde lucreaza acum (apropo Anca am observat ca sunteti colegi de grup , desi dupa nume nu ne-am prins) si a trimis CV-ul pe care l-au respins din start ca nu e ce vor ei. Ei bine dupa ce a trimis proprietara casei in care stam recomandarea ei, a fost chemat la interviu imediat si i s-a spus ca i se trimite contractul cat mai repede. Intr-o saptamana deja incepuse serviciul. Iar posturi de ingineri sunt peste tot numai ca nu sunt pentru nou-veniti.
Probabil sotul tau s-a gandit ca acolo este o povara financiara pe cand in Romania macar se descurca din propriul salaruiu. Chiar daca tu castigi sufiecient el nu se poate acomoda cu noul statul.
Plus ca intr-o tara straina n-ai anturaj, n-ai viata sociala deloc pentru ca familia lipseste.
Eu acum vad cat este de nasol sa fii acasa, nu te suna nimeni (nici de ziua mea nu am primit vreun telefon sau de sarbatori). Pe cand in concediu cu Elisa am fost primele 2 luni cu mama si sotul dupa care am stat in Ro 5 luni unde a fost exceptional de bine.
Nu pot decat sa te sfauiesc sa il sustii sa aplice in continuare pana gaseste ceva. Chiar si sub asteptari numai sa intre in sistem. Va tin pumnii.
Nico, Gabi, Elena, pentru copii e foarte greu sa inteleaga de ce sunt privati de viata lor frumoasa din Ro. Nu e deloc usor sa faci fata, sa raspunzi pe fiecare zi la intrebari de genul "cand mergem in Ro?", "de ce nu vin bunicele aici?", "de ce nu-s copii in parcuri?", "de ce nu e frumos afara niciodata?"
Ei nu pot aprecia justetea alegerii parintelui. Nu au notiunea unui viitor indepartat atata vreme cat percep prezentul ca fiind unul trist. Daca nu ies din starea astea de tristete vor fi copii tristi, adolescenti tristi. Chiar o inteleg pe Cristina ca a ales asa, nu poti rezista prea mult timp sa-ti vezi copilul apatic si fara chef de viata. E clar ca pentru ea e greu sa se rupa de viata din Ro unde vorba Anei "se distreaza pe fiecare zi", mai ales ca acolo este foarte iubita de rude, de bona, de prieteni.
Ana a suferit o perioada dupa cele 5 luni de Ro. Nici nu imi pot inchipui cum ar fi fost daca n-ar fi avut deloc prieteni aici sau experienta celor 2,5 ani de Norvegia anteriori.
Si nu e specific doar copiilor mici caci am auzit si cazuri de adolescenti care s-au intors in Ro la studii, au ales sa nu locuiasca cu parintii intr-o tara straina.
Mami de Ana Maria(18.12.2004), Elisa Andreea (09.12.2008) si Iulia Alexandra (14.08.2010)
iepumic spune:
Neata fetelor.
Wow, vad ca nu v-ati zgarcit cu scrisul. Mi-a placut mult schimbul vostru de idei. Eu una as fi facut efortul de a pleca dar pentru moment problemele cu ai mei ma fac sa am cu totul alte prioritati. Si mai sunt si alte aspecte care ma retin: am job-ul de vis pentru moement, am un acoperis deasupra capului, am masina, am familia aproape si mai am un colt de rai la tara unde pot sa imi incarc bateriile oricand. Nu as avea nimic din toate astea daca as pleca. Desigur, ar fi si lucruri pozitive dar pentru moment balanta inclina spre Romanica.
Otilia, ma bucur ca ti-ai gasit timp sa mai scrii ceva, chiar ma intrebam ce se intampla cu tine...Nu stiam ca sotul tau si-a gasit de lucru...inteleg ca lucreaza la aceeasi firma ca si mine????? WOW! Ma mir, din cate stiu cel putin la sediul din Suedia nu angajeaza pe nimeni care nu vorbeste suedeza...poate in Norvegia sunt mai deschisi! Stiu ca au multe posturi deschise dar unul din motivele pentru care e greu pentru un roman sa acceada la ele este bariera lingvistica. Suedeza e destul de grea, am incercat si eu sa invat putin dar merge greu. In timpul in care as reusi sa invat suedeza as invata germana, spaniola si italiana!
Revenind la discutia voastra, pot sa va spun ca seful meu - care este roman - a plecat cu parintii in Suedia cand avea 8 ani. Dupa 22 de ani de stat in Suedia, prefera sa stea in Romania. Are prieteni si s-a adaptat stilului de viata din Suedia dar mi-a spus ca este foarte plictisitor acolo.
Gabi, nu stiu cum e la voi la universitate, dar pot sa-ti spun ca ma uit la fratele meu care e o persoana careia rolul de cadru didactic i se potriveste manusa (nu cred ca i s-ar potrivi nici un rol in mediul privat) si imi dau seama ca isi iroseste talentul in mediul asta. Nu mai spun de salariu ca nici nu are rost sa comentez. Despre studenti iar nu pot spune mare lucru...sunt total dezinteresati, au un nivel de cunostinte foarte scazut si este o mare dezamagire pentru un cadru didactic dedicat sa lucreze in conditiile astea. Simti ca vorbesti cu peretii. Imi pare rau ca nu sunt universitati tehnice particulare pentru ca ma gandeam ca ar fi fost mai bine pentru fratele meu sa lucreze intr-o astfel de institutie, cel putin din punct de vedere financiar.
Alta tampenie: pe tatal meu il scot la pensie fortat, din cauza noii legi a Educatiei. Dupa o viata de munca in care si-a investit toata energia, pasiunea si cunostintele in invatamant, este trimis pe banca de rezerve in semn de "recunostinta". De obicei nu ma laud, dar in cazul tatalui meu trebuie sa spun ca este unul dintre foarte putinii oameni care au lasat ceva in urma, care au facut o diferenta pozitiva si care, prin toate actiunile lor, au dovedit buna-credinta si dorinta de progres. 10% din ce a facut el sa reusesc eu sa fac in viata asta si as fi foarte mandra de mine. Nu am intalnit pe nimeni -nici macar dintre studentii pe care i-a picat la examene! - care sa nu-l vorbeasca de bine si sa nu aiba cuvinte apreciative la adresa lui, si asta fara sa stie ca sunt de fapt fiica lui. Iar rasplata este ca i-au taiat 50% din salariu si il trimit la pensie. In alte tari oamenii cu experienta, indiferent de varsta, sunt apreciati, valorificati...chiar si in firma unde lucrez eu am colegi de peste 70 de ani care sunt priviti ca niste somitati si nu ca niste obstacole pentru cei tineri.Acesti oameni sunt mentorii celor mai tineri si garantia in fata clientilor a experientei si seriozitatii. Mda...mi-am varsat si eu un pic oful aici. Sunt foarte ingrijorata pentru tatal meu pentru ca toate astea il afecteaza la cel mai profund nivel, nu mai poate dormi noaptea, face tensiune in timpul noptii...si stresul asta se suprapune si cu problemele pe care le-am avut in ultima vreme in familie. Sper sa fie totusi suficient de puternic ca sa faca fata in continuare, ca ne asteapta momente dificile si de acum inainte.
In alta ordine de idei...eu m-am apucat de cursul de auditor energetic la care abia daca am reusit sa merg la cateva sesiuni de prelegeri...Serviciul este mai important, intrucat proiectele trebuie supervizate, predate s.a.m.d. Sper totusi sa pot recupera si sa dau examenul de auditor anul acesta. Mai trebuie sa finalizez si cursul de Project Management pe care l-am inceput in 2009 si din care am parcurs doar o treime. Sunt foarte frustrata ca am ramas atat de in urma, mai ales ca mi se pare un curs extrem de interesant si de util....dar au intervenit atatea probleme care m-au tinut in loc: ba proiecte de predat, ba probleme de sanatate. Trebuie insa sa gasesc o modalitate de a nu mai lasa nimic sa ma impiedice sa-l termin fiindca vreau sa dau examenul pentru a deveni Project Manager Certified Professional. Atestarea aceasta mi-ar da o alta autoritate si mi-ar si deschide drumuri noi.
M-am intins ca iedera pe fatada casei dar nu mai povestisem demult nimic . Sper ca nu v-am plictisit.
Va pup pe toate!
Gabi_K spune:
Tot respectul meu pt. tatal tau, Anca!
Eu sunt doar soricel mic aici, adica secretara, dar imi place ceea ce fac. Si daca lasam deoparte chestiile financiare, pot sa zic ca mi-e bine
Cu mersu'afara, cred ca am cam pierdut trenul, mai ales ca am si scolarei de luat in calcul, acasa nu prea i-as putea lasa, iar acolo s-ar acomoda greu cu alte limbi...
Cat despre studentii de acum, sunt sub orice critica... unii ies semianalfabeti din scoli... am ajuns la faza sa ne bucuram de ei pana cand nu tb sa le schimbam noi scutecele, ca daca mergem in directia asta, azi-maine ne vin generatii care nu stiu nici sa mearga la wc ok, exista si exceptii... vorbeam de "umplutura":(((
Gabi+Robert(20.05.1997)+Lili(17.05.2002)
Povestea nasterii: Lili si Robert
Otiliav spune:
Anca asa de bine ai intuit ca s-a pus problema limbii vorbite, de fapt si in scris toate sunt in norvegiana. Nu vorbeste norvegiana insa vezi tu o recomandare face multe . Si sunt putin mai deschisi in zona aceasta caci sunt foarte multi straini. Sotul are coleg din Sri-lanka, Bulgaria, Rusia dar ei deja rup in Norvegiana. Noroc cu Google Translate
Bafta la examene !
Cristina, pare micut apartamentul dar cred ca este exact ce ai nevoie tu in momentul de fata. Cum stati pe acolo cu preturile caselor? Te intreb pentru ca aici cresc si tot cresc de nu poti gasi mai nimic sub 400 000 de euro (ma refer la 3 dormitoare cum avem noi nevoie).
Mami de Ana Maria(18.12.2004), Elisa Andreea (09.12.2008) si Iulia Alexandra (14.08.2010)