Sezatoarea canadiana (191)

cge spune:

Simonna, "La Multi Ani" pentru printesa ptr. maine!!
Sa creasca mare, sanatoasa si sa va aduca numai bucurii alaturi de "coolest big brother".

Cristina, mama Sabinei, aici in Qc scolile internationale primare sau secundare sunt cotate f. bine: se intra in urma unui examen si nivelul este ridicat.
In urma scolii secundare internationale, copiii se aleg cu diploma de bacalaureat international.

Ideea este ca scolile sunt verificate mult mai des, sunt inscrise in programul asta international, si trebuie indeplinite criteriile respective in fiecare an.
Plus ca li se ofera o deschidere catre toata lumea, nr orelor de limbi straine este mai mare decat in scolile standard.

In Qc, sunt scoli internationale publice si multe scoli private sunt si ele in inscrise in programul asta international.

Mai multe informatii gasesti aici:
http://www.ibo.org/

Noapte buna,
Cristina,
mama lui Victor 07.01.2000 si a Ancai 16.09.2005

Ione81 spune:

Acuma despre vacanta

EAT

Nu am vazut eat pray love, nici nu am citi cartea, dar cam asa a fost calatoria aceasta pt mine – a fost o reboostare spirtuala, mentala si trupeasca...

Am plecat intr-o sambata (am vazut apusul in Canada, am trait noaptea neagra si apoi rasaritul in Europa – ca un fel de metafora ...) am ajuns dimineata la ora 7 si ceva la Munich dupa ceea ce a fost o noapte nedormita, eu care intodeauna dorm pe avion– nu am inchis un ochi; prietena mea, bineinteles, in intarziere... ne regasim pana la urma in fata la McDo, binecuvantata fie globalizarea in acest moment, si celularele

Ma ia cu o masina imensa, un van, acuma inteleg de ce mereu fata referinta la ea drept « vaporul »
Pe autostrada e ok, dar pe drumurile regionale si comunale am impresia ca toate masinile vor intra in noi, atat de inguste sunt drumurile.

Imi vad finutza…nu am mai vaz-o de 2 ani, de la nunta. Bem Prosecco (nu e inca ora 9 ), apoi expresso si covrigi nemtesti ; Lisa se pregateste pt baie in piscinuta de gonflabila, e o placere sa o vezi, ne intelegem mai mult decat data trecuta, si engleza si germana se aseamana totusi, putem comunica putin ; ii place la nebunie costumasul ce i l-am adus, mai ales posetuta brodata pe bluzita; YES !

Mai vorbim cu sotul, facem o tura sa vad cum se da cu bicicleta Lisa, apoi ma decid ca nu mai dorm, doar fac un dus si destinatie un oras medival, Landshut, in Bavaria ; e absolut incatator, orasul, vremea, arhitectura, vedem St Martin, biserica cu cel main inalt turn din lume construit din caramida, mancam cel mai bun schnitzel, bem cea ma buna bere, spunem cele mai asunse lucruri, cele mai importante si cele mai nesemnificative…si nu ne oprim… din spatele blocului in Timisoara, pe terasa la Landshut, ne traim destinele.

Asa trece ziua, la un moment dat pe la ora 3 nu mai pot, lacrimi imi curg pe fatza de somn, gasim o banca si ma intind pe ea, cu capul in poala la Andre ; sunt cele mai profunde 15 minute de somn din viata mea ; seara mergem la aeroport – zbor spre Timisoara.

cge spune:

Scriu si aici: Mimitete, multumim ptr gandurile bune si dnatie.
Primit azi.

Cristina a ajuns azi in Arad, este pe tratament mai agresiv decat prima data ptr ciuperca asta nenorocita.

Cristina,
mama lui Victor 07.01.2000 si a Ancai 16.09.2005

Ione81 spune:

PRAY

Fratelo ma asteapta la aerport la dupa miezul noptii, avem intaziere ; s-a dublat fratelo, are lipit de el o fata frumoasa inalta – prietena. De cand parasisem Romania tot ma rugam sa-si gaseasca si el pe cineva, uite, era intrupata rugaciunea in fata mea, in carne si oase :)
Ne imbratisam o eternitate, si NU plang…. Doar o bucurie maaare, maaare ma curpinde, ca-mi vad fratele, ce dor mi-era si Doamne cat il iubesc. Unii isi pierd fratii, alti ii uita, altii ii urasc, alti ii iubesc, altii se cearta. Noi ne iubim.

Stam de povesti pana la 3… mergem la culcare, ca el la 6 se trezeste pt munca. Ma trezesc si eu zicand poate poate e 12, cand colo, 2 :40PM… oaaa, am dormit vreo 12 ore ! Nu-i bai, impartit la 2, fac 6 ore pe noapte :); Sunt oaspete de onoare la apartament, am primit dormitorul, si pana la sfarsit, nici in ruptul capului nu o vrut sa facem altfel!

Mama nu e acasa si tata e la tzara, dar nu-i bai, mama prieteniei tine loc de mama, avem mancaruri bune si alese, eu nu apuc sa fac nimic, matusa face ce numai ea stie la 60 si ceva de ani ; nu vad pe nimeni, doar niste preieteni vechi la bloc, stam la povesti, bem o tuica, merg la matusa, si fumez ; m-am hotarat sa fumez doar in vacanta – imi place ; imi dau seama ca mi-a lipsit totul mai mult decat as fi crezut ; ma rog sa nu mai treaca atata vreme fara sa ne vedem.

Marti merg cu fratele pe traseu (el e in vanzari), vad peisaj specific romanesc, colinele unduindu-se in zare si casele presarate la baza lor ! Imi dau seama ca asta e imprimat si in sufletul meu, desi am nevoie sa vad si sa descopar lumea.

Drumurile sunt mult mai bune.
Iar in oras, in Timisoara, e mult mai curat, trotuare mai bune, si in spatele blocului unde erau aceleasi dale batute de soarta de 20 ani ce se scufundau la ploaie, au turnat trotuar nou, parcul e frumos amenajat si adus la viata de copii zburdalnici.

Ione81 spune:

LOVE

Joi plec in Italia (caci mama se afla acolo pt o scurta perioada)…iara iau avionul ; incepe sa devina putin obositor, dar nu sunt obosita desi dorm de la 12 la 6 in fiecare zi.

Destinatie Venetia. Mama e stresata ca tot zbor, o sun cum ajung in aerport. Vreau sa iau autobuzul de apa, dar tanti de la ghiseu imi zice ca sa o iau pe uscat avand in vederea amplasarea hotelului! Asa ca pornim cu autobuzul, il intreb pe sofer intr-o pseudo iataliana daca merge acolo unde ii arat adresa. Imi confirma. Sunt si 2 moldovence de peste Prut, numai bine vorbesc cu ele si cand ne coboram la destinatie imi arata pe unde s-o iau. Am o valiza grea de 20 si trebuie sa o trec peste un pod (ponte della Costituzione), si inca un pod (ponte degli Scalzi)…ajung incet dar sigur. Fac un dus si pornesc la explorat. Iau vaporetto spre San Marco ; e atat de frumos ; ma simt ca intr-o poveste, inchid ochii si-mi imaginez o rochie din matase si un evantai… printul e in Canada :P
Ne dam in jos pe Canal Grande, pana la piata. Vizitez basilica San Marco, m-a impresionat, far putin cam agitata pt gustul meu ; nu apuc sa vizitez Pataul Dogilor, nici Guggenheim – nu-i bai, data viitoare, ca trebuie sa ma intorc in 2.

Vad Ponte dei Sospiri inconjurat de reclama la Coca Cola, il pozez dupa cum au prevazut cei care au planificat aceasta campanie marketing ; mananc cel mai bun gelatto din viata mea, ma pierd pe stradute, poduri, admir arhitectura, citesc numele soneriilor la intrare in casa, trec peste un pod, si inca un pod, multe, multe, vad cupluri tinudu-se de mana, lenjerie, tricouri uscandu-se la fereastrele caselor, in stil mediteranean, cumpar suveniruri la Rialto, admir masti scumpe, dar nu-mi permit decat una la sfert de pret ; seara ma intorc la hotel (=pensiune de tineri), mancam paste – sunt la masa cu 3 tineri de la Toronto, o montrealeza, o coreeanca si 3 englezi. Mama tot ma suna sa ma intrebe daca mi-am luat bilet la tren sa vina sa ma astepte la gara ! In final imi cumpar seara biletul, tot in pseudo italiana ; mi se pare semn de respect, decat sa o dau pe engleza

Vineri plec in nord, mica plange cand ma vede ; mi se pare tot cea mai frumoasa ! Bem vin si povestim, suntem invitate la un expresso italian, care baut la ora 5 pm ne tine treze pana la 3am ; sambata iara plange ca ce slaba sunt ; pana la urma o conving ca sunt sanatoasa si asta e cel mai important. Povestim mult. Vizitam oraselul din apropiere cu prietena lu’ mica. Duminica mergem la Adriatica, avem o zi superba, apa e mai calda decat aerul, soarele nu e nici prea tare, nici rece, numai bun.

Luni plec, si acum o vad in gara, cu inima sfasiata, dar incercand sa para brava.

Iarasi pe avion, ma intorc in Romania.
Intre timp a venit si ticu de la tara, petrec mult timp cu el, fac tocanita cu pui si rosii de tara, mancam lubenita buuuna. Povestim, mi-e dor de la tzara unde s-au retras ei. Marti mergem in oras, il ajut cu treburi administrative, mancam praji, inghe, ma intalnesc intamplator cu o colega ! Imi place.

Vad si prieteni, sunt coplesita de faptul ca nimeni nu ma lasa sa platesc, toti imi fac cinste, ba chiar cadouri, merg la biserica si apoi sunt gata de intoarcere.

Dar voi reveni !

khristin spune:

Ione, welcome back din vacanta ! Se pare ca ti-a priit si asteptam continuarea!


Crisflo, n-am copii la liceu, dar am avut elevi care au fost acceptati la IB program. Selectia este competitiva, nu se intra decat daca esti acceptat de ei in urma unui examen gen dizertatie, plus referinte, din ce am inteles de la ei e ca primesc in mod gratuit laptop, fac practica la companii renumite si-si fac un asa zis networking inca din liceu. Fetita ta ce varsta are ?


Ana, eu cred ca atunci cand ai sfatuit-o pe Maru si te-ai exprimat cu ‘invazia paki’ a fost ceva racism intended, cel putin eu asa am perceput-o. Be honnest now and tell me you didn’t . Cred ca toti care traim in tara asta sintem constienti déjà ca traim intr-o mica Asie si doar daca sintem oarecum in denial sau nu vrem sa observam asta, ne putem amagi. Mi-ar place sa cred ca acea multiculturalitate de care amintim pe diferite forumuri nu e doar praf in ochi aruncat celor care traiesc in RO. Inteleg ca esti dezamagita de un anumit comportament bananier de care ai parte in spatele casei tale (in mod cert si eu as fi si cred ca as discuta foarte ‘blunt’ ce anume nu-mi place la respectivul comportament mai ales daca ma afecteaza direct, decat sa hold a grudge), dar generalizarile astea ne omoara. Asa cum noi generalizam cand spunem despre asiatici ca gatesc cu minunatul curry samd, te-ai gandit ca la fel poate generalizeaza si altii cand ne compara pe noi cu tziganii, pana la urma de ce ar sti altii toate diferentele ? Si comparatia nu cred ca ne onoreaza sau ne incanta defel. In Ontario realitatea e vizibila cu ochiul liber, la fel cum este si in Vancouver si dupa ce povestesti si tu in QC stabilitatea demografica este efemera si acolo, si chiar daca sa zicem ca te-ai mutat intr-un cartier de albi anul asta, in vreo 3 ani demografia cartierului s-ar putea sa se schimbe nici sa nu-ti vina sa crezi, fie ca ne potrivim cultural cu ei sau nu doar pt. ca nu ne putem impotrivi globalitatii. Nu degeaba se pare ca China sufla puternic in ceafa US-ului, cum citeam un articol simpatic aici : http://www.npr.org/templates/story/story.php?storyId=129306388

PS : Nu stiu ce ai vrut sa spui de casele in cartier, dar preturile din Toronto si Mississauga sint extrem de comparabile lately fara mari diferente intre ele, iar la 600k in Mississauga nu gasesti o casa intr-un cartier bun cu scoli pe masura, si inclin sa cred cu atat mai putin in TO.

Cristina



Yasmine et Chris Anthony

The past is history, the future is a mystery, but today is a gift—that’s why it's called ‘present’.

Ione81 spune:

Deci mi-a prins bine excursia.
M-am intors asa impacata !

De cand am venit fac patul in fiecare zi, ma bucur in fiecare zi de zi, fac de mancare mai mult, am primit o carte de bucate a lui Varlan, mare chef in Ro ce a revolutionat bucataria romaneasca– retetele sunt excelente. Am prajit si pus vinete pt prima data in viata la congelator... citesc in fiecare zi! In curand voi incepe si sportul.

Ma simt renascuta.

Duminica am fost sa culegem mere la Mont St Hilaire, iar weekendul acesta, pt prima data de cand ne stim (vreo 6 ani acusi) sotul a planificat o excursie SINGUR – mergem la North Hartley, sau cam asa ceva... nici nu stiu cum se scrie, ca sunt INVITATA!!! :)

Si am inceput sa conduc; am dat examen si in Ro si la Calgary dar nu am condus niciodata pana ieri !!!
Am condus de la Pointe Claire in NDG, wooohoo!

Si ca tot vorbiti de joburi, si eu sunt la rascruce, am incredere insa ca voi alege drumul cel bun, ca idei am !

Gata, ma duc sa ma culc, vise frumoase !

CriPOD spune:

Hahaha, iti amintesti "discutia" noastra de acum... 3(?) ani? Uite de ce nu m-am mai obosit sa revin cu explicatii, am stiut io ca esti desteapta si you'll figure it out by yourself!

Asa este, parintii chinezi sunt cei mai determinati parinti, asa ceva mai rar. Dar nu e prea mult fun si nici nu ii ajuta social cand copilul tau e minoritar intr-o scoala de-asta. E mai safe si mai simplu pentru noi, parintii, intr-un fel. khristin, cum e demografics in clasa Yasminei?

Peste discutia cu Mississ sar, eu am stat acolo o saptamana cand am imigrat, nu mi-a placut nimic, era ca un oras muncitoresc din ce imi amintesc, ca in rest am tranzitat doar. Nu-s o sursa buna. Daca ar fi sa ma mut in 905, whitby cred ca m-ar atrage.

La multi ani, Ioana!

---

pepit

delphin spune:

IONE ma bucur sa te "revad". Imi pare bine ca ti-a prins vacanta,iar excursia organizata de sotul tau e semn ca i-ai lipsit. Am plecat si eu o data singura, cand eram insarcinata cu primul copil si cand am revenit, plin de surprize era.
Si eu sunt tare interesata de scolile internationale, am mai spus. Dorees ca aimei copii sa intre in acest sistem. Insa e dificil sa-i duc pt. examenul de intrare. Vedem noi cum facem.

KHRISTIN, nu fii asa aspra cu Ana

Multi ne facem astfel de pareri dupa ce am avut experiente mai putin placute. Mi-e perso imi sunt mai dragi galbenii de cat grii. dar asta pt. ca am trait intre ei o vreme si sunt vaccinata pe veci.
La fel si fiul meu cel mare, el nu mai suporta negri, ACUM. Sunt sigura ca are sa uite experienta africana in urmatorii 2-3 ani, dar acum nu.
Multiculturalismul...ar fii multe de spus pe tema asta insa...nu e nici locul si nici momentul.
E loc pt. toti pe planeta asta!

cris1511 spune:

Ce sa zic, noi stam in Toronto intr-o zona plina de chinezi si pot sa spun ca pretul caselor este peste 500k. Cat despre scoala, este una vis-a-vis de noi, de rang 1, la fel plina ochi de chinezi. Am avut ocazia sa vad cum invata un copil de chinezi, manaca cartea pe paine. Cu toate astea, spunea o chinezoaica ca daca l-ar duce inapoi in China pe copil, ar fi "a loser". Si ca in viziunea de aici, orice copil poate fi "gifted" cu putina atentie din partea parintilor.

Zenit, felicitari pentru baiat si pentru realizari! Cred ca ne-am cunoscut la intalnire. As avea o intrebare pentru tine, legat de ce a studiat baiatul tau aici. Am o prietena a carei fata ar vrea sa urmeze medicina si are niste nelamuriri, asa de inceput de drum. Nu stiu cum sa iau legatura cu tine, daca o poti ajuta cu ceva informatii.
Mersi mult.