Un baietel rasfatat (3)
Raspunsuri - Pagina 10
accept92 spune:
Citat: |
citat din mesajul lui accept92 Cum se dezvolta empatia? Omul se naste cu 0 empatie pentru ceilalti. Prima empatie care apare este cea legata de durerea fizica. Empatia se dezvolta prin suferinta. Aici la subiect se confunda empatia cu a fi alaturi de celalalt, sunt doua lucruri diferite. |
Se cere o rectificare. In rationamentul respectiv e vorba despre empatia la emotii negative. Bineinteles ca empatia se dezvolta si prin bucurie, prima data manifestandu-se prin reactia la zambet cu zambet.
conchita spune:
Citat: |
citat din mesajul lui accept92 O intrebare pentru mamele care inteleg AP-ul. De ce nu time-out? |
eu iau time out, ca sa zic asa. nu i-l impun copilei pentru ca nu-i inteleg ratiunea si nu am primit o explicatie rezonabila pana acum de la nimeni. plus ca prea se abuzeaza, la orice rahatel auzi time out time out. chill, woman, ca nu e sfarsitul lumii. se demonetizeaza si efectul pana la urma prin folosire fara cap.
sonia a primit time out la gradinita anul trecut ca nu voia sa lase o litera-magnet de pe perete in pace, o tot desfacea de-acolo, in ciuda explicatiilor. a inceput sa urle ca nu vrea in time-out, a venit educatoarea sa stea cu ea putin, dar pentru ca nu ii putea lasa pe ceilalti copii singuri, iata ca toata clasa a trebuit sa stea in time out cu fie-mea, care s-a linistit subit de la atata atentie - ca doar asta si dorea.
poate sa ia time-out daca doreste si sunt aproape sigura ca asa cum a invatat o gramada prin imitatie, asa o sa se intample si cu asta. dar pana nu-i inteleg esenta, nu-l aplic.
conchita spune:
Citat: |
citat din mesajul lui accept92 Atata timp cat concluzia nu este confirmata (si numai copilul o poate confirma) ramane doar o explicatie posibila printre altele. Nu spun ca nu este posibil sa ai dreptate, dar mi-ai demonstrat de-a lungul dialogului nostru foarte multa sensibilitate (admirabila), daca imi permiti...uneori in detrimentul detrimentul ratiunii. Iar concluziile pe care le-ai tras in urma analizei mi s-au parut toate extrem de terapeutice pentru tine, toate in directia 'copilul ma iubeste enorm, legatura dintre noi este puternica' (astea nu sunt citate, dar eu cu asta am ramas) ceea ce sigur ca este adevrat dar niciodata nu ar trebui sa stea la baza unei drame, dimpotriva ar trebui sa ofere incredere si putere. |
nu sunt de aceeasi parere. mi-a confirmat deja in limbajul ei, n-am stiut eu sa inteleg total din prima.
daca fetita ta ar proceda asa, contra naturii sale intr-o zi din senin, si nu vorbesc de mofturi, nervozitati uzuale, nu ti-ai pune intrebari? sau le-ai considera terapeutice pentru tine (de parca ar fi ceva gresit sa vrei sa performezi bine ca mama) si ai ignora analiza ca sa intelegi cauza? caci, spune-mi, in afara empatiei care simte, ratiunea cum ajunge la raspuns si, deci la solutie, altfel decat analizand?
nu am despicat firul in patru cu sonia, ci aici pe forum. si hai ca nu mi-a luat chiar asa mult. :-))
eu sunt de acord cu freedelia, nu cred ca am fost crescuti si educati sanatos integral, inclusiv cu concluzia ei - probleme de relationare si incredere in sine, dovada chiar numarul divorturilor (cauza principala e, insa, alta, si anume feminismul). mie mi se pare cinic sa negi evidenta si sa vezi ca perpetuarea unei mentalitati paguboase legat de pozitia copilului in familie si societate nu duce nicaieri altundeva decat la clonarea noastra in copiii nostri. io nu vreau asta, nu ma simt asa breaza.
Irina, poate ca mai intelept ar fi sa te informezi inainte sa aplici etichete. pe rationamentul tau, inclusiv metodele tale sunt gresite, pentru ca si tu esti adult.
irina.c. spune:
Citat: |
citat din mesajul lui conchita Irina, poate ca mai intelept ar fi sa te informezi inainte sa aplici etichete. pe rationamentul tau, inclusiv metodele tale sunt gresite, pentru ca si tu esti adult.nimic |
Citat: |
citat din mesajul lui denizelCitat: Nu inteleg prin ce copilul este superior adultului, si care e rostul unor astfel de comparatii.Irina, copilul este superior adultului prin puritate si prin judecata nealterata de tot bagajul pe care il cara cu el fiecare adult in parte (in functie de mediul educational, cultural si emotional in care a trait si traieste).Care e rostul unei astfel de comparatii? Simplu! - Un motiv in plus sa avem respect adevarat fata de copiii nostri - Sa nu uitam vreodata ca judecatile noastre alterate de ceea ce spundeam mai sus ii pot afecta (poate) ireversibil. pai daca adultii au judecata alterata, poate si ap-ul asta o fi alterat, ca tot niste adulti l-au inventat |
............................................. mami de Ilinca(26. apr.04), Teodora (26 aug. 07) , Otilia (9 oct. 09 )am blog
vikinga spune:
Eu una in cazul copiilor cu parintii divortati ma feresc sa ma exprim, pt ca e ca si in cazul familiilor cu mai multi copii: probabil altfel stau lucrurile si pina ce nu traiesti asta n-ai de unde sa stii, multe lucruri se invata din mers, nu stiu..Insa eu de pe margine cind vad atit de des spunindu-se ca totusi copiii ramasi in urma divorturilor au nu stiu ce traume, drame, ori lipsuri ori alte chestii de gen, ma cam revolt, fiind de fel genul optimistului care nu vede viata asa in culori intunecate si in general evit dramatizari inutile si prefer sa imi folosesc energia in rezolvarea problemei, in cautarea lucrurilor pozitive. Nu neaparat pt ca evit sa infrunt nush ce dinozauri ci pur si simplu vad partea plina a paharului, well ca mai e si una goala ce sa-i faci asta e, mergem inainte ca doar nu puteam sa le avem pe toate.O suna ciudat dar sa stiti ca facind o analiza asa in jur veti vedea ca uneori tatii divortati petrec astfel mai mult timp cu copiii decit daca ar fi fost casatoriti, adunati orele si vedeti ce iese. Plus ca mai ramine si cite un we liber mamei, asta asa in gluma zic:) nu e vb ca vad problema superficial.Pe urma supararea mamelor cind copiii sunt la tata in we, pt ca-s prea flexibili cu dulciurile, tv-ul, jucarii scumpe si alte mofturi. Pai asa-s de fel tatii, dupa a doua sarcina am mers mult la sport, sotul statea cu copii seara si daca initial ii faceam liste asa pe puncte, nerespectate desigur, pe urma m-am relaxat. Ca stind cu gura pe el ca o soacra nu faceam decit rau, ii destabilizam incredrea in sine, ceva de genul "eu fac totul mai bine, eu stiu mai bine, fa cum iti zic io"..neahh..discutii inutile care ne complica viata. Ba din contra pe parcurs m-am desteptat si am zis in permanenta cit de bine le face el pe toate, vai da' parca adorm copiii si mai bine cu tine, il laud ca si tata la toata lumea si uite asa usor usor e cel mai bine vazut tata din gasca noastra, prietenele noastre il dau exemplu. Uneori mai imi iau un time out din asta mai lung cu nemtoaicele mele si mergem la un show, shopping ceva, wellness in orase mai mari si al meu sot e eroul cu doi copii si 2 catei:) Si numai laudele si incurajarile mele si faptul ca am inchis ochii la stilul lui au dus la asta. Si da greseli a facut si inca mai face la greu, de genul nu inchidea bine pampersul, se uda asta mica la fund si de mai era si iarna iesea show:)), cind am fost 3 zile plecata le-a cumparat niste scumpeturi de jucarii de mi s-a facut rau, somn de prinz aiurea de era copilul treaz in mijlocul noptii, dulciuri de erau nervosi dar asa a reusit el sa inteleaga fenomenul, un fel de AP pe el a fost, ca pe urma multe greseli nu le-a mai repetat, clar! Important e ca si-a creat el realtia cu copiii, cu Aldo e minunat! Ce realtie au ei cu barcile, salupele si hobbyiurle lor. Iar cu Nadja, privita ca o papusica pretioasa cit era micuta, intr-adevar dupa 2 ani si ceva se vede si se simte relatia aia speciala tata-fetita pe care inainte o credeam a fi doar asa o conceptie populara.Pornisem de la copiii din cuplurile divortate si am ajuns pe coclauri. Nu minimalizez impactul divortului asupra copiilor, chiar cred ca este, am fost si noi la mm de asta, cind ma gindesc cu cita usurinta ziceam divort divort fluturind actele in mina si fiind sigura ca Aldo va fi f ok si asa, eram si f tinara, e scuzabil. Noroc ca sotul a fost mai cu capul pe umeri si nu stiu cum a facut el de am receptionat si ideea ca ...mda poate totusi am mai putea incerca. Acum cu familie mare altfel vad lucrurile, nu ca-s dependenta de el, chiar nu e problema asta, in germania plateste de se indoaie un divortat cu 3 copii mici si in general femeile singure o scot la capat plus ca le am si eu pe ale mele, ci chiar ii vad rolul lui in familie, in viata copiilor ca fiind mai mare, mai important decit il vedeam inainte. Acum cu mintea si experienta de azi is mai temperata. Uneori citind ori auzind de cupluri divortate cu copii, incerc sa ma pun in pielea lor, cum ar fi Aldo, Nadja de simbata ar fi in alta parte, cum ar intelege ei totul si uneori vad asta intr-un mod optimist explicat mai sus, alteori mai temperat, imi smulge un oftat. Ca de ex Sonia cu mommydaddy inseamna acasa, ba m-a trecut si un fior pe spate, da' fu scurt.De asta prefer sa nu ma bag pe a analiza comportamentul unui astfel de copilas ori sa ma exprim de cum as fi facut eu in n situatie, cu toate ca merg mai mult pe ideea lui Accept. Atentie si la atita analizat si despicat firul in paishpe. Uneori (ori deseori?) copiii fac si lucruri uite asa pur si simplu! Ori care au o explicatie mai simpla, ca at cind cauti cheile in toate postele si ele iti sunt in mina de fapt.Nu e prima oara cind zic ca AP-ul asta prea face drame din orice, de fapt cred ca si asta e primul motiv care ma irita ca in rest is in multe AP-ista din instinct si ar trebui sa fiu chiar mai cu mot daca e sa o iau asa. Si bine se mai adauga si partea promosiunilor de viitor ca de faci asa o sa fie asa, nu le prea cred si nu vad sa se potriveasca(ex dat cap trecut cu statul la masa, venirea unui nou bebe, rezolvarea problemelor fratilor de unii singuri) si-s de fel genul traieste clipa..viata e frumoasa.. de fapt al nabii de frumoasa. Ca sa ma explic sa nu par vreo hipioata scapata pe cimpii: de ex daca eu nu mai pot de atita explicat si dadacit si-mi iau time out de juma de ora(2 min?? pai nici sa trag aer in piept nu am timp), ori de pur si simplu nu mai am chef de citit povestea de seara, ca-s in toane proaste, ori de-s chiar suparata pe Aldo ca e rautacios cu Nadja ori pe Nadja ca foloseste uneori ca o luptatoare ninja in miniatura, pretioasele ei arme: tipatul si plinsul ala fara lacrimi ca sa obtina ceva ori sa fie cum vrea, luatul lui Aldo in pijamale asa pe sus cu picoarele balanganind si dus in masina si condus printre plinsete si rugaminti sa ne intoarcem acasa sa se imbrace asa pina la gradi pt ca mi s-a urit cu explicatu' cu mai dragule avem si noi un program; si uite asa procedind instinctual fara sa-mi clac pe nervi si inima sacrificindu-ma inutil pe rugul mamelor cu frica ori cu speranta, ca ei lasa mai inghit nitel dar lasa cind vor fi mari va fi un vis si uite da, cedind promosiunile de viitor in schimbul momentului astuia de acum! Stiu, fara efort nu excelezi in scoala, diplome si cariere. Dar eu nu vreau asa ceva, in familie trebuie sa ne vina totul natural, sincer. Perfectiunea e infricosatoare! F ok sa citim una alta dar sa ne declaram ca suntem parte dintr-un grup atotstiutor care uitati si voi cum ne imparte, in loc de mame pur si simplu, suntem mame nu stiu cum ori nu stiu cum. Eu ramin in continuare curioasa si deschisa, mai am alte intrebari de genul: cum e cu tv-ul, cu suzeta, de ex? Si in general nu am fost pe subiect Gica contra uite asa de-al naibii, pt ca inainte de orgolii pe aici pe DC, sint copiii mei! Si eu recunosc ca ceva s-a mai deschis in mine, macar sa-mi propun sa fiu mai buna ori mai rabdatoare. Orisicum alta mama am fost la de 26 de ani cu Aldo, alta cu Nadja la 30 si altfel acum la 32. Nu cred ca mezinul e rasfatatul casei cum se zice in traditie, doar asa ca-i el Prislea ci mai mult sta ascuns in virsta si experienta mamei, se mai slefuieste, e mai rabdatoare, ehei.. uneori analizez mamele tinere ori chiar f tinere versus mame mai trecute prin viata si aici vad alte diferente interesante si chiar daca cele din urma is clar in avantaj cu asii in mineca, ca-s mai destepte ori citite, nah asta e, totusi si naturaletea si traitul in viteza nu neaparat fixist pe copil ci asa cu copilul pe linga, al celor tinere care inca vor copilarii, inca-s la inceput de viata, gresesc, se ridica, inca invata si se slefuiesc si toate procesele astea le trec alaturi de copii e la fel de interesant, ma refer la relatia mama-copil. Uneori e freaky chiar sa le stii pe toate! si ca sa-mi continui ideea, ca azi is mai aeriana nush de-i de la hormoni ori de la cartea cu stiinte citit in germana lui Aldo, cu bataie pe viitor prefer sa-mi axez insa altele, de ex nu conteaza ca suntem parinti imperfecti care nu reactioneaza ca la carte in toate situatiile astea mititele, conteaza hobbyurile noastre, calatoriile noastre, faptul ca ii luam si ii implicam in toate activitatile si-s multe lucruri pe care nu are rost sa le spun aici ca tin de intimitatea familiei noastre.Si e si tirziu si iar imi fac blog pe subiect.Edit sa-mi actualizez burtoiul cu 2 sapt mai mult, ca poate isi organizeaza careva Craciunul ori Revelionul dupa mine, apropos atentie, mai sunt 5 sapt pina la Craciun!:Vikinga 34+ cu cei mai frumosi vikingi: Nadja si Aldo
Ingrid S spune:
Citat: | ||
citat din mesajul lui conchita
io? nimic. poate doar sa reimprospatez memoria: aici era vorba despre olita. cand s-au trezit unele mame sa-si spuna democratic opinia ca lasi copilul cand e pregatit, au aparut altele cu ciomegele. mie mi s-a spus ca voi ajunge cu fata la psiholog pentru ca are scutec la varsta asta. si ca numai x y z pot fi mame AP. mai nou ni se numara banii din banca si mesajele pe dc. tie personal ce ti s-a intamplat la discutiile astea? te-a jignit cineva, ca n-am vazut. dc e anti-ap, deci voua, totusi, nu vi s-a cerut nimic, nici macar decenta in limbaj. nu tie, voua asa in general. eu nu regret ca m-am bagat in discutie, in ciuda noroiului care a urmat. am invatat o gramada si mica mea speranta e ca poate, printr-o minune, mesajele mele multe-multe si extra lungi si super detaliate si enervante si obositoare si de mama "bogata si lenesa si abuziva si neglijenta" or fi folisit cuiva tacut de pe margine care are creier sa judece si inima sa simta, nealterate de modele zilei si neintimidate de agresivitatile de maidan. nimic |
Conchita, prima parte a mesajului iti era adresata, a doua era un exercitiu de retorica, vine si de la o anumita doza de exasperare, am talentul de a fi cuminte si calina pana intr-un anumit moment cand ma apuca dracii. M-a lovit o adiere din trecut, fix Gazella ce se uita prin dropurile mele si studia cat de AP sunt eu, sigur ca de atunci numai simpla pomenire a termenului AP imi aduce o stare ciudata.
In loc sa se faca schimb de idei, ne trezim sa acuzam, stii perfect de bine ca s-au cernut la injurii pe aici, mama-mama.
Si as vrea sa fiu nepartinitoare, in ciuda impresiei mele despre AP, dar zau...cand vad anumite postari, imi vine sa o iau pe aratura.
Mai vreau sa adaug un singur lucru, Denizel, ai ajuns la un stadiu de fanatism ce nu-ti face cinste. Citatele adaugate la semnatura, pot fi explicate mai mult sau mai putin, dar ura ta, nu.
Imi pare rau, chiar imi erai simpatica.
Ingrid S si Diana
www.dropshots.com/Ingrid28_photo" target="_blank"> FILME 1
www.dropshots.com/Ingrid28photo" target="_blank"> FILME 2
www.dropshots.com/Ingrid28photo1" target="_blank"> FILME 3
Cativa nebuni si-au spus la masa: "Numai noi formam aici lumea buna". Si lumea ii crede.
Vauvenargues
denizel spune:
Citat: |
citat din mesajul lui Ingrid S Denizel, ai ajuns la un stadiu de fanatism ce nu-ti face cinste. Citatele adaugate la semnatura, pot fi explicate mai mult sau mai putin, dar ura ta, nu. Imi pare rau, chiar imi erai simpatica. Ingrid S si Diana www.dropshots.com/Ingrid28_photo" target="_blank"> FILME 1 www.dropshots.com/Ingrid28photo" target="_blank"> FILME 2 www.dropshots.com/Ingrid28photo1" target="_blank"> FILME 3 Cativa nebuni si-au spus la masa: "Numai noi formam aici lumea buna". Si lumea ii crede. Vauvenargues |
Ingrid, ia uite ce scrie la gazeta :
Citat: |
citat din mesajul lui cristi_2003 vroiam sa le spun fetelor, mai ales lui denizel, care asa cum o tot comentati voi, e exceptionala din punctul meu de vedere - nu va lasati batute. de ce zic asta - acum 2 ani, eram genul care credea ca un copil trebuie batut la un tantrum ca sa se invete minte, ca trebuie lasat sa planga in patut ca sa se invete minte, ca trebuie sa asculte imediat, altfel o incaseaza si uite asa se invata minte. apoi v-am descoperit pe voi, din fericire inainte sa devin mama, si acum nu as mai concepe asa ceva. acum plansul unui copil imi da reactii fizice, ideea de a bate un copil, chiar si cu o palmuta ... odios. am descoperit la timp ca si cei mici au nevoi, din prima zi de viata, ca ei trebuie sa fie nu doar iubiti de la distanta, ci si tinuti in brate si purtati, ca si nevoile lor sunt importante, ca am datoria daca l-am facut pe copilul asta sa fac tot ce pot sa fie fericit. la inceput si eu cand auzeam de ap faceam urat de tot, asta poate din cauza stilului mai agresiv cu care e promovat pe dc. si normal, reactia la agresivitate e o aparare macar la fel de agresiva, mai ales cand simti ca un pic principiile tale de viata se subrezesc. voi m-ati ajutat sa fiu o mama mai buna decatas fi fost daca nu va descopeream. asa ca va rog mult, nu obositi in a promova respectarea copilului, ca poate sunt multe ca mine, care desi nu va scriu, citesc si invata. |
Da?
Asta e ceea ce ma intereseaza pe mine si ceea ce e important. In nici un caz nu ma intereseaza si nu e important sa-ti fiu tie simpatica .
Protest
Recunosc ca ma jucam odata cu fetita la nisip si a venit o alta fetita sa se joace cu noi. Avea peste 3 ani, s-a asezat in fund in nisip, moment in care i-am vazut pampersul si toate cele (la copiii mai mari dispar colaceii de pe picioare, pamperul nu prea mai are pe ce sa stea), avea si nisip in pampers, recunosc ca am avut o reactie in stomac, fetita vorbea foarte bine, parea sanatoasa.
Cand de fapt categoria copiilor care mai folosesc pampersul la 3 ani este clar minoritara si pentru parintii lor imi pare rau daca au incercat si nu au reusit iar daca nu au facut nimic mi se pare condamnabil.
cristi_2003 spune:
denizel - acuma o sa creada tot forumul ca io sunt batausa de copii
daca cititi continuarea o sa vedeti ca m-am reformat inainte de a avea copil
denizel spune:
Cristi, ai dreptate, sterg imediat sublinierea.
Tu esti o mamica buna-buna-buna!!!
edit
Am pus si continuarea, ca sa se inteleaga mai bine :).
pup
Protest
Recunosc ca ma jucam odata cu fetita la nisip si a venit o alta fetita sa se joace cu noi. Avea peste 3 ani, s-a asezat in fund in nisip, moment in care i-am vazut pampersul si toate cele (la copiii mai mari dispar colaceii de pe picioare, pamperul nu prea mai are pe ce sa stea), avea si nisip in pampers, recunosc ca am avut o reactie in stomac, fetita vorbea foarte bine, parea sanatoasa.
Cand de fapt categoria copiilor care mai folosesc pampersul la 3 ani este clar minoritara si pentru parintii lor imi pare rau daca au incercat si nu au reusit iar daca nu au facut nimic mi se pare condamnabil.