Un baietel rasfatat (2)
Raspunsuri - Pagina 17
conchita spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui Luna1 Daca si cand terminati cu intepaturile poate mamicile AP imi raspund si imi dau si mie o solutie viabila la problemele mele. Multumesc. Mamica de stelute Cosmin (30 iulie 2001) si Adelise (11 august 2007) |
eu m-am abtinut, ca sunt logoreica in seara asta si deja nu vreau sa monopolizez pe-aici mai mult decat deja am facut.
foarte rar am avut situatii cu bagatul in gura al obiectelor, nici nu-mi aduc aminte. dar AP nu are legatura cu asta, trebuie sa faci exact ce ai facut, scoti obektu cat de repede poti, fara sa o sperii sa-l inghita. eu zic ca ai procedat corect. ca erai suparata dupa aia? nici asta nu vad sa fie o problema. cine zice aici ca trebuie sa fim din piatra si din gheata? suntem umane, e normal sa ne enervam (care se enerveaza, ma rog), sa ne suparam, sa nu avem mereu chef de una-alta. nu emotiile ca exista sunt problema, ci atitudinea noastra fata de ele! emotiile sunt normale, nu te invinovati ca le ai. "mami s-a speriat pentru ca...m-am suparat pe tine pentru ca...imi pare rau ca am reactionat asa...te iubesc, iarta-ma."
cu prietena - daca iti e prietena, ar trebui sa stie ca tu ai alte mijloace de educatie si sa ti le respecte. eu spun adultilor ca nu intervin pentru ca 1,2,3, asta e convingerea mea si atata vreme cat nu se iau de codite, e ok cu mine, daca e ok si cu ei, ca parinti. deci respectul intre voi e mutual, tu te ingrijorezi pentru prietena ta, ea ar trebui sa fie la fel cu tine si sa te inteleaga. cand nu e posibil, eu cedez si intervin. in fond scopul e capacitatea de a te adapta la situatie si a o rezolva mutual avantajos, nu de a impune o teorie cu forta in detrimentul copiiilor si eventual al prietenilor. cred ca o explicatie data copilului ar fi suficienta in cazul asta de "abatere".
Luna1 spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui Sabina Luna, daca inteleg eu bine, tu ai vrea sa menajezi sensibilitatile prietenei fiind in acelasi timp fidela fata de convingerile tale in ceea ce priveste cresterea copiilor. Eu una as discuta cu prietena si i-as explica cum cred eu ca trebuie sa proedez cu copilul meu, si in acelasi timp as interveni daca se lasa cu agresiuni intre cele doua fetite. poate, cine stie, se lumineaza si prietena. Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil! Sabina's blog,  Sofia Galagia si  bb Gheo Cea mai lungă cale este calea care duce de la urechi la inimă. |
Sabina multumesc. Ceea ce am vrut eu sa subliniez este faptul ca imi doresc sa abordez AP in cea mai mare parte din timp insa nu o pot face atat timp cat afecteaza metoda de educatie a altui parinte.
Sa am pretentia sa se "lumineze" prietena mea nu pot, si ea ca orice alta mamica considera metodele ei cele mai reusite si mai bune, iar faptul ca eu aleg o alta metoda nu inseamna ca o condamn pe a ei ci consider ca AP mi se potriveste cel mai bine in situatia aceea.
Nu pot sa ii spun prietenei mele "uite care-i treaba, eu vreau ca Adelise sa isi gestioneze conflictele singura deci o sa o las sa ii ia jucariile fetei tale si sa fuga cu ele prin casa, iar tu...".
Nu stiu daca m-am facut inteleasa, insa practica in situatia aceasta mi se pare dificila, mai ales pe termen lung pentru ca de cand avem fetele de o varsta am prietena mi-a devenit ca o sora, iar in viata reala copiii reactioneaza diferit, de ex fetita ei nu plangea ca vrea jucaria insa o cerea timid (fiind pe teritoriul fie-mii) iar mama ei ii spunea sa o ceara frumos inapoi (o metoda nu neaparat gresita). Daca eu as fi ignorat momentul probabil ar fi fost o problema pentru ca discutia era clar deja intre noi adultii, adica ea ii spunea fetei si pentru urechile mele sa o ceara frumos inapoi in ideea clara ca eu voi reactiona si jucaria va fi inapoiata.
Mamica de stelute Cosmin (30 iulie 2001) si Adelise (11 august 2007)
denizel spune:
| Citat: | ||
citat din mesajul lui allinta
Cata imaginatie... Ar trebui ca mama aia sa fie chiar dezaxata ca sa-i zambeasca calm copilului ei, zicandu-i susurand din varful buzelor, ca urmeaza pedeapsa. allinta http://www.petitieonline.ro/petitie-p61234041.html |
.Sunt doamna Iacob
, avocata lui Denizel .Allinta, mi-a zis mie Denizel ca a citit de curand pe forum aceasta parere: "spune-i copilului calm si cu zambetul pe buze ca va fi pedepsit".
Asadar, imaginatia e pe undeva prin alta parte :)
Protest
Recunosc ca ma jucam odata cu fetita la nisip si a venit o alta fetita sa se joace cu noi. Avea peste 3 ani, s-a asezat in fund in nisip, moment in care i-am vazut pampersul si toate cele (la copiii mai mari dispar colaceii de pe picioare, pamperul nu prea mai are pe ce sa stea), avea si nisip in pampers, recunosc ca am avut o reactie in stomac, fetita vorbea foarte bine, parea sanatoasa.
Cand de fapt categoria copiilor care mai folosesc pampersul la 3 ani este clar minoritara si pentru parintii lor imi pare rau daca au incercat si nu au reusit iar daca nu au facut nimic mi se pare condamnabil.
Sabina spune:
Luna, sa se lumineze la ceea ce crezi tu, nu sa aplice ea metodele tale, am fostcam evaziva, scuze.
Deci, daca ti-e prietena adevarata, te va intelege, eu as avea curaj sa-i spun calr ca am citit ca in perioada 2-3 4 ani copiii isi formeaza eu=l si ca posesivitatea este in legatura cu aceasta dezvoltare, ca e naturala si gata.
I-as spune sa nu mai vorbeasca pentru urechile mele , ci sa fie genuina cu fata ei.
Si eu intampin astfel de probleme, si de multe ori cedez in favoare prietenei...dar nu e bine, am inceput sa ma corectez.
Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil!
Sabina's blog, Sofia Galagia si bb Gheo
Cea mai lungă cale este calea care duce de la urechi la inimă.
accept92 spune:
| Citat: | ||
citat din mesajul lui conchita
ei, nu respecta. daca il citesti corect, rationamentul e ala care e: x,y,z nu-s divortati, deci alo, stiu ca te referi la mine dintre cei prezenti. si pentru ca lista ta cuprinde enspe variante posibile, asa cum am mai spus, tot forumul dc ar trebui sa fie AP, si nu e. deci logica ta nu are reguli, a mea e faina.  |
Lista mea cuprinde un numar modest de variante posibile in a explica comportomanetul parintilor care sunt extremisti AP si are in plus caracterul de a fi deschisa. Fiind deschisa, daca tu adaugi si alte posibilitati nu contrazici teoria mea. Daca insa vrei sa demonstrezi ca una sau mai multe variante nu sunt corecte, nu o poti face asa cum ai facut-o pentru faptul ca daca x nu este divortat, poate se incadreaza la celelalte categorii si categoriile fiind deschise nu ai cum sa ma prinzi. Nu intamplator recunosc ci pentru faptul ca am ani de zile de exercitiu logic in spate. Logica adevarata, nu logica faina. Iar faptul ca lista este deschisa nu inseamna ca ii cuprinde pe toti parintii, intucat avem in ipoteza faptul ca parintele este extremist AP.
Imi pare rau totusi ca ai luat-o personal, nu era nici o trimitere, iar daca iti mai raspund din cand in cand sa stii ca o fac pentru ca desi sustii o parere diferita (pe alocuri si in punctele esentiale in subiectul dezbatut) respect felul argumentat in care o faci. Iar eu aici combat argumente nu persoane. Ai sa observi ca nu raspund oricui: in primul rand nu obisnuiesc sa ofer flori si nici sa intru in asociatii si deci nu le raspund celor cu care sunt deacord, si apoi mai exista o categorie de participanti la discutie carora nu le raspund si am sa dau un singur motiv care conteaza - pentru ca pot!
Luna1 spune:
Conchita multumesc, la fel si Sabinei. Uite problema e probabil de fapt la mine, nu am discutat niciodata metodele alese de noi in a ne creste copilul stiu doar ca ea nu urmeaza AP datorita anumitor metode care sunt diferite si pe care eu le-am eliminat gasind in AP o solutie mai viabila.
Probabil ca am sa discut cu ea despre asta, am sa vad ce parere are si daca nu o considera o metoda pentru fata ei am sa ma abat de la "regula" in momentele respective.
Mamica de stelute Cosmin (30 iulie 2001) si Adelise (11 august 2007)
Tonnia spune:
Si "consecintele" astea aplicate de noi....sunt create in laborator, sunt pedepse daca stai sa te gandesti. Consecinta ar fi atunci cand fratele lovit nu se mai joaca cu celalalt, nu cand ii despart eu si sunt amandoi nemultumiti.
Ei, de fapt, ma refer la frati, vor sa se comporte si asa, sa se mai bata, sa-si mai faca in necaz. Sunt foarte suparati amandoi cand vii si faci dreptate. E foarte interesant de observat cum niciodata nu pare a fi multumit sau recunoscator cel in favoarea caruia s-a impartit dreptatea. Singurul lucru bun dupa o interventie parinteasca e ca ei fac o echipa beton imediat.
In asteptarea empatiei ce va sa vina cred ca trebuie lasati sa creasca un pic, asa cu suisuri si coborasuri, nu trebuie intervenit una doua. Totul e sa accepti ca in casele cu mai multi copii, ca sunt frati sau ca sunt prieteni adunati, nu e niciodata liniste si impacare, sunt momente asa si momente din celelalte. Si cu cat sunt mai apropiati copiii, cu atat sar scantei mai tare.
Eu sunt atenta sa nu se repete aceeasi faza, sunt atenta la tendintele ca acelasi mereu sa loveasca pe celalalt sau sa zica anumite lucruri..in fine, nu stiu cum sa zic, la ce-i repetitiv, eu cu asta am ceva. Adica, sa nu gasesc un sablon.
Si chiar cand aleg sa nu intervin nu ma pot abtine sa le spun ceva pe tema asta sau sa le dau exemple, nu chiar atunci, la un moment dat.
Una peste alta, e ca la italieni.
Alizee spune:
| Citat: | ||||
citat din mesajul lui denizel
Sunt doamna Iacob , avocata lui Denizel .Allinta, mi-a zis mie Denizel ca a citit de curand pe forum aceasta parere: "spune-i copilului calm si cu zambetul pe buze ca va fi pedepsit". Asadar, imaginatia e pe undeva prin alta parte :) |
Denizel, ma bucur ca ti-a revenit simtul umorului si poti fi si ironica.
Fraza aia in ghilimele, vrei sa spui ca imi apartine ?.....
PS : pe mine ma depaseste atata patos. Eu prefer sa trec la rezolvarea problemelor, decat sa ma cert cu lumea pe forum.
Cine are o nelamurire in privinta cresterii propriului copil, intreaba, discuta, asculta, dar NU se cearta. Toate mamele isi iubesc copiii si nicio mama cititoare de DC nu-si persecuta copilul, decat daca are ceva conflicte interioare...
Tonul asta bataios, chiar nu-si are rostul. Credeti ca daca va certati, cineva va fi atat de impresionat, incat isi va schimba metoda de educatie ? Si mai si sustineti ca un copil nu trebuie sa fie certat, ci sa i se explice continuu samd.... In practica, sariti cu entuziasm la gatul " adversarelor "...
Asa cum discutati cu copiii, asa sa discutati si cu adultii. Calm.
allinta
http://www.petitieonline.ro/petitie-p61234041.html
conchita spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui Luna1 Conchita multumesc, la fel si Sabinei. Uite problema e probabil de fapt la mine, nu am discutat niciodata metodele alese de noi in a ne creste copilul stiu doar ca ea nu urmeaza AP datorita anumitor metode care sunt diferite si pe care eu le-am eliminat gasind in AP o solutie mai viabila. Probabil ca am sa discut cu ea despre asta, am sa vad ce parere are si daca nu o considera o metoda pentru fata ei am sa ma abat de la "regula" in momentele respective. Mamica de stelute Cosmin (30 iulie 2001) si Adelise (11 august 2007) |
eu cred ca e buna ideea sa discuti cu prietena ta. eu discut cu ale mele, cateodata cu succes, de cele mai multe ori fara succes. "interventia" mea, insa, nu e in acord cu ele. la fazele similare celei povestite de tine - cand avem playdates acasa la noi si jucariile sunt, deci, ale soniei, si revendicate de alti copii cand se joaca ea cu ceva - are loc cu copilul respectiv, nu cu parintele. ii reamintesc ca trebuie sa asteptam randul la jucarii si ca acum e randul soniei. ca poate sa o roage sa cedeze jucaria, dar sa fie pregatit de refuz.
in cazul strict povestit de tine, as fi reactionat in stilul meu caracteristic, a la goofy. probabil ca as fi facut cor cu fetita nemultumita si m-as fi maimutarit la fie-mea ca vrem jucaria ei ca e cea mai tare din parcare, hai sa facem intrecere cine o prinde prima si hai s-o ascundem pe rand. la varsta fetei mele inca mai merge cu amuzamentele si diversiunile. vad ca diferenta intre copilele noastre e mica, deci nu stiu, incearca distragerea atentiei, in colaborare cu fetita prietenei. probabil ca solutia eficienta e sa discuti cu prietena despre diferentele astea inainte sa aveti incidentele astea, nu in mijlocul lor, ca-s deja frustrati copiii si nu s-ar mai intelege om cu om, nu e momentul potrivit. zic si io.
anca_a spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui gioto Am urmarit cu interes discutia intre soleil si anca_a referitoare la ‘scenariul cu topoganul’ . Cele doua mame , una AP si alta nu , ACTIONEAZA identic ; diferenta e ca ceea ce numeste soleil PEDEAPSA ; cealalta mama AP numeste SOLUTIE. Dar practica e aceeasi. |
| Citat: |
| citat din mesajul lui Soleil Eu zic ca-i pedeapsa daca-l iau de la tobogan, voi ziceti ca e o solutie sa-l luati de la tobogan. Eu ii spun de ce il iau, voi ii spuneti de ce il luati. Problema se rezolva, si la mine, si la voi, cand copilul pricepe ca e cazul sa se comporte civilizat si sa-i respecte pe ceilalti. Unde-i diferenta? |
In maniera empatica, plina de respect fata de copil si sentimentele lui in care mama AP intelege sa-i raspunda copilului.
| Citat: |
| citat din mesajul lui Conchita un copil pedepsit nu va stii ce sa faca intr-o situatie noua daca nu are un adult in preajma, ma asta nu va ganditi?? insa un copil lasat sa descopere singur (ghidat din umbra, bineinteles ca e nevoie sa specific asta) ce este Binele in sine si Raul in sine, sa le internalizeze si sa le respecte indiferent de prezenta adultilor, va fi mai puternic, mai independent, mai curajos. acest copil va refuza sa comita raul DIN CONVINGERE, pentru ca intelege, nu DIN FRICA de pedeapsa. frica nu educa, frica ucide spiritul. si n-aveti decat sa minimalizati durerea unui copil pedepsit prin confiscari si time out si taiat de la jocuri si alte minuni, drama e proportionala cu varsta. iar copilul va intelege ca adultul e adult ca sa faca rau cu intentie, sa provoace durere. si va deveni adult dupa chipul si asemanarea parintelui, dornic sa uzeze puterea asupra celor mai slabi la prima ocazie. |
Imi permit sa extrapolez putin si sa spun ca in momentul in care acesti parinti* nu vor mai fi langa ei cu nuiaua, copiii deveniti intre timp adulti se vor comporta in aceeasi maniera lipsita de respect si consideratie fata de sentimentele celorlalti, atunci cand vor fi siguri ca nu exista sanctiuni si ca pot scapa nepedepsiti.
Si aici ma gandesc la cum ar reactiona un astfel de adult in oricare din urmatoarele situatii:
- i se ofera droguri iar conjunctura face sa fie 100% sigur ca parintii/politia nu pot afla
- are ocazia sa isi insele partenerul, fiind 100% convins ca nu va fi prins
- gaseste o geanta cu multi bani fara sa fie cineva de fata
- un necunoscut in varsta il roaga sa-i schimbe o bancnota de 500 lei in 5 de 10 lei, crezand ca e de 50 lei
Asadar, in lipsa fricii de pedeapsa/sanctiuni ce anume il va impiedica?
*preocupati sa corecteze efectul folosind pedepsele (fizice sau umilind copilul) in loc sa caute sa inteleaga cauza, comunicand cu copilul
Pentru o viata linistita, un copil cuminte si ascultator, detaliiwww.comportamentcanin.ro/rezumat.pdf" target="_blank"> AICI