Cine e seful ? la gradi, mai ales

CristinaGoji spune:

Pai pe site-uri despre caini cautam, unde altundeva??? Cin' s-o fi gandit ca-i aceeasi Marie cu alta palarie?

Mami de Daria (21.04.2008) si Vladic (17.10.2006)
Vladic
Daria

"We do not stop playing because we grow old; we grow old because we stop playing."

Author unknown

anca_a spune:

Cristina, nu fii necajita ca nu-i totul pierdut...cainele-i deja batran, vad la semnatura ca si baiatul e cam mare...ramane sa lucrezi cu fetita.

Asadar, Happiness, cu graficele cum era?

2: "cei care nu respecta legile merita orice li se intampla."
3: "legile ne sunt date de sus dintr-un motiv pe care poate nu il intelegem, dar avem datoria de a le respecta."

valen spune:

Eu incep prin a-ti raspunde la intrebarea din titlu : "cine e sefu'? la gradi, mai ales". Nu trebuie sa existe un sef undeva ci copilul trebuie sa stie ca sunt decizii pe care le poate lua singur, decizii pe care le ia impreuna cu tine si decizii pe care le iei tu pentru el, pentru ca esti mama lui si-l iubesti. Mersul la gradinita este genul de decizie care (dupa parerea mea) nu se negociaza, adica daca voi, parintii lui, ati decis ca trebuie sa mearga la gradi, apai trebuie sa mearga si sa se acomodeze acolo, asta e singura cale. Daca-l tii acasa o perioada ma gandesc ca poate sa i se puna pata si atunci cand va merge la scoala si atunci cum o mai scoti la capat cu explicatiile logice.Eu una as renunta la bad faces sau, daca totusi vrei sa mergi si pe varianta asta, incearca invers: adica faci un tabel cu zilele saptamanii in care merge la gradi si-i dai din start cate o happy face pentru fiecare zi iar el, va trebui sa "munceasca" acolo ca sa le pastreze. Eu te cred pe cuvant cand spui ca educatoarea e blanda si draguta da' serios vorbind, n-avem de unde sti cat de draguta e, chiar daca are ea ani buni de experienta in spate si parul vesnic pe bigudiuri. Daca vrei sa stii cum percepe mediul acela, pune-l sa se joace acasa de-a gradinita dar fara sa-i lasi impresia ca-l urmaresti. Propune-i sa va jucati impreuna, el sa fie educatoare si tu unul din copii, intreaba-l ce trebuie sa faci si ce patesti daca nu te conformezi; nu-l ajuta foarte mult ci lasa-l pe el sa se desfasoare.Nu e normal ca un copil de 4 ani sa nu reuseasca sa se integreze la gradinita dupa 2 luni; ceva nu merge undeva si daca din partea voastra are toata dragostea si toata intelegerea, ma gandesc eu ca ceva nu functioneaza normal la gradinita si ca, el nu de dorul vostru plange si face ceea ce face ci pentru ca, atunci cand ii este dor de voi, cea care trebuie sa-l reconforteze acolo, nu-si face datoria cum trebuie si copilul nu se simte in siguranta. Dau mare credit acestei idei pentru ca spui ca-si cauta cate o educatoare sau suplinitoare de care sa se ataseze. daca spui ca se descurca in franceza si ca poate comunica cu colegii lui, singura problema pe care o vad in cazul de fata este ca el nu se simte in siguranta acolo, nu se simte acceptat si nu stie ce sa faca pentru ca numeni nu-l invata. Atunci incerca sa planga si sa faca diverse scene pentru ca asa obtine atentia pe care si-o doreste. Cred ca daca ar avea atentia necesara nu ar mai proceda asa. Cum este sistemul la voi in belgia?cati copii sunt intr-o grupa? are aceeasi educatoare pe parcursul intregii zile sau se schimba?

Carmi spune:

Noi am trecut exact prin ceea ce treci tu (parca as fi scris eu...), cu singura diferenta ca lui Fabiano nu-i era dor de noi, el e foarte prietenos, se simte extraordinar de bine in compania adultilor iar la gradinita i-a placut de la inceput. Numai ca, odata ajuns acolo le innebunea pe educatoare, nu coopera deloc, facea absolut numai ce vroia el. Niciodata insa nu a spus ca nu vrea sa mearga la gradinita, dimineata ma intreba mereu cat mai e pana plecam. Am incercat sa pricep ce-l determina sa se cmporte asa, si-ti spun un lucru: o facea din frustrare, pentru ca nu vorbea bine germana atunci. Si el inelegea ce i se cere si facea propozitii scurte, insa nu putea conversa, ceea ce pentru el, care vorbeste non-stop, era ceva greu de dus. Problema noastra a incetat definitiv in momentul in care a devenit f cursiv in germana, a durat cam 4-5 luni....timp in care ne innebunise, ne era si frica sa mergem sa-l luam de la gradi, ca vesnic erau plangeri. La noi a functionat si treaba cu bile albe-bile negre si recompensa la sfarsit de saptamana. Acum, ca e chiar laudat de educatoare (care n-au avut deloc rabdare cu el, mai ales ca e singurul strain si trilingv din gradinita, dar asta e o alta poveste..)mi-a spus: ´Ai vazut, mama? Simone a spus ca sunt cuminte si ca nu mai supar copiii (le strica constructiile, se mai si batea cu ei pe jucarii), sigur ca sunt cuminte, ca acum ma pot certa cu ei, nu trebuie sa-i mai bat´.
Asadar, mai ai rabdare 2-3 luni, o sa se schimbe, ai sa vezi.

Carmi si Fabiano-om-mare, ca papa:D (20.10.05)

silvia_d spune:

la fel ,la fel-aceleasi simptome si la baiatul meu de 4 ani;si au trecut 2 luni si el este TOTAL NEFERCIIT!
am gresit ca l-am bagat la grupa mare(ptr ca la mici,mijlocii nu mai erau locuri),unde grupul e deja format,se cunosc intre ei de un an;el e acolo un outsider...gradinita e particulara,nu sunt asha multi copii in grupa;o zapaceste pe educatoare,ca nu sta singur,alearga mereu pe scari dupa ea,NU sta singur niciodata cu copiii,trebuie sa o vada si pe dna educatoare langa el...plange la somn,nu doarme,si totusi TREBUIE sa stea la programul de somn;va dati seama,si a creat tot felul de ticuri cu degetele ca sa treaca timpul;iar dimineata cand se trezeste,ma ntreaba de un milion de ori cand venim sa l luam,si sa nu l parasim acolo;mentionez ca e un copil mamos,dragalit de multe matusi,mamaici,etc...am apelat si la varianta cu o jucarie cu pupici de la mine si de la tati,si mi a zis ca dna educatoare nu i l a dat pe octopus sa se joace cu el.ma nvinovatesc si eu c-am acceptat grupa mare,crezand ca diferenta dintre grupa mare si mica este o floare desenata in plus...dar am vb deja cu educatoarea ca lui sa i dea lectii de mica-mijlocie.

mi e tare milica de el ca e trist si e mereu cu lacrimile in okisori diminetile...

nici educatoarea lui nu are cine stie ce experienta, e al doilea an de cand profeseaza...


ne gandim sa schimbam totusi gradinita si sa l mutam la o grupa cu copii de vrasta lui;mai imi spune ca plange dupa mami si tati si copiii rad de el;pai normal ca rad,ei se cunosc deja de 1 an,au plans si ei cand erau mici:)

denizel spune:

Ralcat, niciodata nu am considerat potrivita paralela intre gradinita si serviciul parintilor.
Mai ales atunci cand copilului i se raspunde (atunci cand se plange ca merge la gradi) ca nici parintelui nu-i convine ca merge la serviciu, dar, deh, trebuie sa o inghita si pe asta.


In primul rand ca, i se sadeste copilului, de mic, ideea ca serviciul e o chestie naspa si ca e un chin sa mergi la serviciu.

In al doilea rand, i se sadeste copilului ideea ca e normal ca omul sa faca chestii care nu ii plac si sa se complaca in situatii care ii aduc nemultumire.


In al treilea rand, NU se compara serviciul cu gradinita, n-au nimic in comun.
Si, chiar daca, chinuindu-te, gasesti pana la urma puncte comune, nu e cazul sa i le aduci copilului la cunostinta, pentru ca sunt puncte comune cam trase de par :).


Avand in vedere ca baietelul sufera realmente cand e la gradi (iar aceasta suferinta nu va ramane fara urmari) , eu vad o singura solutie: unul dintre parinti sa-si ia concediu de cateva zile si sa stea acasa cu copilul.

Aceasta solutie are rostul de a-i arata copilului ca problemele lui sunt intelese si ca parintele face tot posibilul sa il ajute.
Degeaba ii declari ca il iubesti, daca, atunci cand el sufera, nu faci nimic palpabil pentru a-i aduce alinare.

(Daca baietelul ar face gripa, parintii nu si-ar lua concediu pentru a sta cu el acasa?
Suferinta asta indelungata a lui e muuuult mai rea decat gripa... ).


Fiind vorba despre un copil atat de sensibil, care pune atat de mare pret pe relatia cu parintii, faptul ca mama/tata va sta cu el acasa cateva zile, ca sa ii aduca alinare si confort, ii va folosi enoooorm, enorm de mult!!!


Si, in ultimul rand, sa nu va fie teama ca, in urma pauzei de cateva zile de gradi, copilul va cere intotdeauna pauza si va profita de asta.
Nu se va intampla asa, pentru ca, aratandu-i baiatelului cat de importanta e problema lui pentru voi, va capata multa incredere in el insusi si va avea puterea sa lupte cu acomodarea la gradi.


pentru baietelul tristuletz la gradi! :)



Anca & Cristina,



Protest
Recunosc ca ma jucam odata cu fetita la nisip si a venit o alta fetita sa se joace cu noi. Avea peste 3 ani, s-a asezat in fund in nisip, moment in care i-am vazut pampersul si toate cele (la copiii mai mari dispar colaceii de pe picioare, pamperul nu prea mai are pe ce sa stea), avea si nisip in pampers, recunosc ca am avut o reactie in stomac, fetita vorbea foarte bine, parea sanatoasa.

Cand de fapt categoria copiilor care mai folosesc pampersul la 3 ani este clar minoritara si pentru parintii lor imi pare rau daca au incercat si nu au reusit iar daca nu au facut nimic mi se pare condamnabil.

denizel spune:

Silvia, daca ai cea mai mica banuiala ca vina e a educatoarei, schimba gradinita!!!!
Nu mi se pare normal ca o educatoare sa permita copiilor sa rada de alt copil, mai ales atunci cand acesta plange. E inacceptabil!!!

Eu tocmai m-am hotarat sa mut copilul la alta scoala (lipsa crasa de respect la adresa copiilor e motivul pt. care o fac), asa ca nu vorbesc doar asa, ca sa ma aflu in treaba.




Protest
Recunosc ca ma jucam odata cu fetita la nisip si a venit o alta fetita sa se joace cu noi. Avea peste 3 ani, s-a asezat in fund in nisip, moment in care i-am vazut pampersul si toate cele (la copiii mai mari dispar colaceii de pe picioare, pamperul nu prea mai are pe ce sa stea), avea si nisip in pampers, recunosc ca am avut o reactie in stomac, fetita vorbea foarte bine, parea sanatoasa.

Cand de fapt categoria copiilor care mai folosesc pampersul la 3 ani este clar minoritara si pentru parintii lor imi pare rau daca au incercat si nu au reusit iar daca nu au facut nimic mi se pare condamnabil.

simali spune:

Da, este normal ca omul sa faca chestii care nu-i plac. Si aceasta este REALITATEA. Facem tot timpul, noi oamenii, o multime de lucruri care nu ne plac (ducem gunoiul, bagam vase in masina de spalat, ne trezim dimineata uneori la ore demente si pornim prin frig si zloata ca avem o intalnire obligatorie sau trebie sa mergem la scoala/facultate, etc.). Se numeste responsabilitate. Sa cresti copilul cu ideea ce viata e un pretext nesfarsit pentru rasfatul lui inseamna sa cresti un adult iresponsabil, care face numai ce-i place lasand pe ceilalti sa stranga de fiecare data dupa el.

"Ups, ai ramas insarcinata de pe urma noptii noastre de amor turbat... mie nu-mi place sa fiu tata draga, vezi tu ce faci... descurca-te, pa!".
Sau ea:
"Alo, mama, am ramas insarcinata, a fost super numai ca sti, mie nu-mi place sa fiu mama chiar acum (am numai 18 ani si toata viata in fata) asa ca uite tu copilul sa ai grija de el ca eu intarzii la intalnirea Greenpeace, te pupic."


"Calea de mijloc este calea ZEN"

Alice

denizel spune:

Simali, desigur ca adultii mai fac si chestii care nu le plac, dar, spre deosebire de copilul caruia nu ii place sa mearga la gradi, adultul are in minte rezultatul obtinut in urma efectuarii chestiilor neplacute.

Duci gunoiul. Rezultat = nu iti pute in casa si nu faci holera de la mizerie :)).
Pui vasele la spalat. Rezultat = mananci data viitoare in vase curate
Te trezesti la 5,30 si mergi prin frig si zloata = castigi bani si poti merge la vara in vacanta si la iarna la ski.


Copilul merge la gradi. Rezultatul??? (ma refer ca rezultatul pe care el il anticipeaza si il intelege).
Care e rezultatul pe care il asteapta copilul in urma mersului la gradi???





Nu am vrut sa spun asa ceva.
Am vrut sa spun ca trebuie musai sa arati copilului ca il intelegi si il iubesti.
Vorbindu-i despre responsabilitate atunci cand el sufera de dorul tau si nu s-a acomodat la gradi, nu ii arati nici ca il intelegi, nici ca il iubesti, nici ca esti dispus sa faci ceva pt. el.


P.S. Definitia data de tine responsabilitatii e fortata si n-are nici o legatura cu acomodarea la gradi.



Protest
Recunosc ca ma jucam odata cu fetita la nisip si a venit o alta fetita sa se joace cu noi. Avea peste 3 ani, s-a asezat in fund in nisip, moment in care i-am vazut pampersul si toate cele (la copiii mai mari dispar colaceii de pe picioare, pamperul nu prea mai are pe ce sa stea), avea si nisip in pampers, recunosc ca am avut o reactie in stomac, fetita vorbea foarte bine, parea sanatoasa.

Cand de fapt categoria copiilor care mai folosesc pampersul la 3 ani este clar minoritara si pentru parintii lor imi pare rau daca au incercat si nu au reusit iar daca nu au facut nimic mi se pare condamnabil.

anca_a spune:

And here we go again...

Simali, din nou incurci borcanele. N-am timp sa detaliez acum dar responsabilzarea si resemnarea nu sunt deloc sinonime...

2: "cei care nu respecta legile merita orice li se intampla."
3: "legile ne sunt date de sus dintr-un motiv pe care poate nu il intelegem, dar avem datoria de a le respecta."