Prietenie intre 2 depresive

nemora spune:

Caro, nu pot decat sa te sfatuiesc sa le tii cat de departe poti de tine. Depresia are numeroase avantaje, daca la ele e din aia light care doar te scuza de a trai cu adevarat.
Lasa-le-n depresia lor, nu e vina ta, nu e problema ta, e alegerea lor. Fiecare alege. Daca ar dori nu ar mai sta imobilizate in depresie, dar asa e mult mai usor, primesc atentie, nu le poti cere sa se implice, etc.
Cred si eu ca e o problema a romancelor, o vad pe soacra-mea, pe vecine, au 50-60 de ani, nu fac nimic, se vaita toata ziua, in loc sa puna mana. Pai e usor asa. Si de fapt fizic n-au nici pe dracu, da ele sunt depresive. Au fost femei amarate, copile au luat batai si au fost puse la munca, s-au maritat cu vreun nenorocit pe care nu l-au iubit, si-au crescut copiii, si acum isi permit si ele un lux: depresia.
Si ele doua sunt prietene ca se jeluie una alteia, ca cine are vreme sa le asculte.
Tu stai deoparte, asta e important.

Perlutele mele: Karolina Maria (10.06.2007) si Eszter Maia(14.05.09)

Niciodata nu mai poti fi atat de aproape de un copil ca atunci cand l-ai alaptat.

alsa spune:

Tu chiar asa gandesti cu adevarat!? Nu-mi pot imagina ca cineva poate scrie asa cuvinte lipsite de sensibilitate.

nemora spune:

Alsa, daca nu-ti poti imagina, rezulta ca nu ai imaginatie. Sau altceva. Tocmai pe sensibilitatea, mila, compasiunea celorlalti merg majoritatea femeilor de varsta asta, depresive. In a cere sa primeasca odata.

Perlutele mele: Karolina Maria (10.06.2007) si Eszter Maia(14.05.09)

Niciodata nu mai poti fi atat de aproape de un copil ca atunci cand l-ai alaptat.

Gabi_K spune:

totusi e vorba de mama si soacra, cum poti sa le intorci spatele? Doar pt simplu motiv ca-s bolnave?
Daaaa, exista o categorie de femei peste 40-50, care isi ling ranile in fata telenovelelor... dar aici exista doua femei bolnave, tratate cu medicamente... e cu totul altceva. Se pare ca nu ai vazut inca bolnavi depresivi.

Gabi+Robert(20.05.1997)+Lili(17.05.2002)
www.dropshots.com/kincses3#" target="_blank">poze noi www.dropshots.com/kincses4#" target="_blank">poze si mai noi
www.dropshots.com/kincses5#" target="_blank">poze cele mai noi
Povestea nasterii: Lili si Robert

nemora spune:

Gabi, si crezi ca Caro poate sa faca ceva? eu sincer ma indoiesc. Mama mea are probleme mari de sanatate, coloana praf, suspecta de cancer de uter. Nu mi s-a plans niciodata, lucreaza mult, se pune in folosul celorlalti, ajuta multa lume, merge la 55 de ani la cursuri, etc; are zeci si sute de motive pentru o depresie, nu le detaliez. Nu se lasa, nu se plange, nu ne incarca pe noi. Eu am acest model, poate de aceea sunt mai dura, cum zice Alsa. Si sper sa jung si eu asa. Adica eu am un model de mama care, desi a avut o viata tare nefericita din start, a reusit sa fie responsabila de-o devenire personala, sa existe.

Perlutele mele: Karolina Maria (10.06.2007) si Eszter Maia(14.05.09)

Niciodata nu mai poti fi atat de aproape de un copil ca atunci cand l-ai alaptat.

alsa spune:

Nemora draga, pacat pentru tine ca poti avea asemenea trairi, daca le ai cu adevarat. N-are rost sa dezvolt ca mi se pare inuman felul cum gandesti.

Asa cum spune si Gabi, nu uita ca aici este vorba de mama si soacra. Dar, daca tu asa vezi lucrurile, inca o data, mare pacat.

nemora spune:

Alsa, nu ma intereseaza parerea ta. Ce am scris eu nu ti se adreseaza. Si cand faci asemenea afirmatii, ok ar fi sa si argumentezi, ca asa pot sa zic si eu de tine ca-mi pari dependenta si aservita, ieftin.

Perlutele mele: Karolina Maria (10.06.2007) si Eszter Maia(14.05.09)

Niciodata nu mai poti fi atat de aproape de un copil ca atunci cand l-ai alaptat.

alsa spune:

Nemora, ca te intereseaza parerea mea sau nu, asta este un lucru minor. Ca toata lumea, am dreptul sa am o parere, fie ca-ti place tie, fie ca nu. M-a socat raspunsul tau la acest subiect si am exprimat lucrul acesta.
Personal nu am nimic cu tine, nu te cunosc, nu ma cunosti. Nu cred ca te-am jignit in vreun fel, am spus ca este inuman felul cum gandesti, adica, sa fiu mai clara, daca asta iti doresti, desi consider ca e destul de clar. Cum poti considera ca daca mama ta este depresiva, acest lucru nu e problema ta!? ("Lasa-le-n depresia lor, nu e vina ta, nu e problema ta, e alegerea lor.")Ca sa nu o luam si pe soacra in discutie. Cum poti spune, citez "Caro, nu pot decat sa te sfatuiesc sa le tii cat de departe poti de tine", e vorba de mama ei. Mama ei, intelegi asta!? Daca ai fi in situatia ei, tu asa ai proceda, te-ai spala pe maini? Nu cunosc relatia ta cu propria-ti mama, dar mi-e greu sa cred ca cineva isi poate abandona mama la nevoie, se leapada de ea ca de o masea stricata, fiindca, din punctul tau de vedere, sunt doar niste fite din partea ei, sa treaca la munca, ce-si permite atat sa faca pe depresiva.

Si acum in alta ordine de idei, daca eu iti par dependenta si aservita mamei mele (daca la asta te refereai), poti sa crezi ce vrei.Daca pentru tine a fi alaturi de un om in suferinta, a incerca sa-i faci un bine, sa-l ajuti cum poti, si cand acel om mai este si mama, daca pentru tine asta inseama, sa fi dependent si aservit, atunci asa sunt.Daca mama ar trece prin ceva rau, ar avea vreo problema, as face orice sa o ajut, nicidecum nu as considera ca are toane. Deocamdata este in putere si ma ajuta mult cu fetita cat suntem noi la serviciu. Deci, e functionala!!

alsa spune:

Inca o vorba, Nemora, si cu asta chiar ca termin, ca si asa m-am intins prea mult.

Pe de-o parte eu te inteleg. Sa-ti vezi mama muncind si stiind cate probleme are, si pe de alta, soacra care probabil nu face mai nimic si se plange mereu, cred ca nu-ti este usor.Ai adunat destule frustrari incat sa fii pornita pe depresivi si sa consideri ca asta este doar un moft. Nu stiu daca este asa sau nu, asa-mi imaginez eu (ca sa vezi!, am si eu uneori imaginatie), ca de aici esti tu asa de pornita.

Daca situatia ar fi invers, ai gandi la fel?

nikole spune:

Nemora, daca imi permiti...am ramas si eu ca la dentist cand am citit sau ma rog, am dedus rautatea din vorbele tale.
De ce intervin la acest topic, si o iau putin...off topic!
Pentru ca mi-am permis din nefericire ptr mine si familia mea sa am acum un an si ceva in urma atacuri de panica, destul de dese incat sa ma afecteze pe toate planurile.
Si probabil daca prin juru-mi as fi avut persoane cu o atitutide atat de dura si rece ca a ta, as fi suferit si mai mult, m-ar fi durut, iti spun cu toata sinceritatea si deschiderea.
Nu stii de ce se abate asupra ta o asemenea nenorocire si e f greu sa inveti sa controlezi un atac de panica, sa inveti sa iesi dintr-o depresie...
mama ta e un om puternic in ciuda problemelor pe care le-a trecut...f bine ptr ea, ptr voi...insa nu se stie niciodata ce aduce ziua de maine, ce ni se poate intampla...depresia e o boala grava, nu e un lux.
Am lucrat cu un tip, care la 32 de ani suferea de nu[s ce tulburare(am uitat)si facea dese atacuri de panica.
Imi amintesc cum intre scene, il vedeam in office-ul casierelor cum sufla in punga, sa isi controleze atacul.
O persoana ca tine i-ar fi ras in nas probabil...ce motive ar avea sa faca atacuri de panica?ce-s alea?d
Are bani, faima, o sotie model, doi copii reusiti...
E cumplit, iar genul asta de atitudine distruge...fine, nu-ti pasa de restul amaratilor , e alegerea ta, si nu are nimeni cum sa o schimbe, gandeste-te insa ca...astazi esti ok, maine...nu se stie, din pacate.

Sincer, cand citesc ce scrii, ii multumesc Domnului ca am avut oameni langa mine carora le-au pasat...niste straini, care nu ma cunosc...dar care au stat cu mine pana m-am simtit destul de stapana sa ma urc in tren singura, sau pana a venit sotul sa ma ia...
si nu am intalnit o astfel de mentalitate pana acum

Caro, nu stiu ce sa spun decat sa...nu le intorci spatele

Nikole, mami lui Albastrel(4.08.2007) si fericita 18+cu...Albastrica
"To born, to live, to die, to reborn and to keep progressing. That is the law"
Allan Kardec