despartire... dupa 6 ani

blue eyes spune:

Emilia, ai facut bine ca te-ai desprins de acel om! Nu plange dupa anii pierduti, trebuie sa vezi partea plina a paharului. Dupa acea relatie, a nspea din seria legaturi cu oameni dezechilibrati, ai reusit sa iesi din cercul vicios al dependentei afective in relatii cu oameni dezechilibrati emotional. Eu aveam aceeasi tendinta, trebuia sa fiu eu Mama Ranitilor, pana m-am lecuit si nu mai vreau! Acum, ca sa fie treaba treaba, ma vad cu un psihiatru. Nu e terapeutul meu, ci cealalta jumatate a unei eventuale relatii.

emilia.m spune:

Ai pus punctul pe i.. adica ai identificat de fapt miezul problemei: anii pierduti. De fapt nu au fost pierduti pentru ca am avut multe de invatat de la fostul (in special partea cu "asa nu") si acum stiu ce sa cer de la barbatul de langa mine si care este limita pana unde pot merge, ce compromisuri pot sa fac si ce compromisuri nu pot sa fac.
Numai ca doare (de fapt nu doare ci mai degraba deranjeaza) faptul ca a trebuit sa invat aceste lectii in cei mai frumosi ani. In timp ce prietenele mele se distrau teribil eu gateam, spalam, calcam... si toleram un barbat care nu stia sa aprecieze nimic. De asta mi-e ciuda. Numai ca acum sunt atat de fericita incat nu ma mai gandesc la lucrurile astea.. parca s-au intamplat acum 1000 de ani si nu mai au aproape nici o importanta.

blue eyes spune:

Ce inseamna "cei mai frumosi ani"? Trebuie sa fie fortat cei intre 20 si 30 de ani? Asta e curata doctrina. Cei mai frumosi ani sunt cei pe care ii traim ca atare.
Lectiile invatate? Vezi partea pozitiva: bine ca ai invatat ceva! Sunt oameni care raman in aceeasi mocirla decenii si decenii, fara a invata ceva legat de propriul comportament, de slabiciunile pe care le au in ei. Mai mult dau vina pe celalalt, pe soarta, pe Dumnezeu.

Fruntea sus si mergi incet in relatiile viitoare, dat fiind faptul ca ai trecut cu tendinte de dezechilibru. E usor sa cazi din nou inconstient, cand se iveste ocazia. Vrand nevrand, creierul tau e programat asa si va dura pana vei schimba programul si elimina virusul. Nah, ca trecui de la psihologie amatoriala la informatica!

fecian spune:

Emilia.m

Da...sunt perfect de acord cu tine sa pleci dintr-o relatie abuziva...e absolut normal. Ma surprinde insa ca nu ai facut-o mai devreme.

Pentru asta toate bune si frumoase.

Ce ma surprinde enorm din partea ta este usurintza cu care treci de la o relatie la alta.

Sa fim seriosi: in 2 zile te muti de la unul la altul?!?!?

Pai mie mi se parea de-a dreptul bizar abia sa cunosti pe cineva si sa te si muti la el, ba mai mult sa aveti si conturi comune, totul comun... Orice om cu scaun la cap se va gandi la aceleasi lucruri ca si mine. E improbabil ca 2 oameni maturi sa stea impreuna dupa numai 2 zile de cand se cunosc.Nu pot si nu voi accepta asa o explicatie.
Concluzii:
1.
Mie imi pare ca il cunosti pe X-lescu de mai mult timp decat zici, si atunci acuzatiile Ex-ului nu mai sunt chiar asa de nefondate(sa ramanem intelesi: atitudinea lui ramane la fel de inacceptabila, deci bine ca nu mai stai cu el)
2.
Daca ai suferit atat cat zici ca ai suferit, pasul cel mai logic ar fi sa iti iei precautiile de rigoare, sa parcurgi anumiti pasi (stat o perioada singura, analizat situatia, refacut fizic si psihic dupa o relatie abuziva, abia apoi sa te gandesti la refacerea vietii de cuplu)... Eu una nu vad in tine modelul femeii abuzate, nu te supara!

Ce sa zic, bafta multa... sper ca stii in ce te bagi.



Felicia, mami de scufundac atomic, Gabriel (23 Mai 2008)
Noi doi si maimutzica
Exploratoru' Bitzu'
M-am nascut de ziua mea!!!
Poveste siropoasa
www.TickerFactory.com/weight-loss/w6inu1h/" target="_blank">
Sa revenim la normal
www.petitieonline.ro/petitie-p28651051.html" target="_blank">SEMNEAZA SI TU !


Impreuna vom reusi!!!

blue eyes spune:

Emilia e "infometata" dupa afectiune, stabilitate, liniste si primeste aceste lucruri de la un om abia cunoscut. Daca asta e in ordine sau nu, nu putem sti noi azi. Ea isi face experientele de care poate in subconstient are nevoie. Nu e de condamnat, ca doar nu a facut rau nimanui. Poate omul abia cunoscut e cel sortit ei, cunoscut de 2 zile.
Sunt 2 variante:
- ori a avut noroc si a gasit omul potrivit peste noapte.
- se va frige inca o data cu supa si de acum incolo va sufla si in iaurt.

Liliana82 spune:

Emilia pare o persoana destul de echilibrata chiar daca tocmai a trecut pintr-o despartire.
Pare o persoana care stie ce face si trece usor peste despartire deci eu cred ca nu e cazul sa ne facem griji referitoare la actiunile ei cu noul iubit.
Mult noroc si fericire Emilia in noua relatie!

emilia.m spune:

Desi pare greu de crezut, intr-adevar eu si noul meu iubit ne-am decis sa ne mutam impreuna foarte repede (ieri i-a cunoscut pe parintii mei, azi ii voi cunoaste eu pe ai lui...)
Gelozia fostului a fost total si absolut nemotivata. Nu m-ar durea gura/mana sa recunosc ca l-am inselat daca as fi facut-o. Multa lume mi-a zis ca ar fi meritat, dar nu sunt eu genul care sa fac d-astea.
Cu actualul meu prieten am facut cunostinta in timp ce eram cu fostul insa nu s-a legat/infiripat absolut nimic atunci.
Da, si eu si el venim acum din relatii lungi esuate lamentabil si amandoi avem nevoie de afectiune. Initial (in ziua cand l-am revazut, am discutat si a inceput sa existe atractei/chimie intre noi) ii spusesem ca nu vreau sa ma implic intr-o noua relatie o vreme, ca vreau sa respir liber, sa simt gustul libertatii... Din cauza ca eram atrasa de el ma gandisem sa imi fie sex-buddy si nimic mai mult. Numai ca lucrurile nu au putut decurge asa pentru ca din primul moment m-a tratat ca si cand as fi prietena lui si cand l-am intrebat de ce a zis ca asa simte, ca vine totul natural si nu se poate purta altfel. Am decis sa incerc pentru ca imi placea foarte foarte mult. Pur si simplu nu puteam spune "nu, nu vreau sa vad daca putem fi iubiti" atata timp cat simteam ca asta vreau.
In relatia lui anterioara el incerca mereu sa faca lucrurile sa mearga in timp ce ea ridica din umeri/intorcea spatele.
In relatia mea anterioara eu incercam sa fac totul sa fie ok in timp ce ex-ul nu facea nici un efort.
Acum simtim ca ne potrivim atat pentru ca nici unul dintre noi nu trebuie sa faca vreun efort pentru ca relatia noastra sa fie ok (pur si simplu lucrurile merg bine de la sine) cat si pentru ca stim ca daca vor aparea probleme vom dori si vom incerca amandoi sa le reparam, nu doar unul dintre noi. Sunt foarte increzatoare si fericita din aceasta cauza.

In alta ordine de idei, m-am sms-uit ieri putin cu ex-ul meu. Discutia s-a derulat in felul urmator:

EM: Te rog sa vorbesti cu avocata sa ma scoata de pe toate firmele. Nu vreau sa mai fiu asociata in firmele alea.

AS: Ok. O sa fac asta repede ca eu oricum din septembrie ma mut cu totul in Ardeal.

EM: Treaba ta ce faci. Doar ti-am cerut sa nu mai apar pe firmele tale sau ale cumnatei tale. Nu mai avem prea multe ce vorbi de acum inainte. Am fost nervoasa, am depus plangere la politie, am fost la IML, am vrut chiar sa te dau in judecata dar apoi ceva s-a intamplat si am decis sa uit ce ai facut. Nu ma mai gandesc la asta si la tine nici atunci cand stau incuiata in baie sa ma acopar cu tone de fond de ten pe brate si pe fata. Sper sa fii fericit cat sunt si eu si dupa ce se rezolva problema cu firmele vreau sa nu mai aud de tine.

AS: Toata viata mea am iubit doua femei, fata de care am facut doua greseli: una ai fost tu si a doua fosta mea nevasta. Pe tine am facut greseala sa te pierd, pe ea sa o iau de nevasta.
(n.r. zicand-o p-asta probabil se astepta sa pic pe spate, dar nu a fost deloc asa)
EM: Ghinionul tau. Mie mi-e mult mai bine asa.
EM: Ti-ai dat seama mult prea tarziu de ce mi-ai zis mai devreme. Daca intr-adevar m-ai iubit o sa faci ce imi doresc, adica o sa ma lasi in pace. Am invatat multe alaturi de tine dar niciodata nu mi-a fost cu adevarat bine. Acum sunt fericita si linistita asa ca te rog sa lasi lucrurile asa si sa nu ma mai cauti. Pot sa nu ma gandesc la ce s-a intamplat dar sa uit si sa iert nu am sa pot niciodata.

AS: Vreau sa stii doar adevarul. Nu pot sa ma iert eu asa ca nu am asteptari.

Sper ca asta sa fie tot, sa inteleaga ca insistentele pentru o eventuala impacare nu isi au rostul si sa nu ma mai caute.
Si mai sper ca fericirea mea de acum sa dureze la nesfarsit. Lucrurile arata promitator.

emilia.m spune:

Recunosc, nu imi place deloc sa fiu singura, dar nu imi este teama de singuratate. Mai demult imi era, dar acum nu imi mai este.
Imi este usor sa trec peste aceasta despartire pentru ca stiam/simteam ca se pregateste/coace de mult... chiar de foarte mult timp. Au mai fost destule certuri si scandaluri carora nu le-am facut fata nici pe departe la fel de bine, dar atunci spunea lucruri care imi raneau sufletul, nu facea lucruri care sa imi raneasca trupul. Asta e limita mea. Am incalcat o data acest principiu dar a doua oara nu o mai fac.
La fel ar fi fost si cu inselatul/mintitul. M-am mintit/inselat o data (episodul cu ID-urile de messenger) si l-am iertat. Am mai gasit de atunci un ID nou cu care m-a mintit si pentru care am mai fost despartiti o vreme (asta am uitat sa povestesc la inceput) dar atunci a fost doar minciuna nu si inselat in sensul ca din nou m-a mintit ca nu e ID-ul lui si nu aveam cum sa cred asta fiindca aparea in istoric ca se logase cu acel ID si de pe laptop-ul lui de servici si de pe al meu (in afara de mine, el era singura persoana din lume care avea acces la aceste doua calculatoare). Pana la urma am vazut ca pe ID-ul respectiv nu era nimic compromitator si am iertat minciuna. Daca m-ar fi inselat insa (sa mai fi gasit vreun sms trims vreunei prostituate sau ceva similar), nu l-as mai fi iertat in veci. La fel si acum: m-a lovit o data si l-am iertat. A doua oara nu. Mai bine imbatranesc si mor singura si uitata de lume de cat sa fiu batuta, mintita, inselata and so on...

fecian spune:

Eu nu neg ceea ce spui tu. Insa tot daca te uiti e cel putin ciudat modul de rezolvare a lucrurilor.

Orice femeie, oricat de puternica e, are nevoie de o perioada de singuratate, de readucere a lucrurilor la un anumit normal.

Te dai un pas inapoi si incerci sa analizezi situatia. Cel putin o persoana ca mine asa ar face.

Ca sa termin interventia mea aici: Emilia bafta in decizia ta...si ce sa zic, eu sunt sceptica(foarte, foarte, foarte sceptica) dar sper sa iti iasa in noua relatie exact asa cum vrei



Felicia, mami de scufundac atomic, Gabriel (23 Mai 2008)
Noi doi si maimutzica
Exploratoru' Bitzu'
M-am nascut de ziua mea!!!
Poveste siropoasa
www.TickerFactory.com/weight-loss/w6inu1h/" target="_blank">
Sa revenim la normal
www.petitieonline.ro/petitie-p28651051.html" target="_blank">SEMNEAZA SI TU !


Impreuna vom reusi!!!

larissa_79 spune:

emilia.m, si eu in tineretile mele am iesit dintr-o relatia si am intrat imediat dar imediat in alta. Bine nu statusem impreuna cu celalalt dar oricum investisem ceva sentimente, ba chiar credeam pe atunci a e barbatul vietii mele. Si cu baiatul ce a urmat totul s-a derulat f f repede si ne-am si casatorit la cateva luni. Deci asta cu perioada de singuratate...dupa o relatie nu se verifica intotdeauna. Ba chiar m-a ajutat sa vad relatia cealalata ca pe un film....n-am avut timp sa ma gandesc, sa regret, sa imi plang ranile. Eram prea fericita!
Deci...Doamne ajuta sa fie bine...si foarte important nu te uita prea mult in urma!

Larisa si Alexia (13 iulie 2006)

http://www.flickr.com/photos/32393475@N00/

S-o ajutam pe Alexia!