Raceala sotului meu...
Raspunsuri - Pagina 5
Deus spune:
UNDE NU-I, NICI DUMNEZEU NU CERE!
Nu-l poti schimba, asculta si reciteste ce ti-a scris Rufus. Daca nu poti sa accepti ca, ce ai langa tine este asa cum este, atunci vei suferi si vei creste problema. Daca nu poti accepta,atunci trebuie sa schimbi situatia, dar nu poti schimba omul. Daca este cu capul in nori nu o sa devina atent, in veci!
„Fericirea este armonia dintre ceea ce gandesti, ceea ce spui si ceea ce faci.” Gandhi
http://www.youtube.com/watch?v=flRvsO8m_KI
amik spune:
call me a dreamer, dar eu cred totusi, in adandcul sufletului meu, ca oamenii se pot schimba sau isi pot ajusta comportamentul...
cred ca e vorba de picatura chinezeasca in sensul de repetare si repetare a comportamentului dorit pana acesta devine o a doua natura. cred in asta, dar n-am consecventa in a o aplica... pana acum!
am in minte exemplul soacrei mele mereu. "spune, vorbeste, comunica, trimite semnale, bate apropouri!" . si culmea e ca la ei chiar a functionat treaba asta! asa ca, da, cred in schimbare!
sol spune:
tocmai am auzit o vorba de duh: "semn ca are o casnicie buna: sotia inca incearca sa-l schimbe!" spusa de un brabat!
Adriana mica spune:
Imi place tonul si continutul topicului, m-a "prins" si pe mine subiectul. Poate pt ca ma regasesc intr-o anumita masura.
Noi suntem impreuna de 13 ani, casatoriti de 7. Inainte de asta, a fost timp de 2-3 ani prietenul meul cel mai bun. Sotul meu nu stiut niciodata sa fie pasional si sa imi arate ca ma iubeste asa cum poate mi-as fi dorit uneori (cu mai mult romantism, de exemplu), dar stiu ca ma iubeste foarte mult. In ciuda tensiunilor care au mai aparut dupa nasterea celui mic, am luptat amandoi cu inversunare pt relatia noastra.
Eu cred ca intr-o relatie de lunga durata, partenerii ajung sa se modeleze unul pe celalalt, fara ca asta sa insemne neaparat o pierdere a identitatii. Inainte de relatia cu sotul meu, eu eram "tanara si nelinistita", plina de toane si de comportamente gen "mie mi se cuvine totul". Sotul meu a "imblanzit" oarecum "scorpia" din mine, m-a facut sa inteleg ca trebuie sa scot la lumina si cealalta latura a mea, si cred ca cei care ma cunosc inteleg depre ce vorbesc. Pe de alta parte, el s-a schimbat in sens opus; adica, a acutizat lipsa de timp si atentie pe care o resimtim in relatia noastra, gasindu-si si in putinele momente pe care le-am putea petrece impreuna, preocupari conexe, "nevinovate" de altfel(de exemplu, inregistrat dvd-ri cu filme pt cel mic sau pur si simplu finalizat cate ceva de la job).
Ce vreau sa spun cu asta este ca o inteleg pe Sol ca isi doreste ca sotul ei macar sa incerce sa fie "pe aceeasi lungime de unda" dpdv al modului in care relationeaza. Nu cred in retete gen imbracat provocator sau starnit gelozia, cel putin la noi nu functioneaza. Cred ca tuturor cuplurilor care trec prin situatii similare le-ar prinde bine sa petreaca ceva mai mult timp in doi, in incercarea de a redescoperi intimitatea de alta data. Noua din pacate nu ne prea iese, 90% din timpul nostru il petrecem cu o imensa bucurie "in formatie completa". As fi ipocrita insa daca nu as recunoaste ca mi-as dori sa petrecem, macar o data pe an, un weekend doar in doi.
Adriana, mami de Tudor alias 'Dudu'(26sept2006)
Uite ce mare am crescut...
www.totsites.com/tot/tudorandrei" target="_blank">Povestea merge mai departe...
Chuny spune:
.Adriana, ceea ce iti doresti e imposibil de realizat? Despre week-end vorbesc. E si visul meu, cand se va intzarca Anna voi pune imediat la cale un astfel de week-end. Si la noi se simte nevoia de a ne elibera macar o zi doua de problemele cotidiene. As zice 2 zile : in prima zi dormi tun si in a doua profiti
Sibylle
http://aripicarecrescinnoi.blogspot.com/
Vladimir *****
***** Anna
www.helpsonia.com/povestea-soniei" target="_blank">MULTUMIM PT CEEA CE ATI FACUT PT SONIA
www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=88028d9eaeae0f93a00846" target="_blank"> "Cine a vazut acel licurici nu-l va uita niciodata ... i-a intrat in suflet pentru vesnicie"
Adriana mica spune:
Sibylle, la inceput (cand era Dudu mic), mi s-ar fi parut un gest de un egoism extrem sa avem o iesire in doi. Intre timp Dudu a crescut, ne-am mai relaxat (mai ales eu) in ceea ce priveste grijile si panica ca s-ar putea intampla ceva rau daca nu suntem permanent alaturi de el. Din pacate, nici atunci, si nici acum nu avem cu cine sa il lasam (bunicii nu mai fac fata, au o varsta foarte inaintata, la cumnatul si cumnata mea am indraznit sa apelam pana cum doar in situatii de urgenta).
Adriana, mami de Tudor alias 'Dudu'(26sept2006)
Uite ce mare am crescut...
www.totsites.com/tot/tudorandrei" target="_blank">Povestea merge mai departe...
Rufus spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui Adriana mica As fi ipocrita insa daca nu as recunoaste ca mi-as dori sa petrecem, macar o data pe an, un weekend doar in doi. |
Este o dorinta perfect normala. Este chiar o necesitate.
Lipsa unei solutii pentru lasatul copilului este o problema reala, insa exista rezolvari. Pentru inceput, puteti petrece o seara mai lunga (cu noapte cu tot, eventual). Exista persoane care va pot suplini pentru un termen relativ scurt.
E si mai bine asa, la inceput. Vei constata ca...nici nu prea mai stiti ce sa faceti in doi
Si inca ceva: sotia mea si cu mine nu am considerat nicidecum un gest egoist sa petrecem timp fara Ana, de cand s-a nascut. Amandoi, dar mai ales ea, aveam si inca avem nevoie de detasare completa.
Solutii s-au gasit.
RUFUS, TORA si cele 3 minuni ale lor
www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=80cd684043d64e6bf268f6&skin_id=701&utm_source=otm&utm_medium=email br / " target="_blank"> Surpriza 2008
Chuny spune:
Of, atunci sigur ca e mai greu sa plecati singuri un week-end. Daca stati bine cu banii va putati gandi la o vacanta intr-un sat de vacanta familial sau camping in care sunt acctivitati pt copii. Asa el s-ar distra super, iar voi ati avea timp de relaxare cateva ore bune pe zi.
Adriana mica spune:
Rufus, ai dreptate. Privind acum retrospectiv, panica despre care vorbesc (ca s-ar putea intampla ceva rau cu copilul, daca nu suntem permanent langa el) era nejustificata. Nu era ceva rational, in cazul nostru (al meu, mai degraba) era dublata de faptul ca singura persoana din lume pe care speram sa ma pot baza (mama) a fost diagnosticata (la mai putin de o luna dupa ce am nascut) cu Parkinson.
Cu siguranta vom cauta solutii, iar sugestia ta referitoare la a petrece o seara mai lunga doar in doi s-ar putea pune mai usor in practica. Sper ca si sotul meu sa isi doreasca asta, adica sa uite macar pt o seara de laptop sau alte activitati similare. Uneori am impresia ca este atat de prins de aceste preocupari, incat pur si simplu nu isi mai pune problema ca ar putea face si altceva cu timpul respectiv, exceptand sa doarma (atunci cand pur si simplu il ajunge oboseala, de nici macar nu mai poate tine ochii deschisi).
Adriana, mami de Tudor alias 'Dudu'(26sept2006)
Uite ce mare am crescut...
www.totsites.com/tot/tudorandrei" target="_blank">Povestea merge mai departe...
gabitza2005 spune:
| Citat: |
| E si mai bine asa, la inceput. Vei constata ca...nici nu prea mai stiti ce sa faceti in doi |
Cata dreptate ai
.