Neascultare la 3-4 ani
Raspunsuri - Pagina 2
flaviutza spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui simali Apoi trebie sa separi clar comportamentele: cele facute cu intentia clara de a face rau si cele facute "luata de valul copilariei". Si daca ai rabdare sa sculti (inclusiv motivatia copilului, nu numai ce-ti spun adultii) vei vedea ca majoritatea comportamentelor la varsta asta sunt din a doua categorie. |
O gradina de flori ti-as da pentru ce ai spus mai sus. Ma uit la printi, in genere si remarc ca uita sa se puna in pielea copilului, asteapta de la copil fix intelegerea si actiunile adultului, uita ca au fost la randul lor copii, uita ce au stiut, simtit si gandit la 5,6 anisori.
Si cel mai mult, uita sa-i asculte atunci cand incearca sa-si argumenteze cele facute sau dorite.
mina spune:
| Citat: | ||
citat din mesajul lui flaviutza
Mina , eu nu am spus ca explicatiile nu isi au rostul. Am vrut sa subliniez doar ca nu trebuie sa ne suparam pe ei ,sau pe noi ca n-am fost in stare sa-i facem sa ne asculte, sau sa-i pedepsim atunci cand actioneaza fara discenamant total, la anumite varste. Ba da, cunoastem aproximativ cat de mult pricep, in functie de reperele de dezvoltare psiho- motorii prorpii fiecarei varste. ca exemplu, la 2 ani le lipseste empatia. nu ne putem deci astepta sa inteleaga ca, atunci cand lovesc un alt copil, pe acesta il doare . nu ne putem astepta sa nu smulga jucaria din mana altuia,la aceeasi varsta si din acelasi motiv . lipsa empatiei, faptul ca nu sunt in stare sa se transpuna in pielea aluilalt. Deci nu poti pedepsi, nu te poti supara la fel pe copilul de 2 ani care loveste si pe ala de 7 care loveste. Nu ma pot supara pe fi-mea si nu o pot pedepsi pentru faptul ca acum veniram de la sefa mea-un proiect peste program-, iar fi-mea dupa o ora de stat cuminte a inceput maraiala si plictisul si nervii si intreruptul conversatiei din 10 in 10 minute , asa ca am plecat acasa, punct. fi-mea nu stie ca eu am obligatii, fi-mea nu stie cum se castiga banii, sefa n-are copii si colac peste pupaza asta era ora la care de regula ea statea cu fetita vecinei si cu vecina sau cu mine si fetita vecinei in fata blocului.Ma pot supara pe ea? Apropo de copil cuminte. fiecare cu viziunea lui. Copilul meu e cuminte. Nu minte(nu mai ,ca a avut pe la 4 ani o perioada de inventii ), nu mai vorbeste urat, nu-mi cere imposibilul de genul jucarii foarte scumpe, e visul multor parinti in sens academic, cu citit cursiv , socotit si alte alea la nici 5 ani, e dispusa negocierii in problemele importante.DAR: copilul meu nu e considerat tocmai dezirabil ca si companie de joaca pt alti copii, pt ca, in prezenta ei si urmand-o (are si stilul de-a le baga si altora imediat in cap ideile ei) s-ar putea ca ceilalti copii sa : - alerge pana la epuizare -se tavaleasca prin praf, nisip, etc,etc -sa puna mainile pe toate ganganiile si sa smotoceasca , in ciuda protestelor mele toti cateii comunitari pe motiv ca sunt si ei oameni si trebuie iubiti - sa se catere pe orice e disponibil de catarat - sa vrea si ei rochita scurta in mijlocul iernii si aia mai merge ca-i dai ciorapi, sau mai grav, sa vrea inghetata tot in mijlocul iernii - se desculte vara si sa tropaie prin toate baltile - mai rau, sa inceapa sa se contreze cu adultul si sa-si sustina verbal si cu tarie, convingerile si ideile, de genul " nu mergem acum acasa" pentru ca vasele tale mai pot astepta, pentru c-o fi frig dar eu nu-l simt, pentru ca tati poate sa faca si el mancare, etc, etc,etc Prin perspectiva celor spuse de Brigi in mesajul initial (eu imi pun putina supa pe rochita, pune si tu) inteleg ca Brigi nu s-ar intelege ioc cu fi-mea, asta luand in calcul ca eu nici prin cap nu m-as stresa, deranja, nu as considera comportament aiurea olecuta de supa pe rochita ci as rade copios si le-as spune sa puna si dulceata, sa nu i se aplece rochitei de la zeama goala! |
Ei, in acest caz suntem de acord
si avem, se pare, viziuni asemanatoare despre copii cuminti Se pare ca voiam sa zicem acelasi lucru, pe care l-a zis si simali: sa nu uitam sa ne coboram la mintea lor. Sunt fooooarte putine comportamente fare au ca motiv "ca vor sa faca rau", eu cred ca ei nu stiu sa faca rau, cel mult vor sa sanctioneze adultul pentru ceva, facand fix ce stiu ca e enervant pentru el, sau ca e interzis.
Mina si
Matei-Costin, sensu'lu'viata lu'mami si tati
din:09.09.2004
www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=57655" target="_blank">cronicile vizigotului
Some people dream of success...while others wake up and work hard at it
simali spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui flaviutza Prin perspectiva celor spuse de Brigi in mesajul initial (eu imi pun putina supa pe rochita, pune si tu) inteleg ca Brigi nu s-ar intelege ioc cu fi-mea, asta luand in calcul ca eu nici prin cap nu m-as stresa, deranja, nu as considera comportament aiurea olecuta de supa pe rochita ci as rade copios si le-as spune sa puna si dulceata, sa nu i se aplece rochitei de la zeama goala! |
Asta-i faina. Fiul meu n-ar face asa ceva ca asa e el... Dar o vad pe fiica ta... Ah ce-mi lipseste o fetita plina de energie si idei nastrusnice!
"Calea de mijloc este calea ZEN"
Alice
mina spune:
| Citat: | ||
citat din mesajul lui simali
Asta-i faina. Fiul meu n-ar face asa ceva ca asa e el... Dar o vad pe fiica ta... Ah ce-mi lipseste o fetita plina de energie si idei nastrusnice! "Calea de mijloc este calea ZEN" Alice |
Nici al meu, ca e fecioara si face bube daca e murdar. Dar nu duce lipsa de idei nastrusnice. Iar psihologia inversa ... ohoho...e indelung incercata pe el...si mergeeeee....
Mina si
Matei-Costin, sensu'lu'viata lu'mami si tati
din:09.09.2004
www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=57655" target="_blank">cronicile vizigotului
Some people dream of success...while others wake up and work hard at it
andruskandu spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui simali brigi, ar fi constructiv daca ne-ai da si niste exemple de fapte pe care le copiaza de la prietena ei su de neascultare. Ca idee generala vreau insa sa-ti spun ca un copil nu trebuie sa asculte de parinti sau educatori asa, orbeste, ca si cum parintii sun niste entitati superioare si el o marioneta de carpa. La 3 ani copilul incepe sa se descopere pe sine si incepe sa-si descopere si propria vointa, propriile ganduri. Si poate sa aiba fel de fel de idei... Sa se catere cine stie unde, sa-ti spuna niste cuvinte care te socheaza, etc. In functie de cum veti fi voi, familia, capabili sa gestionati ceea ce vine dinspre copilul vostru la aceasta varsta el va avea curajul sa fie el insusi si pe viitor. 3-4 ani este o varsta foarte importanta. Subscriu la ceea ce scrie mai jos mina. Copilului trebuie sa-i explici. Sa te cobori la nivelul lui si sa-i explici orice. Inclusiv cu exemple, povesti, etc. Eu eram foarte buna la scornit povesti care sa-l impresioneze pe copil. La mine necazul a fost ca am fost atat de plastica incat copilul a inteles PREA TARE si am obtinut comportamentul invers (neasumarea niciunui risc ca sa fie sigur). Astfel el nu te va asculta ca o maimuta dresata ci va face totul din convingere, pentru ca el crede ca asa este bine. Aceasta este educatia adevarata, care rezista indiferent de vicisitudini, educatia pe care nu i-o va da afara orice gasca de dementi la adolescenta sau orice amica aiurita de la scoala, gradinita, etc. Dar inainte de orice fel de discutii despre ce e bine si ce e rau COPILULUI TREBUIE SA-I CASTIGI INCREDEREA. Trebuie sa-i dovedesti, prin exemplul personal, ca si tu faci tot ceea ce-i spui lui ca este bine sa faca. Trebuie sa-l iubesti si sa-i arati iubire; si sa-i arati iubire inclusiv cand "calca pe bec" si face nu stiu ce nazbatie la gradinita. Apoi trebie sa separi clar comportamentele: cele facute cu intentia clara de a face rau si cele facute "luata de valul copilariei". Si daca ai rabdare sa sculti (inclusiv motivatia copilului, nu numai ce-ti spun adultii) vei vedea ca majoritatea comportamentelor la varsta asta sunt din a doua categorie. De exemplu mi s-a intamplat sa mi se spuna de la gradinita ca fiul mau a fost pedepsit pentru ca s-a dus catre un dulap cu jucarii care nu era ancorat de perete. Si ca nu este voie la acel dulap. Poti sa acuzi copilul de 4 ani ca s-a dus sa ia jucarie din dulapul acela? Nu. Dar poti sa acuzi gardinita ca are dulapuri inalte neancorate de perete. Copiii se iau cu joaca, uita, etc. Adultii trebuie sa-si faca treaba bine si sa nu paseze responsabilitatea lor asupra unor copii de 4-5 ani. Ba sa-i mai si faca sa se simta vinovati... "Calea de mijloc este calea ZEN" Alice |
Alice, uite un buchet de
de la mine! Da, sunt total de acord cu tine, si crede-ma ca incerc sa aplic metodele astea in relatia mea cu Andrei. Si sa-i arat iubire, indiferent de ce nazbatii face. Chiar si cand ma supara, il iau in brate, ii explic, atat cat se poate, ca nu e bine ce face, o supara pe mamy... etc, si-i spun de fiecare data: Mamy te iubeste mult, stii? Mult de tot!
Si momentul acela, in care, cu lacrimi pe obrajori, imi ia fata intre palme, ma priveste si ma
e inaltator pana la cer...A, da, si niciodata nu i-am spus ca "e un copil rau", nu! Copilul meu e un copil cuminte, intelegator, dar, ca fiecare copil, are momentele lui de revolta, isi dezvolta personalitatea, i se formeaza caracterul, si doar trebuie ghidat spre ce-i mai bun si mai frumos in viata.
Inima nu e judecata dupa cat iubesti, ci dupa cat te iubesc altii
(Vrajitorul din Oz)
EMMA INVINGE CANCERUL!
Sunt PUTERE si IUBIRE pentru pretioasa EMMA!
Poznele lui Andrei
Nasterea lu' Andrei
www.dropshots.com/andruskandu" target="_blank">PozeAndrei
Andreea
lui
Andreiut Puiut 11.06.2006
flaviutza spune:
Mina, apropo de psihologia inversa. A mea se opune si nu te mai intelegi cu ea cand primeste prea putina atentie din partea noastra. atunci devine de nedescris. am avut un episod dur, in perioada in care eu veneam de la munca in halul in care nu mai puteam gandi, nicidecum sa mai stau de ea si sotul la fel. ajunsese la refuzul de a bea apa si de a se duce de treaba mare , pentru a ni se opune. stateam cu ea o ora pe olita si ea ca o isterica "nu faaac, nu intelegi ca nu faaaac" si o fortam sa bea apa dandu-i cu seringa pe la coltul gurii.la 4 ani si ceva, nu bebelus.
Deci eu stiu clar ce functioneaza.cand incepe sa mi se opuna mai mult decat e cazul, gata, trebuie sa las totul si sa ma ocup exclusiv de ea, o zi, doua o saptamana, numai sa nu ajung din nou la hidratatul cu seringa.
flaviutza spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui simali [quote]citat din mesajul lui flaviutza Asta-i faina. Fiul meu n-ar face asa ceva ca asa e el... Dar o vad pe fiica ta... Ah ce-mi lipseste o fetita plina de energie si idei nastrusnice! "Calea de mijloc este calea ZEN" Alice |
Asta pentru ca asa esti tu, ca fi-mea. asta sti sa cresti, genul asta de copil si acum adult esti tu, din cate simt, printre randuri esti si genul de lider, pariez ca ai si o functie de conducere .
Asa ca ai un extraterestru in batatura si inconstient ti-ar trebui unul croit pe stilul tau, inconstient spun pentru ca stiu ca esti super isteata si intelegi si te gestionezi bine

Io sunt in situatia inversa, mai citind ce spui tu despre al tau, imi aduc aminte de mine micuta, in extrem de multe situatii,parca m-ai descrie pe mine. Si eu genul lui Vladut de copil as sti sa cresc si am salivat ,ravnit de multe ori la el cand te citeam .
Cand eram gravida, sau ea bebeu, ma si imaginam stand ore intregi cu ea de vorba , aratandu-i florile si plantele si etc, imi imaginam fetita care am fost eu, evident, ca doar modelul asta de copilarie il cunosc, n-am trait in pielea altui copil.un copil delicat, care prefera compania adultilor, un copil intelectual(pariez ca nu a injurat vreodata),caruia nu-i place agitatia copiilor si ii place mai mult rolul de observator. nu unul care urla, alearga,e capul nazbatiilor,se tranteste si tavaleste.Perfect mi s-ar fi potrivit, ca o manusa copilul tau.
Si pe masura ce a trecut timpul, mi-am dat seama ca nu voi avea niciodata copilul inchipuit de mine, ca e exact ce n-am dorit, exact ce catalogam eu "copil dezaxat" cand eram eu mica si eram obligata sa convietuiesc cu acesti copii care ma oboseau,enervau si-i consideram prostuti.
Am realizat ca trebuie,cumva s-o inteleg si sa incerc sa educ ceva ce nu cunosc, pentru ca, fiind o fire tare empatica, incerc s-o judec cu mintea mea de la varsta ei si nu obtin nimic, pentru ca ea nu reactioneaza la nimic din ceea ce reactionam eu.
De exemplu, pe mine nu ma apostrofau parintii,pentru ca nu aveau de ce,cuvantul lor era sfant de la sine putere. extrem de rar si usor
ma certau usor si atunci cadea cerul pe mine.Pe cand eu cu fi-mea ne contrazicem la ordinea zilei si putin ii pasa, in 10 minute a uitat.
Si nu sunt eu slaba, ca face cu toti asa, inclusiv pe socru-miu, genul de lider din toate punctele de vedere ,caruia noi nu-i miscam in front, ea se uita direct in ochii lui si ti-l freaca de-i sar capacele.Am asistat la o faza de am crezut ca pic. S-a enervat socru-miu si s-a rastit la ea (rar o face, are alt stil de autoritate), de am inghetat. si ea calma, privindu-l tinta i-a spus raspicat " Tataie, tu ai vazut ca eu incerc sa fiu cuminte, dar nu pot .Intelegi ca nu pot ? poftim leaga-ma de maini si de picioare si nu mai fac pana reusesc sa ma dezleg " si gesticula si statea cu spincenele incruntate de ziceai ca-l face praf
Eu nu inteleg acesti copii, ca a mea, nu am vrut niciodata sa fiu ca ea,nu mi-am dorit un copil ca ea, nu stiu sa-l gestionez ,pentru ca nu-l inteleg.
Siu ca povesteai odata ca al tau copil nu s-a descurcat sa ajunga intr-o mare de copii la oase de dinozaur si-a matait apoi si tu ai fi vrut parca sa fie numai putinel altfel. ha! pai pt mine e perfecta reactia lui,eu am trecut prin asta si asta e normalitatea mea si nici prin cap nu mi-ar fi altceva.
In schimb ma uit ca la felul paispe si incerc sa inteleg si nu prea pot , macar sunt vigilenta si temperez copilul pentru ca in taspe situatii de genul asta, a mea isi face cam prea mult loc cu coatele din dorinta de a fi ea mot in mijlocul circului.ah, "prea mult loc cu coatele" in viziunea mea, ca multi zambesc larg "vaaai, doamna ce copil descurcaret si independent aveti, al meu e atat de timid" si eu as vrea asa mult sa fie si-a mea macar odata timida si delicata ca o floricica, s-o vad si eu in rochicioare elegante, cu pantofiori roz si cu gentuta pe umar,linistita ,tinandu-ma de mana....vise,taica,vise!
Asa, in linii mari, daca-mi spuneai acum 5 ani cand am facut-o c-o sa am asa copil, c-o sa foloseasca vreodata cuvinte de-alea, c-o sa trebuiasca sa stau cu ochii pe ea mereu pentru ca face boacane, si la mine boacane inseamna din alea nesarate rau, de genul catarat undeva periculos ,ca asta e cea mai frecventa, se duce fix la animale ,gen caini, cai, vaci pe la tara, da drumul la apa de la pompa pe ea, urca in podul casei, cade prin urzici, afara la leagane nu se da normal cu urca cu picioarele unul pe-un leagan , altul pe un leagan ,ea fiind cumva intre leagane, ramane blocata pe sub garduri de sarme, se raneste, se juleste,etc.
Uite,zilele trecute, puneam rufele afara,eu stau la parter. cu ea cu tot, ca singura in casa nu risc sa o las. a dat coltul doi metri,in secunda mea de neatentie, pe lateralul blocului si-odata am auzit un tipat si-am zis ca mor. era un panou de metal ce acoperea un fel de intrare de juma / juma de metru la subsol.n-a reusit sa-i cada panoul pe ea , dar a sarit inauntru sa vada ce-i sub bloc si era vata din aia de sticla uitata de nu stiu cand. Fusese fata curioasa, si cand o apuca o curiozitate feroce nu intreaba, nu nimic, isi urmeaza impulsul.
Spuneti voi, v-ar fi trecut prin cap? sau sunt eu nebuna ca nu mi-am inchipuit ca ea ar putea sa ajunga acolo? am intrebat-o de ce a sarit acolo, mi-a raspuns ca ce, i-am spus eu cumva sa n-o faca? i-am reamintit ca trebuie sa intrebe pentru nu intra in belele a spus ca stie, dar o mancau creierii de nerabdare si a uitat.
Iar un exemplu, daca tot m-am pornit. nu cere jucarii sau scumpeturi daca ii spui ca nu avem acum, ca nu e in lista. chiar inteleg, stie cum e cu banii. dar odata si-a dorit neaparat o jucarie scumpa, a jelit rau de tot si i-am spus scurt nu se poate si mi-a spus ca va cere bani cuiva daca noi familia noastra nu ne permitem, si afara cat bagam eu ce luasem in masina, ea a intrat in vorba cu un domn si-o doamna ce se pregateau sa demareze si discuta cu ei si domnul radea cu gura pana la urechi si a coborat la ea si susoteau complice,lucru obisnuit pentru mine,nu era prima data cand aborda pe careva. io c-un ochi pe ea, cu mana pe sacose, dar in doua minute a venit cu hartia de 100 roni in mana. si am murit si inviat precum Isus ducandu-ma la ei cu banii in mana si cu copilul urland ca-s banii ei, mi-era mila de ea cat era de distrusa ca i-am luat cu forta banii ei, obtinuti de ea...cum? le-a spus frumos ca vrea sa discute ceva cu ei, sa se dea jos, ca trebuie in soapta, ca mami si tati sunt tineri si nu au lucrat destul sa aiba salarii mari, ca ei i se pare dupa masina si dupa varsta ca au bani multi(si tataie are passat sa stiti, si el imi cumpara jucarii scumpe, pt ca are bani si e in vasta si e sef)si daca ar vrea sa-i imprumute niste bani pana cand va creste sau va face rost. si i-a intrebat si unde stau, sa le dea banii inapoi, si asta i-a terminat efectiv, domnul isi spunea in gand "doamne daca n-oi avea bani scosi,cat oi avea in portofel" si n-am avut ce face, mi-au explicat domnii ca fetita are perfecta dreptate si ca ei au ramas ca la dentist si ca e bucuria lor si eu tineam pe-a mea , rusinata si umilita si fi-mea le spunea printre sughituri ca sta langa colt la pedagogic, la parter,e un balcon inchis si unul neinchis, sa -i aduca ,jucaria ei, le spunea si cum arata, setul ala mare de construit cu un omulet rosu si mare,raftul de sus la jucarii.
A plecat cu jucaria in brate, nici nu m-a lasat sa i-o car si era imensa, si acasa ne-am rafuit si am pierdut crunt pentru ca mi-a spus ca m-a avertizat, ca nu imi cere jucarii pe care nu mi le permit niciodata , dar ca trebuia sa plece cu acel set in mana si ca puteam sa stam la tara la bunici o saptamana sa nu ne mai trebuiasca ce cumparasem.
Acusi ma scuzati c-am rabufnit, auzind-o pe Simali cum si-ar dori ea o fetita nastrusnica...
Si apropo, sa nu credeti ca eu nu-i spun. ii repet zilnic, mereu ca trebuie sa ceara voie sa faca una,alta, dar cand o apuca fixurile, cand crede ea ca are dreptate ,cand o macina vreo curiozitate subita face fix ce simte in seunda aia si nu-i pasa de nimeni si de absolut nimic si moare cu tine de gat pentru bucatica ei de adevar. cel mai des un NU neinteles de ea din varii motive inseamna ca ea are dreptate si adultul nu are, si-o pedepsesti si suporta cu stoicism si lipsa jumatatii de ora de calculator si orice si daca ea considera ca ea are dreptate, dupa pedeapsa face exact lucurl pentru care ai pedepsit-o si o inchizi in camera ei 10 min si-apoi te rogi tu de ea dupa vreo ora sa vina la masa,dar ea face pedepse, si te intreaba de cate ori au trecut 10 minute ca sa stie cate lucruri interzise poate sa faca apoi,cu pedeapsa deja executata in avans.
Acusi sa nu va imaginati ca e cum vedeti la super nanny copiii aia care injura,scuipa,lovesc. repeta cuvinte de-astea razand in public pana acusi ceva vreme, dar nu a lovit ever pe careva, in 99 din cazuri e atenta la nevoile altora,imparte si-o bomboana lesinata mai ales cu cei pe care ii considera mai mici, are grija de cei mici ,o poti lasa cu incredere cu un bebelus, n-a lovit vreodata vreun copil ,sau sa-l impinga , sau ma rog...dar sa ma fereasca sfantul sa nu fiu pe faza daca o altoieste vreunul ca se apara si reuseste sa suteze si din bratele mele,
Acusi m-am racorit, si sa stiti ca exista si copii din astia.Mai ales cele care aveti copii care inteleg relativ usor si sunt mai flexibili(la fel cum suntem si noi adultii)in probleme de autoritate parentala, cand vedeti un fenomen pe strada,care se opune din rasputeri , think again . poate fi un copil ai carui parinti nu-s in stare sa -l educe dar poate fi si un copil greu de gestionat.
Daca ai un copil acasa caruia daca ii spui "mami, e cafea in cana, nu ai voie sa gusti,e pentru adulti" primeste cu bucurie paharul de suc oferit iti este foarte greu sa intelegi comportamentul unuia care intreaba de 15 ori de ce totusi nu,dar macar o gura, etc,etc, eventual in secunda in care tu crezi ca l-ai lamurit si nu esti atent, a si gustat si-apoi pleaca linistit la ale lui.
anya spune:
Mamica de plus, trebuie sa-i fac cunostinta fetei tale cu fiul meu cel mare
.
Ca sa ma refer doar la ultimele tale fraze...el nu bea cafea pt ca am avut grija ca atunci cand, pe furis, a gustat-o sa fie fara zahar
si s-a lecuit. Cu berea n-am scapat de tot. Stie ca copiii n-au voie alcool, asa ca trebuie ca cumparam bere fara alcool si sa-i facem sprit de bere (adica un deget de bere si restul apa). S-l fi fazul in Turcia, cand avea doar 2 ani si 5 luni si cerea cheleruli : BEE (ca nu-l zicea pe r). Acum are 6 ani si in sfarsit intrevad ca incepem sa ne maturizam. Cat despre statul la colt...nu asteapta sa ma supar sau sa-l trimit acolo - pleaca singur si nu spune veci cuvantul "iarta-ma". Intr-o zi l-am gasit dormind la colt cu capul pe perete.
Iti dai seama ce "tari" ar fi amandoi?
flaviutza spune:
cand a mea da de un capos ca si ea(nu-i spun cu personalitate, cu personalitate sunt si copiii maleabili si flexibil care stiu sa renunte sau sa obtina pe alta cale, ) trebuie sa intervina parintii, altfel nu se poate. stiu ce spun, se ajunge la un taraboi verbal pe cinte, nu-mi trebuie, inca o mai pot lua pe sus.
andruskandu spune:
| Citat: |
Si pe masura ce a trecut timpul, mi-am dat seama ca nu voi avea niciodata copilul inchipuit de mine, ca e exact ce n-am dorit, exact ce catalogam eu "copil dezaxat" cand eram eu mica si eram obligata sa convietuiesc cu acesti copii care ma oboseau,enervau si-i consideram prostuti. Am realizat ca trebuie,cumva s-o inteleg si sa incerc sa educ ceva ce nu cunosc, pentru ca, fiind o fire tare empatica, incerc s-o judec cu mintea mea de la varsta ei si nu obtin nimic, pentru ca ea nu reactioneaza la nimic din ceea ce reactionam eu. De exemplu, pe mine nu ma apostrofau parintii,pentru ca nu aveau de ce,cuvantul lor era sfant de la sine putere. extrem de rar si usor ma certau usor si atunci cadea cerul pe mine.Pe cand eu cu fi-mea ne contrazicem la ordinea zilei si putin ii pasa, in 10 minute a uitat. Si nu sunt eu slaba, ca face cu toti asa, inclusiv pe socru-miu, genul de lider din toate punctele de vedere ,caruia noi nu-i miscam in front, ea se uita direct in ochii lui si ti-l freaca de-i sar capacele.Am asistat la o faza de am crezut ca pic. S-a enervat socru-miu si s-a rastit la ea (rar o face, are alt stil de autoritate), de am inghetat. si ea calma, privindu-l tinta i-a spus raspicat " Tataie, tu ai vazut ca eu incerc sa fiu cuminte, dar nu pot .Intelegi ca nu pot ? poftim leaga-ma de maini si de picioare si nu mai fac pana reusesc sa ma dezleg " si gesticula si statea cu spincenele incruntate de ziceai ca-l face praf Eu nu inteleg acesti copii, ca a mea, nu am vrut niciodata sa fiu ca ea,nu mi-am dorit un copil ca ea, nu stiu sa-l gestionez ,pentru ca nu-l inteleg. Asa, in linii mari, daca-mi spuneai acum 5 ani cand am facut-o c-o sa am asa copil, c-o sa foloseasca vreodata cuvinte de-alea, c-o sa trebuiasca sa stau cu ochii pe ea mereu pentru ca face boacane, si la mine boacane inseamna din alea nesarate rau, de genul catarat undeva periculos ,ca asta e cea mai frecventa, se duce fix la animale ,gen caini, cai, vaci pe la tara, da drumul la apa de la pompa pe ea, urca in podul casei, cade prin urzici, afara la leagane nu se da normal cu urca cu picioarele unul pe-un leagan , altul pe un leagan ,ea fiind cumva intre leagane, ramane blocata pe sub garduri de sarme, se raneste, se juleste,etc. Uite,zilele trecute, puneam rufele afara,eu stau la parter. cu ea cu tot, ca singura in casa nu risc sa o las. a dat coltul doi metri,in secunda mea de neatentie, pe lateralul blocului si-odata am auzit un tipat si-am zis ca mor. era un panou de metal ce acoperea un fel de intrare de juma / juma de metru la subsol.n-a reusit sa-i cada panoul pe ea , dar a sarit inauntru sa vada ce-i sub bloc si era vata din aia de sticla uitata de nu stiu cand. Fusese fata curioasa, si cand o apuca o curiozitate feroce nu intreaba, nu nimic, isi urmeaza impulsul. Spuneti voi, v-ar fi trecut prin cap? sau sunt eu nebuna ca nu mi-am inchipuit ca ea ar putea sa ajunga acolo? am intrebat-o de ce a sarit acolo, mi-a raspuns ca ce, i-am spus eu cumva sa n-o faca? i-am reamintit ca trebuie sa intrebe pentru nu intra in belele a spus ca stie, dar o mancau creierii de nerabdare si a uitat. Iar un exemplu, daca tot m-am pornit. nu cere jucarii sau scumpeturi daca ii spui ca nu avem acum, ca nu e in lista. chiar inteleg, stie cum e cu banii. dar odata si-a dorit neaparat o jucarie scumpa, a jelit rau de tot si i-am spus scurt nu se poate si mi-a spus ca va cere bani cuiva daca noi familia noastra nu ne permitem, si afara cat bagam eu ce luasem in masina, ea a intrat in vorba cu un domn si-o doamna ce se pregateau sa demareze si discuta cu ei si domnul radea cu gura pana la urechi si a coborat la ea si susoteau complice,lucru obisnuit pentru mine,nu era prima data cand aborda pe careva. io c-un ochi pe ea, cu mana pe sacose, dar in doua minute a venit cu hartia de 100 roni in mana. si am murit si inviat precum Isus ducandu-ma la ei cu banii in mana si cu copilul urland ca-s banii ei, mi-era mila de ea cat era de distrusa ca i-am luat cu forta banii ei, obtinuti de ea...cum? le-a spus frumos ca vrea sa discute ceva cu ei, sa se dea jos, ca trebuie in soapta, ca mami si tati sunt tineri si nu au lucrat destul sa aiba salarii mari, ca ei i se pare dupa masina si dupa varsta ca au bani multi(si tataie are passat sa stiti, si el imi cumpara jucarii scumpe, pt ca are bani si e in vasta si e sef)si daca ar vrea sa-i imprumute niste bani pana cand va creste sau va face rost. si i-a intrebat si unde stau, sa le dea banii inapoi, si asta i-a terminat efectiv, domnul isi spunea in gand "doamne daca n-oi avea bani scosi,cat oi avea in portofel" si n-am avut ce face, mi-au explicat domnii ca fetita are perfecta dreptate si ca ei au ramas ca la dentist si ca e bucuria lor si eu tineam pe-a mea , rusinata si umilita si fi-mea le spunea printre sughituri ca sta langa colt la pedagogic, la parter,e un balcon inchis si unul neinchis, sa -i aduca ,jucaria ei, le spunea si cum arata, setul ala mare de construit cu un omulet rosu si mare,raftul de sus la jucarii. A plecat cu jucaria in brate, nici nu m-a lasat sa i-o car si era imensa, si acasa ne-am rafuit si am pierdut crunt pentru ca mi-a spus ca m-a avertizat, ca nu imi cere jucarii pe care nu mi le permit niciodata , dar ca trebuia sa plece cu acel set in mana si ca puteam sa stam la tara la bunici o saptamana sa nu ne mai trebuiasca ce cumparasem. Acusi ma scuzati c-am rabufnit, auzind-o pe Simali cum si-ar dori ea o fetita nastrusnica... Si apropo, sa nu credeti ca eu nu-i spun. ii repet zilnic, mereu ca trebuie sa ceara voie sa faca una,alta, dar cand o apuca fixurile, cand crede ea ca are dreptate ,cand o macina vreo curiozitate subita face fix ce simte in seunda aia si nu-i pasa de nimeni si de absolut nimic si moare cu tine de gat pentru bucatica ei de adevar. cel mai des un NU neinteles de ea din varii motive inseamna ca ea are dreptate si adultul nu are, si-o pedepsesti si suporta cu stoicism si lipsa jumatatii de ora de calculator si orice si daca ea considera ca ea are dreptate, dupa pedeapsa face exact lucurl pentru care ai pedepsit-o si o inchizi in camera ei 10 min si-apoi te rogi tu de ea dupa vreo ora sa vina la masa,dar ea face pedepse, si te intreaba de cate ori au trecut 10 minute ca sa stie cate lucruri interzise poate sa faca apoi,cu pedeapsa deja executata in avans. Acusi sa nu va imaginati ca e cum vedeti la super nanny copiii aia care injura,scuipa,lovesc. repeta cuvinte de-astea razand in public pana acusi ceva vreme, dar nu a lovit ever pe careva, in 99 din cazuri e atenta la nevoile altora,imparte si-o bomboana lesinata mai ales cu cei pe care ii considera mai mici, are grija de cei mici ,o poti lasa cu incredere cu un bebelus, n-a lovit vreodata vreun copil ,sau sa-l impinga , sau ma rog...dar sa ma fereasca sfantul sa nu fiu pe faza daca o altoieste vreunul ca se apara si reuseste sa suteze si din bratele mele, Acusi m-am racorit, si sa stiti ca exista si copii din astia.Mai ales cele care aveti copii care inteleg relativ usor si sunt mai flexibili(la fel cum suntem si noi adultii)in probleme de autoritate parentala, cand vedeti un fenomen pe strada,care se opune din rasputeri , think again . poate fi un copil ai carui parinti nu-s in stare sa -l educe dar poate fi si un copil greu de gestionat. Daca ai un copil acasa caruia daca ii spui "mami, e cafea in cana, nu ai voie sa gusti,e pentru adulti" primeste cu bucurie paharul de suc oferit iti este foarte greu sa intelegi comportamentul unuia care intreaba de 15 ori de ce totusi nu,dar macar o gura, etc,etc, eventual in secunda in care tu crezi ca l-ai lamurit si nu esti atent, a si gustat si-apoi pleaca linistit la ale lui. |
Flaviutza, ce sa-ti spun? Eu zic c-ar trebui cumva sa fii mai "tare" decat ea... sa incerci sa fii tu dominanta. Nu stiu cum.
Si va trebui sa accepti ca tu ai un copil deosebit, cu un caracter puternic, care "stie ce vrea". Poate ca va invata in timp si va accepta sa fie mai maleabila.
Tu nu poti decat s-o iubesti asa cum e, s-o accepti asa cum e, si sa-i arati mereu si mereu calea cea buna.
Stiu ca e greu, si nu pot sa-ti urez decat sa ai cat mai multa rabdare cu ea. Sa incerci sa gandesti prin prisma ei, dar totusi cu maturitatea ta, cumva.
Cum am mai spus, ma bucur de un copil docil, cuminte, iubacios, intelegator, cel putin deocamdata... Nu inseamna ca nu face prostioare, sau nu se razvrateste. Dar acele razvrateli le-am calmat prin diferite metode, care la noi au mers, fara a-i submina caracterul, ci doar prin explicatii cat mai aproape de adevar, care au fost acceptate.
La noi a mers, si inca mai merge puterea exemplului. Uite, cand era mai mititel, de un an jumate, ma tragea de par cand se enerva, nu-i convenea ceva. Si-am inceput sa-l averizez: "te trag si eu de par, sa vezi ca doare!", o data, de doua ori, a treia oara am trecut la fapte, si l-am tras si eu... Incet-incet nu m-a mai tras de par...
La fel si cu muscatul: cand se enerva, ma capsa. Si l-am muscat si eu... si gata! Bineinteles ca nu l-am ranit, chinuit... Doamne fere', dar l-am facut sa inteleaga ca ma doare, si tot nu castiga nimic, in acelasi timp.
Oricum Andrei abia face 3 ani vara asta, fetita ta e mai mare cu aproape 3 ani. si nu stiu cum va fi puiul meu la varsa fetitei tale

Inima nu e judecata dupa cat iubesti, ci dupa cat te iubesc altii
(Vrajitorul din Oz)
EMMA INVINGE CANCERUL!
Sunt PUTERE si IUBIRE pentru pretioasa EMMA!
Poznele lui Andrei
Nasterea lu' Andrei
www.dropshots.com/andruskandu" target="_blank">PozeAndrei
Andreea
lui
Andreiut Puiut 11.06.2006
