Teama de responsabilitate

iulix spune:

Eu zic sa o tii pe sora ta cu tine si sub nici o forma sa o mai lasi sa plece inapoi pt.ca nu stii ce ii se poate intampla. Te interesezi daca nu poate acolo sa continue studiile, daca nu poate sa face niste cursuri ca sa invete engleza. In fine sa faci orice numai sa o tii cu tine, pentru ca aici in tara a suferit destul. Mult succes si va doresc numai bine!

buflea spune:

Am citit si eu subiectul asta si pana la urma ma gandesc daca numai mie mi se pare ca adevarul este si nu este chiar asa .. pana la urma, sora asta are aproape 19 ani, deci nu mai este chiar un copil. Am citit exemplele celorlalte fete, dar parca povestile lor se intamplau pe la 15 ani, cand DA, la 15 ani este cumva la granita dintre copil si adolescenta ..dar la 18-19 ani ?

In toate povestirile, sora este numai o victima si ceilalti din jur niste monstrii ...tatal iresponsabil, fratii batausi, primul prieten psihopat, ... sora in schimb, violata, batuta, abuzata, marcata psihic, ofana, nevinovata, inchisa in casa, mvai saraca, debusolata, etc, etc, etc. Parca a incercat cineva finut sa spuna, ca asa in comportament nu imi pare deloc plapanda si amarata - o cunosteau pestii Bucurestiului, s-a lasat de liceu, site-uri de matrimoniale, intalniri in mijlocul Londrei cu masculi, fumat, pretentii (nu vrea sa munceasca orice), nu face treaba in casa ...etc, etc, etc.
Am remarcat ca prin comportamentul ei, ca matur si responsabil financiar, ajungi parca sa ii intelegi pe agresorii anteriori - sa n-o lasi sa iasa afara (ca minte si se duce in cluburi), sa nu ii oferi laptop (ca minte si se duce pe matrimoniale), sa nu ii dai bani pe mana (ca ii da aiurea pe taxi), sa te certi cu ea si evential s-o mai si carpesti (ca profita de cei din jur si nu ofera nimic in schimb) ... nu vreau sa spun ca ce au facut tatal, fratii, prietenul a fost bine, dar mie sora asta imi pare cam PREA rebela si parca tot timpul s-a gasit cineva care sa aiba grija de ea si care in final a capatat denumira de "agresor". Poate ca adevarul este undeva la mijloc, agresiunile nu au fost atat de traumatizante, agresorii nu au fost atat de monstri si comportamentul fetei nu a fost atat de nevinovat ...
Am sa mai spun ca eram sigura ca n-o sa stea in serviciul gasit ... schimbarea sefei nu cred ca este intamplatoare, poate nu i-a batut pe copii dar nu are capul la ceea ce e pusa sa faca, poate i-a bruscat putin, poate a tzipat la ei ... eu nu cred ca femeia aia s-a schimbat asa la 180 grade din cauza ca are depresie postnatala.

Ce e de facut ... stiu ca suna dur, dar poate trebuie lasata sa se dea cu capul de pereti, chair daca si-l sparge. Nu se tine de lucru, sa doarma pe strada ... vrea sa-si gaseasca barbat cu bani sa-l gaseasca, vrea prostitutie, sa faca prostitutie. Ca sora i-as pune conditii clare : te ajut sa-ti gasesti serviciu si sa stai pe picioarele tale, incearca sa te faci placuta la job, sa faci pe plac sefei, strange din dinti si pastreaza-ti serviciul si asa vom avea o relatie. Esti majora, nimeni nu mai trebuie sa aiba grija ta ... eu ti-am oferit sansa sa scapi de toti "agresorii" din Romania, te-am adus aici, te-am pus pe pozitii ... e treaba si responsabilitatea ta sa te descurci in continuare.

P.S. Stiu ca imi este usor sa dau sfaturi din astea radicale ca nu sunt implicata emotional si imi cer scuze daca am ranit cu ceva ... dar vazut la rece, cam asa imi pare mie situatia

Clover spune:

buflea, cam cat te-ai gandit inainte sa emiti raspunsul de mai sus? Pe scurt doar, ca imi vine sa iti caftesc una ca vad ca nu te opui metodei, diferenta intre 19 ani si 15 ani nu se intampla asa din senin. Nu devine nimeni matur si toate cele de la soare si doar fiindca are varsta biologica.

buflea spune:

Draga mea, cred ca oricum am gandit mai mult ca tine cand am scris mesajul asta numai pentru ca l-am scris mult mai politcos ... daca tu ai inteles ca eu sunt pentru violenta atunci ori nu m-am exprimat eu bine ori nu ai avut tu rabdare sa intelegi ce am spus. Nu sunt deloc pentru violenta, baitai, sechestrari ... am spus doar ca poate adevarul este la mijloc si ambele parti (fata pe de o parte si tatal, fratii, prietenul de cealalta parte) sunt vinovate - sau in fine, asta vroiam sa spun. Mie nu mi se pare normal sa iti sacrifici viata ta, relatia ta de cuplu, banii muncitit de tine, confortul tau mental, social si material ca sa salvezi pe cineva care nu are nici cel mai mic respect pentru toate aceste eforturi si vede in jur numai agresori care i se pun in calea fericirii.

Orice ar fi, nu am pretentia sa am dreptate, accept orice fel de parere contrara dar nu iti pot admira violenta de limbaj la adresa mea.
Intr-o lume perfect civilizata, ar trebui sa discutam la subiect si nu sa ne "pleznim" virtual pentru ca gandim diferit ... desigur ca o lume perfect civilizata nu exista ...

aniela23 spune:

Buflea, cu riscul sa mi-o iau si eu de la fete trebuie sa recunosc ca uneori asa gandesc si eu. Uneori simt ca NU MAI POT. Ma gandesc ca daca problema ar fi ca sefa ei e paranoica, atunci o iau pe sora-mea inapoi, o ajut sa gaseasca alta slujba, alta scoala, alti prieteni.Si se rezolva. Dar daca a facut ea ceva gresit, daca in loc sa fie cu gandul la copii sta cu gandul la cine stie ce barbat? Atunci normal ca isi sparge copilul capul sub nasul ei si sefei i se pare ca sora-mea l-a agresat. Atunci degeaba o ajut sa gaseasca alta slujba pt ca o sa faca aceleasi greseli. Inteleg ca comportamentul ei se datoreaza copilariei traumatizate, dar pana cand trebuie sa am rabdare???

Acum vreo 2 saptamani am fost la o nunta, nu m-am distrat deloc pt ca stiam ca sora-mea nu dormise acasa in noaptea precedenta si nu vroia sa vb cu mine sa-mi zica unde a dormit. Vinerea trecuta am iesit cu colegele de la munca - iesim f rar impreuna. Iar nu m-am distrat deloc pt ca am stat cu gandul la faptul ca sora-mea isi pierde jobul. Cati ani trebuie sa mai astept sa ''creasca'' ca sa pot si eu sa imi traiesc viata fara stres si griji?

Sa o abandonez efectiv pe strazi- iar nu pot. Nu pot, pt ca mama a murit iar eu am plecat in Anglia stiind cu ce oameni o las acasa -tata si fratele mai mare care e violent. Ma simt vinovata. Ma gandesc ca poate de fapt ea in sufletelul ei chinuit chiar incearca sa fie mai buna, dar nu poate. Poate ea chiar face tot posibilul la munca, dar her very best is simply not good enough.

Iar pe de alta parte ma gandesc ca poate nu incearca suficient, nu face nici un efort pt ca stie inconstient ca orice s-ar intampla eu o sa o ajut.

Nu mai pot, imi fac o mie de ganduri, nu stiu ce atitudine sa iau in legatura cu ea.

Nici nu va mai zic vesti de la ai mei de acasa ca nu o sa va vina sa credeti :(

buflea spune:

Eu cred ca pur si simplu trebuie sa te detasezi de ea ... suna infiorator dar imi pare din ce scrii ca o sa ajungi cu nervii prastie inaintea ei.
Esti tanara, traieste-ti viata, nevoile tale, bucuriile tale, nevoia ta de liniste ai si tu colegi, prieten, curand poate o familie, las-o pe ea sa vina la tine, serios, cateodata mai bine nu stii ce face, unde doarme, ce bea, ce fumeaza, cu cine umbla, cine este multumit si nemultumit de ea. Incearca sa te gandesti ca este majora, are 19 ani, o fi traumatizata dar la 19 ani unele fete au deja familie, copii... nu stiu, nu mai este un copil si nu mai trebuie sa fie tratata ca pe un copil, pentru ca efectiv raneste in jurul ei. Las-o sa-si gaseasca singura drumul asa cum ti l-ai gasit si tu, mai cu un cucui, mai cu capul spart ...
E bine ca ea sa stie ca te are acolo ca sprijin moral si asta numai daca ti-l cere ... in rest mergi si tu pe ideea "no news, good news".

Inca o data, stiu ca e usor sa dau din sfaturi din clape pentru ca nu sunt implicata emotional si de aceea mi se pare clar ce ar trebui sa faci ... tu esti in miezul problemei si probabil ca teoria nu mai seamana cu pactica, ideea este ca fara a-i face ei rau, incearca sa te gandesti la tine si sa traiesti pentru tine.

Clover spune:

E un singur job si restul familiilor o apreciaza. Daca erau mai multe plangeri aveai un motiv.

aniela23, ai observat vreun moment ca fratilor tai esti gata sa le ierti orice si sa ii suporti financiar in continuare dar cand e vorba de sora ta iti sta un bolovan pe piept si vrei sa nu iti mai incomodeze viata cat mai repede?

buflea, eu am priceput ce ai spus tu si ti-am zis ca gresesti. Spui las-o sa se prostitueze( numai sfatul asta de sine statator e suficient ca un om normal sa vrea sa se dea cu capul de pereti) dar in acelasi timp nu esti de acord cu batai, violenta si sechestrari. Cam ce univers crezi ca e ala al prostitutiei? Cu perne moi si roz si numai experiente diafane? Cum zicea cineva pe aici, lume multa, oameni putini...

buflea spune:

Cred ca imi mentin parerea desi poate nu este solutia ... Aniela trebuie sa isi vada de viata ei si sora trebuie lasata sa faca ce crede ea ca e bine pentru ea la momentul respectiv. Daca sora crede ca in loc sa stea intr-o casa decenta si sa spele, mature si sa ingrijeasca niste copilasi este mai bine si interesant pentru ea sa se prostitueze, atunci "so be it" ... o sa ajunga acolo, o sa guste universul prostitutiei (pe care l-a mai gustat din cate am inteles, sau oricum nu ii este strain) si cand o sa-si faca plinul, o sa-si revizuiasca viata. Numai loviturile pe care le expeimenteaza pe propria-i piele o s-o determine sa isi schimbe viata. Ca dovada si prima incercare de a ramane in Anglia, oricat a zis Aniela sa ramana, ea s-a inors in Romania si dintr-o data a fugit de la prieten si a sunat ca vine in Anglia ...
Sigur ca e de nedorit sa treaca prin asemenea experiente, exista oameni cu care e bine sa te dai la o parte si sa-i lasi sa simta pragul de sus ...
Fratii, tata, sora - toti reprezinta familia dar nevoile lor trebuie sa vina dupa nevoiel si confortul personal. Nu iti distrugi tu viata, banii, nervii ca sa le fie lor bine si la final mai risti sa ti se si reproseze ca te-ai bagat in viata lor ...