Dulceturi si papanasi de sept - oct 2007 (184)

alinus_25 spune:

Astept reeditarea. sa treaca supararea.
Nu stiu... ai mai scris cum a decurs intarcarea pt sanii tai? Cate zile ai baut ceai? De napraznic era vorba?

Si mie mi se pregateste intarcarea... ok, la noi e 'dirijat' cum spune Sabina, insa baiatul ma impinge rau cand ii dau sa suga, nu pare satisfacut de capcana bratelor mele. Parca nici nu intelege, e derutat rau.
In seara asta i-am dat papa, mai tarziu l-am pus la san, unde a si adormit de oboseala. Dupa 30 min 'm-a chemat', i-am oferit din nou sanul si s-a pus pe impins si urlat. Am scos din borseta bibe si l-a luat fericit in manute. A papat si sooomn. Si are deja 3 ore de atunci de cand doarme linistit.
Mda, eu iar cu ale mele. Da ignore te rog.


Alinus de Iulius Teodor (10.10.2007)

bernix spune:

Citesc de cateva ore cate 2 capitole in paralel si mai am inca 6 de recuperat. Habar nu mai am ce/cui sa zic.

Suntem de miercuri la Buc. Am tot desfacut bagaje si mai am inca un PAG de suprafata pana joi cand vine tanti la curatenie si-atunci voi vedea lucrurile in profunzime. In casa asta nu s-a stat decat o sapt cumulat de pe 22 iunie pana acu' si sunt multe de facut.


Bernix si Degetica (Ana Elena - 27.08.2007)

www.flickr.com/photos/22336005@N05/" target="_blank">Poze cu noi

bernix spune:

La multi ani tututror sarbatoritilor!

Sanatate celor bolnavi!

Promit sa revin cu amanunte curand si sa pun si ceva poze.

Bernix si Degetica (Ana Elena - 27.08.2007)

www.flickr.com/photos/22336005@N05/" target="_blank">Poze cu noi

laviniaN spune:

Fetelor va multumim tare mult pentru urari....sunteti foarte dragute si ma bucur mult ca v-ati gandit la noi.

Luy multumim frumos de felicitare,vad ca voua va priit marea dupa poze mai ales Mariei pe care o pupam dulce.... si va dorim sa treceti cu bine peste vaccin.

Cu intarziere uram si noi sarbatoritilor pentru 1 anisor multa sanatate si sa aduca numai bucurii in viata parintilor lor.
Yannisa Milena de Marunzika
Maria-Teodora de Luy
Stefan de Sim
Ana-Elena de Bernix
Sara Ioana de-Gabriela77
Ana Martina de HaveF8
Antonia Maria de Mandarinutza
Elisa Lavinia de - myral
Erika de Devylla
Andrei Serban de- Roxana_G
Vlad Mihai de Slippers76
Matteo dePiccaflor
Vladimir Constantin de Aniast72


Noi ne-am intors dupa o tura de mare si cateva zile de munte praf....in sensul ca am umblat mai mult pe la urgente decat pe plaja.
Miruna sa racit zdravan ,a facut temperatura ,a inceput sa tuseasca ,dupa care a facut sotul enterocolita...normal Miruna hop si ea ca doar nu era sa-l lase singur pe tati.
faza nasoala e ca a slabit destul de mult,inca nu i sa format scaunul,nu mai vrea sa pape la regim orez si supa de morcov.
acum bem lapte Milulil HN 25 care e destul de nasol la gust,dar saracuta de foame ce sa faca.
la intoarcere spre casa de la Sinaia mi-a varsat tot drumul bineinteles ca ne-am oprit direct la spital...a si sa nu uit am facut si eu enterocolita,iar la mare ca sa zic asa cireasa de pe tort m-a muscat si un viespe bineinteles ca mi sa infectat ca doar scapam altfel prea usor.

Concluzia nu mai calcam pe litoralul romanesc niciodata.
SIM ai grija la Saturn,cred ca e epidemie de enterocolita.

Intalnirea cu fetele a fost foarte frumoasa ...singurul lucru de care m-am bucurat pe litoral,fetele sunt niste scumpe,iar Maria ma dat gata cu ochisorii si cu genele super lungi.

Am venit mai obositi decat am plecat.
maine sarbatorim doar in familie cu bunicii si nasii,daca suntem bolnavioara nu putem chema si alti copilasi.

Pupam dulce pe Teodora "sora geamana" a Mirunei,sa creasca mare si frumoasa .
La multi ani!
Rares Fabian de alina m
Ana-Maria de magdaz

adimercedes spune:

Alinus, hai ca incerc sa rescriu mesajul de aseara, dar asa m-am enervat ca am scris o gramada si s-a dus in eter.

Spuneam ca nu mi-am pus sapca de mediator, ci am impartasit din experientele noastre personale, am spus cum e la noi situatia si ma gandeam ca poate fi de ajutor celor care se chinuie. Dupa cum am mai zis, nu dau sfaturi, ci incerc sa vad cum a fost la noi si ce a functionat in cazuri similare, sa ma pun in situatia discutata si sa vad ce am facut sau ce as face.

Asta ca disclaimer .

Si eu am trecut cu Lisa prin ce descrii tu. Era un cerc vicios. Nu statea la san pt ca nu prea ii curgea cum era ea obisnuita si nu ii curgea cum vroia ea pt ca nu avea rabdare sa stea la san si tot asa. Si se trezea noaptea de cate 3 ori cica sa suga. Pana intr-o noapte cand dupa a doua trezire, deci dupa a doua tzitzileala, nu a dormea nicicum, avea chef de povesti, de joaca, tzipa/striga. M-am prins ca ea de obicei striga cand ii e foame. Dar era 1! Si ce?!? M-am dus jos si i-am adus 1/2 de felie din painea ei preferata si 3 feliute de cascaval. Le-a ras. Nu iti poti inchipui cu cata placere manca si cum flutura mancarea cu ambele maini si ne arata ce are ea si cum mananca. Si facea "yum-yum". Cand a terminat, f satisfacuta s-a intins pe burta in pat si a adormit instant, fara treziri, pana dimineata la 7! Efectiv am inmarmurit. Nu imi venea sa cred ca ei ii era foame si eu o fortam sa stea la tzatza, pt ca ma asteptam ca asta sa o multumeasca. Normal ca ea sugea 1-2 minute, adormea mai mult de oboseala, ca deh, miezul noptii si apoi se trezea iar de foame si tot asa. Cred ca a fost o perioada in care a avut un salt de crestere si avea nevoie de mai multa energie, pt ca. de ex. acum nu se trezeste noaptea sa manance...

Concluzia e ca trebuie sa asculti ce semnale iti da Teo. Altfel tu ii oferi ceva ce crezi ca el are nevoie, el se frustreaza ca nu e ceea ce asteapta, tu te frustrezi ca te simti inutila si incapabila sa il linistesti si tot asa, iar sentimentele se transmit pana in ziua.

Si ca ajunsesem la ziua, ziceai ca iti da peste maini cand ii dai sa manance. Asa facea si Lisa. Plus ca ea intorcea capul si imi arata ceafa, zicea "mmmm" si dadea din cap ca nu! Si asta acum vreo 2 luni, ca poate iti amintesti ca eram disperata ca nu stiam ce sa ii fac. Ea refuza mancarea din start, cand vedea lingurita intorcea capul, nici macar nu gusta sa vada ce e! Ii dadeam jucarii in mana si parca mai manca, dar asa, undeva sub 100g. Pana m-am prins ca fata mea cere independeta, vrea ea sa exerseze, sa faca ea. Asa ca i-am dat paine in mana sa molfaie la ea. Cand se linistea, apaream eu cu bolul cu mancare si manca f bine, uneori chiar si 300g, dar cel mai adesea in jur de 170-200g (ochiometric vorbind). Apoi a vrut mai mult si asa am ajuns sa ii pun ei in tava bucatele si sa manance singura. Si asa a trebuit si sa revizuiesc meniul si sa il adaptez ca sa ii pot da bucatele, dar sa nu fie doar un aliment, ci sa aiba aport caloric si vitaminic adecvat. Acum, e o combinatie de mancat singura si dat cu lingurita. Cu lingurita mananca doar grisul, cerealele fff rar dimineata (mai nou painea si branza sunt iar la putere) si cand iesim afara, borcanelele, dar si atunci trebuie sa se joace cu ceva, sa fie ocupata, pt ca daca nu participa direct la mancat, mancatul pt ea e ceva auxiliar...

Am inceput cu pepene galben, branza, paine, apoi am continuat la bucatele de peste, legume fierte, paste si ne-am extins la capsuni taiate cubulete, cirese rupte in jumatate si acum incerc cam tot sa fie de mancat cu mana. Desi azi mi-a luat furculita din mana si si-a dus in gura. I-am dat o furculita de-a ei si a f foarte incantata sa mai manance cateva (3-4) bucatele (o ajutam sa le intepe), desi era clar ca se saturase. Dar pt ca putea, a exersat si asta.

Nu zic sa faci ca mine, pt ca nu stiu ce tabieturi si nevoi are Teo, dar poate iti vin idei si gasesti o solutie la cercul vicios in care ati intrat.

Adevarul e ca multi dintre parinti isi trateaza copii ca si cum ar fi mai mici decat sunt. Nu ma intelege gresit, nu zic sa ii pui painea si cutitul in fata si treaba lui, dar trebuie sa nu ramanem blocate in "bebelusenia" lor, pt ca deja au crescut. Incep sa exploreze ce pot face, vor sa imite ce vad la parinti, vor sa exerseze ei, sa faca ei... Si asa invata, e parte din drumul lor spre integrarea sociala si capacitatea de a se intretine singuri.

Inchei acum, sper ca ti-am putut fi de ajutor cu vreo idee macar, daca nu, macar primeste incurajarile mele si asigurarea ca totul va fi bine, e doar o etapa peste care trebuie sa treceti fara prea multe frustrari. O sa fie bine, o sa vezi.

Bafta la gasit solutii viabile!!!



"Only two things are infinite, the universe and human stupidity, and I'm not sure about the former." --- Albert Einstein

"The pessimist may be right in the long run, but the optimist has a better time during the trip."

Lisa

Povestea obtinerii sarcinii

adimercedes spune:

Alinus, o sa vezi ca nu o sa fie f rau, pt ca Teo a tot redus din cerere. Eu sunt ok cu sanii, s-a dus lapticul de tot, cred. Stiu ca ia cam in jur de 3-4 saptamani sa nu se mai produca laptic. A fost mai greu la inceput, ca mai curgeau la dus sau imediat dupa, dar e ok. Ceaiul de napraznic l-am inceput si pt altceva, mai ales. Beau o cana pe zi, daca imi aduc aminte sa mi-o pregatesc dimineata.

Ai vazut ca ai scris ca i-ai dat peste manuta. I-am scapat si eu un "plici" peste fundulet Lisei cand o schimbam si efectiv se incorda si ajungea in cap, iar ea plina de kki pe la fund . Insa a ras si s-a uitat la mine, a gasit amuzant episodul. Am stat apoi si am analizat si mi-am propus sa nu mai fac asta. Sunt alte metode mult mai roditoare decat lovitul copilului. Ei nu stiu ce inseamna lovitul, daca nu dai tare sa doara, nu are nici un efect, pt ca pt ei nu are nici un inteles. Si eu urasc pedepsirea corporala, indiferent de motive. Cred ca se poate face educatie fara bat!!! Si ma straduiesc sa fac asta. Cred ca o data ce o pornesti pe panta asta nu mai exista intoarcere si lovitul va fi raspunsul la orice frustrare pe care copilul ne-o produce sau orice "boacana" pe care el o face, uneori intensitatea variind in functie de perceptia noastra asupra gvatitatii "boacanei". Si uite asa ajungem sa facem ceea ce am urat la parintii nostri si ceea ce ne-am promis ca NU vom face copiilor nostri. Plus ca ei invata ca lovitul e o reactie fireasca la frustrarile pe care ni le aduc cei din jur, e o metoda de gestionare a situatiilor critice. Si asa ajungem sa crestem copii mai tarziu se vor bate la gradinita, scoala, petreceri, care isi lovesc sotia, copii. Si istoria se repeta...

Eu am avut si am in mama mea un exemplu de rabdare si de putere de gestionare a situatiilor critice si cand ajung la limita rabdarii ma gandesc la ea si ce ar face ea. Plus ca mai gandesc ca www.youtube.com/watch?v=7ZscS775ek8" target="_blank">"children see, children do" si vrea ca puiutii mei sa traiasca intr-o lume mai buna si cu mai putina violenta.

Cu asta ma duc sa ma joc cu Lisa, ca s-a urcat pe boxa de bas...





"Only two things are infinite, the universe and human stupidity, and I'm not sure about the former." --- Albert Einstein

"The pessimist may be right in the long run, but the optimist has a better time during the trip."

Lisa

Povestea obtinerii sarcinii

isabeluta spune:

Neata la ziua si de la noi...patrulez pe langa camera lui bebe si astept sa se trezeasca...

Sarbatpritilor de ieri cu intarziere si celor de azi. tuturor la implinirea primului anisor!!!

Miruna de mami LaviniaN
Rares Fabiande mami Alina m
Maria Teodora de mami Maria
Ana-Maria de mami magdaz
Rares de mami Pinacolada
Miruna de mami prisi
Gheorghe de mami Sabina
Stefan de mami Mariadia
Eliza de mami Ramonaiani
Raisa-Maria de mami Si_bv

Isabela de
Vlad Matei (22 septembrie 2007)

devylla spune:

Adimercedes imi place cum ai scris despre lovitul copilului.
Tocmai vroiam sa propun o discutie de aceasta tema,sa vad mamicile noatre ce parere au,mai ales cele la al-doilea copil.
Eu n-am fost batuta de parinti "prea" mult.Imi amintesc de la 4^5 ani o bataie de curea aplicata de tata...ma pusese pe genunchii lui.Nu-i deloc o amintire placuta.A doua este o palma zdravana de la mama...nici nu-mi amintesc boacana...sau probabil obraznicia,eram mai mare deja.
Insa bataia nu face decat sa inraiasca si mai tare copilul,nu numai ca nu reusesti sa il educi in acest fel...insa ajunge sa te urasca si sa o apuce pe alte cai.
Si spun asta in cunostinta de cauza.O amica si-a lovit ambii copii de mici,fata cea mare,care are 8 ani acum,este agoranta,obraznica si neasculatoare.Nu asculta nimic din ce ii zice maica-sa.Iar aceasta a ajuns sa o loveasca cu pumnii in cap.Mi-a fost atat de greu sa privesc scena fara sa intervin.Pentru ca cu siguranta nu iscam decat o discutie aprinsa despre educarea copiilor.
Apoi aveam o vecina cu 2 fetite mici,2 si respectiv 3 ani care ii lovea urat,in vazul tuturor.Imi este si frica sa ma gandesc ce pateau fetitele cand erau in casa.Am vazut o astfel de scena cand eram insarcinata,mergeau pe strada(fara trotuar),eu le urmaream de la fereastra,in afara faptului ca tipa la ele ca la balci,cand i-a trantit un portofel peste fetitei mici...a sarit juma' de metru.Am zis ca inghet de furie si durere.Imi venea sa ma duc s-o pun la punct...aveam de gand sa caut o metoda sa fac rost de dovezi...insa s-a mutat.
Eu sunt de parere ca un copil lovit frecvent in familie va avea tulburari de comportament sau psihice.
Stiu un baiat care isi lovea copii de scoala cum nici nu va imaginati.Cu trantit cu capul in nisip,calcat peste corpul lui...dat suturi si pumni mai rau ca in filmele de actiune.Si asta s-a tras de la tatal lui,care "il educa" cu pumnii.
Si eu i-am dat o singura data peste mana Erikai...nu tare,dar a plans.Am hotarat ca oricat de tare m-ar supara,m-ar enerva...nu o voi atinge...chit ca ma urc pe pereti...mai bine o trimit in camera ei,ma calmez si apoi discutam la calm.
Cred ca este mult mai eficienta aceasta metoda.Oricum...cand lovesti un copil problema este la tine...pentru ca nu stii cum sa iti stapanesti pornirile.Aici cred ca multe dintre noi trebuie sa luam lectii,cel putin mie mi-ar trebui.
Sper sa nu supar pe nimeni.

Printre altele...azi Erika m-a terminat.A fost poate cel mai rau din toata saptamana sau eu la capatul puterilor.Acum a scos-o sotul la o plimbare cu masina,eu nu mai eram in stare sa vad de ea.Acum m-am mai linistit,mergem sa mancam la sora mea...poate la o tacla imi mai revin,cu toate ca as fi vrut doar sa lenevesc pe canapea cu o carte in mana,

Am o problema...pe tot parcursul verii n-am mai bagat-o pe Erika in cada...am facut doar dus.Acum cateva zile mi se facuse dor de-o baie...si am crezut ca si bebelina se va bucura.A fost un dezastru,i s-a facut frica rau de tot.Se agatase de mine si ma tinea strans sa nu o las,plangand in hohote.N-am reusit s-o mai spal,am iesit asa repede,incercand s-o calmez...Apoi de la acest episod,nici sub dus nu mai vrea.Pana acum se juca cu apa,chiar daca ii curgea peste fata,radea si sufla apa ce ii intra in gura.Acum daca indraznesc s-o pun jos plange de zici ca s-a terminat lumea,o pot spala numai tanand-o in brate.Si asa sta lipita de mine.Cum sa fac s-o reobisnuiesc cu cada cu apa...vine iarna si nu mai merge doar dus.


Jurnal de mogalneata
www.flickr.com/photos/54445410@N00/" target="_blank">Japonia prin ochii unui amator


Sabina Y. siwww.desprecopii.com/info.asp?id=1269" target="_blank"> Erika(31 august 2007)

isabeluta spune:

Devylla bataia copilului de catre parinte este intr-adevar un semn ca parintele are o "problema" legata de controlul furiei...si eu am avut de cateva ori tentatia sa-l lovesc, dar m-a oprit gandul ca e asa mic si habar nu are ce m-a facut sa ajung la gestul asta sau ce semnificatie are. Vlad se schimba la fata si daca vorbesc mai dur...mi se intampla sa cert catelul "curios"...ma stradui sa nu o fac, dar imi mai scapa... amandoi (si bebe si catelul) sunt pofticiosi cand vine vorba de mancare...

Cat despre baita eu iti pot spune ce am facut sa-l invat in baie si mai apoi cu dusul..pentru ca pana pe la 6 luni l-am spalat in cadita, dar in camera lui; am pus pe fundul cazii scutecelul ce-l foloseam la vanita, i-am adus doar jucaria preferata din timpul baii, am vorbit cu el tot timpul, a participat si sotul neaparat zilele acele (el mai trage chiulul...), am lasat presiunea scazuta la apa, la dush si l-am udat pe cap incapand cu jumatatea posterioara astfel incat sa se ude pe fata ultima data. Nimic deosebit dupa cum vezi...eu cred insa ca trebuie sa ai un pic de rabdare pana uita.

Adi sfaturile tale despre hranit si alaptat mi-au mers la suflet...se vede ca esti full de informatii si de experienta. Pe mine ma apasa foarte tare problema asta de cateva saptamani, mai ales partea cu alaptatul pentru ca intr-un fel sau altul trebuie sa-l intarc pana la sfarsitul lui octombrie(din cauza unui curs si deci vreo 3 nopti lipsa de acasa)...si sincer ma apuca disperarea la gandul ca trebuie sa o fac. Nu vreau si aproape ca-mi vine sa renunt la curs..

Isabela de
Vlad Matei (22 septembrie 2007)

Sabina spune:

bunaaa.
n-am timp nici sa mor;)))

la multi ani sarbatoritilor, va imbratisez din tot sufletul,gemenii de zi de nastere a lui Gheorghe

NU bataie. e penibil, ce sa zic....denota lipsa de capacitate a parintelui de a gestiona situatia.
Chiar e un subiect despre pedepse la cabinetul PSI.
Eu sunt si contra pedepse.

Isabeluta, nu e obligatoriu sa se intarce astea 3 zile.
nu il poti lua cu tine la curs? sa stea cu mama ta, sau cu bona?

daca nu e ceva de care viitorul tau, ceva absolut major, important(gen tre sa ridici premiul Nobel ), eu nu m-as duce.



Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil!


Sabina, Sofia Galagia si bb Gheo