de ce se intampla...?

IndyGo spune:

Dupa ce mi-am pierdut copilashul singura afirmatie care cu adevarat m-a mangaiat a fost din partea preotului meu din copilarie: "Draga mea, la fel cum profesorii aleg unul doi elevi din clasa pe care se pot baza pentru ca ei intotdeauna invata, la fel si D-zeu isi alege ingerii......"
Nu pot sa cred ca pentru pacatele mele sau pentru cele ale nu stiu cine din neamul meu, copilul meu a trebuit sa se jertfeasca...........nu pot sa accept asa ceva, as inebuni sa traiesc cu o astfel de vina in suflet. Si care sunt pacatele care sa ceara asa o jertfa, Doamne?

reiki spune:

Spiritul nostru se naste pe acest pamant si isi traieste viata pe care noi nu o vedem ca fiind usoara. Este un loc cautat unde sa te nasti, pentru ca poti sa evoluezi mult mai repede decat in mult alte locuri. Evolutia este scopul fiecarui suflet. Evolutia inseamna apropierea de Dumnezeu.
Evoluam prin ce invatam, prin experientele pe care le avem, prin ceea ce traim si simtim, dar mai ales prin faptele bune pe care le facem. Scopul nu este sa te nasti si sa traiesti 200 de ani, ci sa iti indeplinesti detinul pentru care te-ai nascut, sa evoluezi.
Poti sa-l indeplinesti in 3 luni sau in 100 de ani. Depinde de ce ai ales inainte sa te nasti dar mai ales de cum iti indeplinesti indatoriile pe care le ai si cum evoluezi. Daca "pierzi timpul degeaba" este inutil sa ramai aici.
Daca un copil care trebuie sa se nasca nu isi mai poate indeplini indatoriile pe care le are, din diferite notive, atunci el nu se va mai naste. Va cauta sa-si aleaga alti parinti, alt loc, alt timp unde sa poata sa faca asta.
Sufletul nu moare. Daca intelegem asta atunci suferinta se estomeaza.
Daca ne dorim cu putere ceva si daca avem credinta, atunci mai devreme sau mai tarziu primim si ceea ce cerem. Dar daca nu il meritam atunci il pierdem din nou.
Ca sa primim, dar mai ales pentru ca sa pastram trebuie sa ne schimbam profund. Daca noi putem sa-i pacalim pe alti sau chiar pe noi insine, nu putem sa-l pacalesti pe Dumnezeu. Daca rugaciunea noastra este profunda si din suflet, daca este facuta cu credinta Dumnezeu ne da ceea ce-i cerem, dar daca schimbarea nu este totala atunci tot El ne si ea inapoi ceea ce ne-a dat.
Suntem miliarde de sufleta numai pe aceasta planeta. De ce eu sunt mai indreptatit sa primesc decat alti un milion?

Michelle81 spune:

quote:

---

Originally posted by reiki

Spiritul nostru se naste pe acest pamant si isi traieste viata pe care noi nu o vedem ca fiind usoara. Este un loc cautat unde sa te nasti, pentru ca poti sa evoluezi mult mai repede decat in mult alte locuri. Evolutia este scopul fiecarui suflet. Evolutia inseamna apropierea de Dumnezeu.
Evoluam prin ce invatam, prin experientele pe care le avem, prin ceea ce traim si simtim, dar mai ales prin faptele bune pe care le facem. Scopul nu este sa te nasti si sa traiesti 200 de ani, ci sa iti indeplinesti detinul pentru care te-ai nascut, sa evoluezi.
Poti sa-l indeplinesti in 3 luni sau in 100 de ani. Depinde de ce ai ales inainte sa te nasti dar mai ales de cum iti indeplinesti indatoriile pe care le ai si cum evoluezi. Daca "pierzi timpul degeaba" este inutil sa ramai aici.
Daca un copil care trebuie sa se nasca nu isi mai poate indeplini indatoriile pe care le are, din diferite notive, atunci el nu se va mai naste. Va cauta sa-si aleaga alti parinti, alt loc, alt timp unde sa poata sa faca asta.
Sufletul nu moare. Daca intelegem asta atunci suferinta se estomeaza.
Daca ne dorim cu putere ceva si daca avem credinta, atunci mai devreme sau mai tarziu primim si ceea ce cerem. Dar daca nu il meritam atunci il pierdem din nou.
Ca sa primim, dar mai ales pentru ca sa pastram trebuie sa ne schimbam profund. Daca noi putem sa-i pacalim pe alti sau chiar pe noi insine, nu putem sa-l pacalesti pe Dumnezeu. Daca rugaciunea noastra este profunda si din suflet, daca este facuta cu credinta Dumnezeu ne da ceea ce-i cerem, dar daca schimbarea nu este totala atunci tot El ne si ea inapoi ceea ce ne-a dat.
Suntem miliarde de sufleta numai pe aceasta planeta. De ce eu sunt mai indreptatit sa primesc decat alti un milion?

"lasa-ti inima sa zburde, lasa-ti mintea sa viseze" Nichita

---

Vorbesti din carti fara sa iti dai seama ce spui de fapt.citez" Dar daca nu il meritam atunci il pierdem din nou."cum adica?Noi nu am meritat copilasii de aceea i-am pierdut???????Si atunci bestiile alea care isi omoara copii ii merita?eu nu cred ca sunt atat de pacatoasa incat sa nu imi fii meritat copilul,in nici un caz!

Mariaa spune:

eu cred ca toate astea au un rost...
au fost momente in care ma uitam urat la gravide sau plangeam cand aflam de vreo prietena gravidata...au fost momente cand ma intrebam noi de ce nu avem un bb sau de ce am pierdut sarcinile care au dat sa prinda viata dar n-au reusit... au fost momente cand ma intrebam de ce nu mi-am cunoscut tatal mai bine...si momente cand nu intelegeam suferinta pe care o are mama acum si de ce trebuie sa 'trag' atata...
cu mult timp in urma mi-am pus intrebarile astea si am inteles ca lectia pe care trebuie s-o invat eu in viata asta este rabdarea!
vreau sa cred ca am 'evoluat' de la momentele cand ma framantau intrebarile de mai sus si ca am trecut de momentul judecarii a ceea ce e drept si ce nu, pentru ca nu eu decid asta.
am inteles insa ca daca fac tot ce tine de mine sa indrept anumite lucruri o rasplata tot va fi odata; si inca mai cred cu tarie ca o sa vina ziua aia cand o sa fie bine!

cred ca incercarile date sunt nu mai mult decat putem duce, chiar daca ni se par infinit de grele in momentul primirii lor.
uitati-va putin in jur, nu-i asa ca oamenii incercati sunt mult mai intelegatori cu voi, mai buni, mai toleranti fata de ceilalti?

reiki, pe mine ma ajuta mult ce zici tu acolo, ma ajuta sa inteleg mai mult 'neste' lucruri.
multumesc




www.aviva.ro/" target="_blank">ai grija de viitorul tau!


Implica-te, spune celui de langa tine despre aceasta boala !
lyme suport romania
ador copii
Si ei au dreptul la viata, semneaza si tu

<< rabdarea este cheia fericirii >>

reiki spune:

Tare as vrea sa intelegeti ca nu ma refer la nimeni in mod particular, ca "legile" astea nu sunt facute de mine si nici nu incerc sa fac altceva decat sa pun niste informatii pe care puteti sau nu sa le folositi. Univerul in care traim nu se rezuma la noi si la ce suntem noi. Depindem de cei din jurul nostru, de cei cu care relationam si cu care intram in contact direct sau indirect. Nu suntem pustnici in varful unui munte unde nu ne atinge nimeni si nimic (si asta este o iluzie). Si mai ales nu incerc sa judec pe cei care fac astfel de crime ca si pruncuciderea. Le plang de mila si ma rog la Dumnezeu sa-i ierte. Are cine sa-i judece.
Ma judec pe mine ma analize pe mine si pe cei din jur si incerc sa trag invataminte care sa ma faca mai bun.
Cand fac comparatii le fac raportandu-ma la Isus nu la un criminal care isi ucide pruncul. Eu tind spre Dumnezeu nu spre acel nefericit, vreau sa evoluez nu sa involuez.
Imi cer iertare daca va aduc suparari dar vreau sa stiti ca nu asta este intentia mea.

RAMONELLA spune:

Bunicul meu a murit vineri...Ieri l-am inmormantat...A stat pe pat 10 ani...A suferit mult...Avea 85 de ani...Bunicul celalalt a murit acum cativa ani,la 69 de ani...A facut infart...A murit repede...Eu ce pot sa inteleg din asta???Ca asa a vrut Dumnezeu,Asa a fost sa fie....Alta explicatie nu gasesc...Fiecare cu destinul sau...Cu ceea ce-ti da Dumnezeu...Durerea e mare,dar ce putem face???Sa ne razbunam pe Dumnezeu???Nu avem cum...Si nici nu e bine...
Si intotdeauna am crezut ca Dumnezeu iti inchide o usa,dar iti deschide o fereastra,mai devreme sau mai tarziu...Dumnezeu mi-a luat o persoana draga de langa mine,dar mi-a dat altceva in schimb...Un pui de om care se va naste peste o luna...poate exact la o luna dupa ce la luat pe bunicul meu...
Imi pare rau fetelor ca suferiti dupa cei dragi,dar nu trebuie sa va pierdeti speranta,sigur Dumnezeu are ceva pregatit si pentru voi,ca sa va aline suferinta...Scuze daca ati mai auzit cuvintele astea,dar eu cred cu tarie in ele...

www.babysfirstsite.org/newtickers/ticker/96929.birthdue.png" target="_blank">
bebelina
poze

Ramonel35+ Beatrice Alessia
AMR 5 saptamani

ruscus spune:

Reiki, sunt de acord cu tine, si eu cred in destin si in lectile pe care trebuie sa le invatam, sufletele cu care ne intalnim de-a lungul vietii sunt legaturile de dragoste sau ura care le l-am legat de-a lungul timpului
am ascultat de ceva timp o predica minunata "durerea lui dumnezeu", nu mai retin exact, dar mesajul este urmatorul, dumnezeu este un parinte model, este dragoste, ne iubeste atat de mult, si il doare atat de tare cand ne vede cat de mult suferim, dar uneori nu poate sa intervina pt ca altfel nu am invata lectia, si pe noi ne doare cand copii nostri plang dar tot trebuie sa ii pedepsim daca au facut o prostie, sau atunci cand se lovesc pentru ca nu au ascultat si datorita neascultarii lor s-au lovit, dar dumnezeu care e dragoste cat de mult il doare faptul ca suntem plini de durere
daca puteti ascultati aceasta predica, e minunata "durerea lui dumnezeu" de richard Wurbrand ( nu stiu daca am scris numele carect)
numai bine

"viata este un dar pe care il meritam numai atunci cand il daruim."
"daca plangi pentru ca soarele a disparut din viata ta, lacrimile te vor impiedica sa vezi stelele." R. TAGORE
florina, mamica lui thierry si dara

Criss75 spune:

quote:

---

Originally posted by ruscus

Reiki, sunt de acord cu tine, si eu cred in destin si in lectile pe care trebuie sa le invatam, sufletele cu care ne intalnim de-a lungul vietii sunt legaturile de dragoste sau ura care le l-am legat de-a lungul timpului
am ascultat de ceva timp o predica minunata "durerea lui dumnezeu", nu mai retin exact, dar mesajul este urmatorul, dumnezeu este un parinte model, este dragoste, ne iubeste atat de mult, si il doare atat de tare cand ne vede cat de mult suferim, dar uneori nu poate sa intervina pt ca altfel nu am invata lectia, si pe noi ne doare cand copii nostri plang dar tot trebuie sa ii pedepsim daca au facut o prostie, sau atunci cand se lovesc pentru ca nu au ascultat si datorita neascultarii lor s-au lovit, dar dumnezeu care e dragoste cat de mult il doare faptul ca suntem plini de durere
daca puteti ascultati aceasta predica, e minunata "durerea lui dumnezeu" de richard Wurbrand ( nu stiu daca am scris numele carect)
numai bine

"viata este un dar pe care il meritam numai atunci cand il daruim."
"daca plangi pentru ca soarele a disparut din viata ta, lacrimile te vor impiedica sa vezi stelele." R. TAGORE
florina, mamica lui thierry si dara

---

Imi pare rau, nu sunt de acord, dar deloc. Dupa stiinta mea, Dumnezeu este atotputernic. Asadar pentru el nimic nu e imposibil, deci nu exista "uneori nu poate sa intervina".
Si apoi, da un parinte isi pedepseste copilul atunci cand acesta greseste, dar spune-mi tu, daca Dumnezeu este un parinte iubitor, cum ar putea aplica o pedeapsa atat de crunta, adica sa-i ia unui parinte copilul? Imposibil, refuz sa cred asa ceva.
Cum, in ce mod poate gresi un ao astfel incat sa primeasca o asemenea pedeapsa de la Dumnezeu???

Criss si Alex

IndyGo spune:

Criss - absolut de acord !

reiki spune:

Criss, IndiGo,
Daca copilul tau se joaca cu chibriturile, este curios, fascinat de lumina de la flacara, dar este in pericol sa-si piarda viata in flacarai ars de viu. Cum ai proceda?
L-ai lasa sa se joace mai departe sau i-ai salva viata(sufletul) si i-ai lua chibriturile chiar daca o sa-l doara si o sa planga?
Asa este si cu luatul si datul de la Dumnezeu. El ne da dar daca suntem pe cale sa ne pierdem sufletul ne ajuta si ne ia "chibritul".
Sufletul copilului se va naste in alt loc, in conditile necesare ca sa-si implineasca destinul. Daca el nu si-l mai poate implini cu parinti initiali, atunci el nu se va mai naste.
Un exemplu. In anumite conditi daca in timpul sarcini mama ajunge sa devna posesiva si copilul in viitor nu va mai avea libertatea necesara sa-i invete lectiile vieti atunci sufletul lui va pleca si-si va alege alti parinti unde va putea sa faca asta.
Sau ... daca in timpul sarcini parinti se cearta si astfel potentialul lor de iubire scade, sunt suflete ale viitorilor copii care nu vor putea sa se dezvolte fara suficienta iubire de la ambi parinti si atunci ii parasesc si vor cauta alti parinti care sa le ofere iubirea atat de necesara lor.

Ce vreau sa intelegeti este ca Dumnezeu ne ocroteste pe toti la fel, este infinit de bun cu toti, si daca nu ar permite sa se intample asta atunci sufletele acelea se vor irosi fara rost, vor suferi inutil. Nu noi suntem centrul universului si nu sufletul nostru este cel mai important. Noi suntem cei care trebuie sa ne schimbam pentru ca sa primim ceea ce cerem, nu cei din jur trebuie sa ne faca pe plac.
Nu trebuie sa-i judecam pe cei din jurul nostru pentru inertia noastra sau sa ne certam cu Dumnezeu pentru ca nu ne da sau ne ia ceea ce asteptam sa primim de la El, atata timp cat noi nu facem nimic ca sa ne schimbam ca sa putem primi acele daruri.
Ne doare? Dar de ce am ajuns sa ne doara?
Ce ne doare? Sufletul? De ce am ajuns sa ne doara atat de tare? Ce trebuie schimbat in sufletul nostru pentru ca durerea sa nu se mai repete, pentru ca durerea sa se schimbe in bucurie, in viata?
Astea sunt intrebarile pe care trebuie sa ni le punem, nu daca este Dumnezeu este bun sau rau, sau de ce ne pedepseste.
El ne ajuta sa intelegem unde gresim dar trebuie sa si vrem sa vedem greseala si cel mai important trebuie sa vrem sa ne schimbam si sa facem asta cu adevarat.
Va rog sa nu va suparati pe mine, aceste ganduri sunt puse aici fara rautate, doar cu bune intenti, sa ajute, sa faca bine.