Schizofrenia
Raspunsuri - Pagina 4
paraluta spune:
Va multumesc tuturor pentru randurile frumoase. N-as vrea sa acaparez acest subiect cu problemele mele, n-ar fi frumos din partea mea.
Azi dimineata cand am scris ceea ce am scris, eram cu nervii foarte intinsi. Intre timp, am avut ceva de rezolvat in oras, si am iesit amandoi. Am rezolvat problemele, iar apoi ne-am plimbat prin oras. A fost asa de bine, ne-am relaxat asa de bine! Si-a revenit putin, acum se uita cuminte la meci, si acum cateva minute mi-a spus ca l-au lasat gandurile de sinucidere. Parea chiar vesel.
Nu vreau sa va inchipuiti ca este tot timpul asa, sunt si momente in care radem, glumim, de parca n-ar fi nimic. Apoi, incet-incet, intra intr-o faza in care nu mai spune nimic, si, probabil ca are gandurile lui, care l-am rugat sa nu mi le mai spuna, ca ma sperie. Dar imi dau seama dupa expresia fetei lui ca nu ii merge bine.
Ce sa spun? cred ca smecheria cu boala lui este ca sunt unele lucruri care il fac sa se simta bine,sa uite, si pe care insist mereu.
Pe undeva, probabil ca nici unui barbat nu i-ar fi usor sa constientizeze ca are o boala incurabila, si ca aceasta boala mai e si psihica, lucru care , ca sa nu suferi in zadar, mai bine nu-l povestesti celorlalti, ca sa nu rada de tine, mai ales ca mai ai inca atatea de facut ca barbat si sot in lumea asta, dar te simti pur si simplu terminat. Cam asta este descrierea a ceea ce simte, si nici macar nu mi se pare bolnav sa gandesti asa. De aici - inutilitatea vietzii -in conditiile astea - in ochii lui, si gandul ca nu poate trai degeaba, asa, ca o planta.
Si, ca sa raspund la o seama de intrebari puse, la internare i s-a pus diagnosticul de schizofrenie paranoida, diagnostic prezumtiv, dar el n-a avut halucinatii de loc, am fost doar langa el. Este mai degraba maniaco-depresiv, asta spunand-o dupa decursul bolii lui.
Cu jobul gasit e o problema, pentru ca este...la 500 de km, dar si asa vreau sa scap de socrel si de gura lui, asa ca probabil din toamna, ne (sau ma) voi muta, inca nu m-am gandit ce sa fac cu el, sa ramana mai bine aici cu socru-meu, ca sa nu fie singur, sau sa vina cu mine. Ramane de vazut.
Cam asta este. Zambesc si ma gandesc amintindu-mi de internarea fortata in spital, cu pompierii si politia dupa noi. Alte femei cred ca ar fi lesinat in locul meu. Altele l-ar fi parasit cu siguranta. Eu stau si sper.Si asta pentru ca oricat ar fi de bolnav, ma iubeste, lucru care altzi barbatzi nu il fac. Si ca saptamana trecuta a condus pentru mine, si numai pentru mine, cam 1200 de km, numai ca sa ma duca la interviul cu pricina.
Va multumesc din suflet pentru tot. Suntetzi niste oameni adevarati!
aelita spune:
Paraluta,imi pare tare rau !!!!
Cum zice si Crinutz , multi dintrei noi cei de pe margine am spune ca am ramane langa el,dar niciodata nu poti baga mana in foc.Ceea ce stiu e ca as face tot posibilul(si asta depinde de fiecare cat poate,ce limite are,nu e nimeni care sa dea lectii de sacrificiu) ,sa fiu impacata cu mine ca am incercat sa il salvez. E tare greu si sa il parasesti,daca tu esti singurul lui sprijin,dar e tare greu si sa iti distrugi viata .Nu iti poate spune nimeni :ramai, sau pleaca ! Doar sa faci tot posibilul sa il convingi ca are nevoie urgenta de tratament.
Tratamentul ala nu i-l poti controla intr-unfel,pus in mancare,in suc?
Soccrul tau sa mearga si el pa psihiatru,ori ii da si lui un tratament,ori ii explica simplu in ce consta boala fiului,si ca nu se "ia" de la sotii.Si sa il ajute,eventual,sa nu mai intrerupa tratamentul.Sper ca nu ii baga si tampenii in cap,impotriva ta,sa ii agraveze boala.
Iti tin pumnii, trebuie sa fii tare,sa nu cazi si tu,sa il ajuti cat poti,iar cand el osa fie ceva mai bine,hotarasti ce ai sa faci cu viata ta.Daca mai poti sau nu sa continui...daca nu mai poti,eu cred ca in fata lui dumnezeu ai facut tot ce ti-a stat in putinta,dar si tu esti om.
Elise,bineinteles ca sunt si oameni din astia,stiu ! De-aia am spus ca se pot vindeca, pt ca sunt capabili. Unii aleg calea rezistentei,asta e,nu ai ce sa le faci,si eu sunt sigura ca poate invarti un medic mult si bine !Dar cel care alege calea vindecarii,poate ! Asa cum si celalat poate sa va insele pe toti. au unii(si aici nu pt ca sunt schizofrenici,ci pt ca sunt super inteligenti) capacitatea de a disimula chiar si o boala psihica !Am mai spus ca acesti bolnavi difera,deasemenea,in functie de caracterul pe care il aveau inainte de boala.
Ce sa spun..e dureros sa treci prin asa ceva...
lorelei_19 spune:
Prietena mea mi-a scris din nou 
de data asta sotzul meu nu are identitatea pe care o are, ci e un agent mascat si nu are meseria pe care o practica, ci e un medic chirurg de renume mondial. ma ruga sa vorbesc cu el s-o opereze, ca are o tumoare la cap.
Help, fetelor, cum pot s-o conving sa mearga la medic? in conceptia ei toti suntem bolnavi, doar ea e sanatoasa. un timp a fost de acord sa mearga la medic, acum s-a razgandit.
sunt recunoscatoare pentru orice idee.
"Unde exista dragoste, exista si Dumnezeu" - Tolstoi
marius spune:
Lorelei de la distanta nu se poate face asa ceva. E un "rau" ce curge doar intr-un singur sens. Diferenta este doar cu ce viteza aluneca "barcutele" pe el.
Un sfat. Fi intotdeauna de acord cu ea oricat de ilogic ti s-ar pare. Intre ea si logica unui copil de 1 an este diferenta doar de ce scrie in buletin la data nasterii. Si asta o vor observa doar altii. Mergand la medic si urmand tratamentul corespunzator va avea momente si de "mai bine" dar vor fi si "pierderi" datorate efectelor secundare ale tratamentului. Cel mai bun lucru pe care il poate face cineva pentru acesti oameni este sa nu uite niciodata ca nu e vina lor, sa ii ajute vorbind cu ei cat de mult, sa ii accepte. Daca se doreste un exercitiu de imaginatie pentru a fi mai usor pot sa-si inchipuie ca au in fata un copil de 1 an.
E doar o sugestie. Si nu te necaji, nu ajuta la nimic. Nici pentru tine nici pentru ea. Vobeste-i cat de mult, scrie-i mailuri (atata vreme cat va mai citi, pentru ca va veni vremea cand si asta va fi prea mult).
Imi pare sincer rau, uneori viata e.... altfel.
Marius Pernes
www.marius.rdsor.ro
lorelei_19 spune:
Marius, iti multzumesc pentru sfaturi dar... nu renuntz! e prietena mea, chiar daca a luat-o razna si voi lupta pentru ea. trebuie sa fie o cale sa se reabiliteze, dupa cum spuneau fetele cu un tratament adecvat, va putea duce o viatza cat de cat normala. si VREAU sa duca o viatza normala! offf
"Unde exista dragoste, exista si Dumnezeu" - Tolstoi
Crinutz spune:
Ceea ce spune Marius este in mare masura adevarat, insa solutia nu este de a fi de acord tot timpul cu ea ci doar de a nu o contrazice pana in panzele albe. Insa nu sunt de acord sa nu mearga la medic si sa nu urmeze tratament doar pt ca are efecte adverse. Cand ai cancer trebuie sa faci citostatice daca vrei sa traiesti, nu? Si au mult mai multe efecte adverse decat medicamentele pt boala mintala. E bine sa ii fi alaturi si sa ii vorbesti cu buna vointa insa nu e totul. Stii care e problema? Acum are idei si halucinatii referitoare la altii insa agravandu-se starea ei s-ar putea ca "vocile" sa ii dicteze sa isi faca rau siesi sau sa faca rau celorlalti. Si vocile alea chiar sunt convingatoare. E neaparat nevoie de un tratament.
Ar putea familia sa mearga la un medic fara ea, sa ii povesteasca si daca a mai fost la medic si a luat si tratam. acesta il poate da din nou. Sau mai e solutia cu internarea fortata care desi suna dur uneori e absolut necesara.
Imi pare bine ca vrei sa o ajuti. Multi oameni ar renunta cu atat mai mult cu cat tu esti si in alta tara.
succes si sa ne tii la curent cu ce se intampla.
PS: ai primit mailul de la mine? Ti-am trimis acum vreo sapt, cu informatii despre un centru social. daca nu l-ai primit sa imi spui si iti dau un PM.
"Ceea ce suntem este darul lui Dumnezeu pentru noi, ceea ce devenim este darul nostru pentru Dumnezeu"
lorelei_19 spune:
Crinutz, multzumesc mult de tot pentru randurile tale. Din pacate n-am primit nici un email de la tine. mai trimite-l te rog o data pe privat 
"Unde exista dragoste, exista si Dumnezeu" - Tolstoi
Crinutz spune:
Lorelai ti-am trimis un PM cu info despre fundatia de care iti spuneam in primele mesaje pt ca aici la munca nu pot accesa adresele dupa hotmail si yahoo.
sper sa iti fie de folos."Ceea ce suntem este darul lui Dumnezeu pentru noi, ceea ce devenim este darul nostru pentru Dumnezeu"
lorelei_19 spune:
Crina, iti multzumesc pentru pm, am sa vad ce pot face 
"Unde exista dragoste, exista si Dumnezeu" - Tolstoi
cipcipcip spune:
Lorelai, din ce scrii tu prietena ta are simptome tipice de schizofrenie. (imaginatie ca sint urmariti, ca se fac comploturi etc). Parerea mea e ca nu trebuie sa fi de acord cu ce scrie ea in mailuri ci sa insisti sa mearga la medic. Cei care sufera de schizofrenie sint convinsi de ce-si imagineaza ei, dar daca toata lumea din jur le spune despre ce-i vorba, pot fi convinsi.
Si eu cunosc o persoana cu aceasta boala care ia medicamente si duce o viata absolut normala, se pare ca medicamentele pot controla bine aceste inchipuriri.
Filmul "a beautiful mind" este fain si emotionant, dar contine multe neadevaruri si romantizari despre viata lui John Nash. Eu am citit bibliografia lui si el a fost de fapt parasit de sotie si a petrecut vreo 15 ani sau mai mult fara tratament, colindind ca o umbra pe coridoarele universitatii unde fusese profesor. (a trait ca un homeless toti acesti ani) Din fericire pentru el, si-a revenit spontan din psihoza (se pare ca se intimpla foarte rar) si lucreaza din nou ca profesor si duce o viata normala.
Paraluta, imi pare tare rau de tine, dar eu cred ca voi nu ati insistat indeajuns cu tratament medicamentos. Poate ar fi bine sa schimbati si dr, sa auziti si alte pareri, sa incercati diverse tratamente. Asta nu e viata si eu nu cred ca e imposibil ca el sa nu poata duce o viata normala. Ti-am povestit eu despre acel baiat care a patit ceva asemanator, a fost in concediu medical un an de zile, dar acum si-a revenit si totul e ok. Bineinteles ca e sub tratament + terapie, nu stiu amanunte, dar se pare ca exista solutii, nu vad de ce sotul tau nu si-ar putea reveni.
Cipcipcip si bebe Julia 4 august 2005