Iul-Aug 2011-Bv Roberta,Ruxi,Oxi,Theo&MihaV!(75)

Arianna_M spune:

Salutare si de noi

bun venit pe lume strumfitelor si felicitari mamicilor

Rammy ....este bine , este acasa cu bebe ...care este un scump (am vazut poze )

Ramona.....Doamne ajuta pt maine ,sa va ajute D-zeu ca totul sa decurga bine. Il asteptam pe bebe Iustin




35 + Arianna-Maria

al3xutza_81 spune:

am citit si eu acum mesajul ramonei si nu pot decat sa ma bucur pentru decizia care au luat-o medicii! sa dea DD sa fie bine si sa auzim numai vesti bune! ma bucur ca se termina cosmarul asta!

pe o nota optimista acum scot si eu cateva motate la treaba ca asa se face cand asteptam cate o minune!
hai RAMONA
HAI BEBE IUSTIN

Cu drag,

Alexandra, cea mai fericita cu Anastasia (DPN 28 iulie 2011)

mamutz spune:

HAI RAMONA!



Mami fericita de bebe Petru Nectarie

Burtocika spune:

Ma bucur pentru Ramona, ca in sfarsit il vede si ea pe bebe Iustin, dupa atata chin si asteptare ! Tot timpul cand citesc despre ea mi-e rusine sa ma mai plang de ceva, cand ma gandesc prin ce trece ea ...

Felicitari pentru RUXI si OXIDONI !!!

Mamutz, ti-am trimis un PM, poate ai timp sa-mi raspunzi cateva cuvinte ...

*****************************
Irina (2006) si 36+ cu
www.goblenpartner.webs.com" target="_blank">mai coase cineva goblen ?
www.dealemele.webs.com" target="_blank">cartile copilariei mele

Babylicious spune:

Hai ca m-a pus naiba sa caut pe net ce acte trebuie ca sa declare sotul copilul, in conditiile in care m-am mai uitat o data acu ceva timp. Cele care ati nascut, spuneti-mi si mie ce acte v-au trebuit la spital pentru obtinerea certificatului medical constatator al nasterii. Ca nu gasesc certificatul de nastere al sotului, iar la primarie sigur nu imi trebuie...

Va pup

Oana 39+ cu Eliza Maria

squirrel spune:

Bravo Ruxi si Oxidoni, sa va traiasca printesele sa va aduca numai bucurii.

Am venit si noi de la doc, nimic nou BB tot transversal, ne masoara doar saptamana viitoare.

Mai avem doar doua zile de club de sah asa ma bucur, ieri a trebuit sa conduc pe furtuna, mi-au trimis-ao prietenele din vest.

Merg azi la piscina si ma pun in cap. Sper sa nu ma considere nebuna si sa cheme politia/ salvarea.

Spor la nasteri.

sdcristian spune:

Citat:

citat din mesajul lui Babylicious Hai ca m-a pus naiba sa caut pe net ce acte trebuie ca sa declare sotul copilul, in conditiile in care m-am mai uitat o data acu ceva timp. Cele care ati nascut, spuneti-mi si mie ce acte v-au trebuit la spital pentru obtinerea certificatului medical constatator al nasterii. Ca nu gasesc certificatul de nastere al sotului, iar la primarie sigur nu imi trebuie... Va pup Oana 39+ cu Eliza Maria

morenna spune:

HAI RAMONA ,,,,HAI BEBE IUSTIN ....PT VOI 2 SA FIE BINE ,ASTEPTAM NUMAI VESTI BUNE DE LA VOI

35+super fericita cu un
AMR cca 5 sapt.pana o sa mi tin in brate

lisssa_ana spune:

sdcristian, se vede ca esti cu bb in brate la ce text bagi



Asa, no sa va zic:


Luni, 11 iulie 2011 aveam programare cu d-na doctor la prima ora, sa vedem cum ne prezentam. Merg cu groaza, o rog sa nu imi faca"streching membrans"...ca mor de durere...in fine, eram dilatata 3 cm, pierdusem 1 kg in 5 zile. M-a trimis la spital sa facem din nou testul non stres sa vedem cat mai il putem lasa pe bb la caldurica.

Ajunsa la spital, testul propriu zis l-am terminat in 20 de min dupa care am fost trimisa la eco. booon! bb misca, totul bine si frumos. Sunt dusa inapoi in sala unde sunt rugata sa astept pana primesc rezultatele de la eco si cele de la testul non stres si ca va venii medicul de garda sa imi spuna rezultatul.

N-am asteptat mult, a venit o d-ra tinerica, s-a prezentat si mi-a zis cu zambetul pe fata ca imi voi tine curand bble in brate. Nu aveam cuvinte, nu ma asteptam la asa ceva, eu m-am dus la spital cu o revista de scandal pt a imi pierde timpul pe parcursul testului.

REzultatele erau bune, doar lichidul era fff jos( 2.2), pierdeam apa de ceva si nesimtita de mine nu si-a dat seama. Imi simteam eu mai umezi chilotii in ultimele zile, dar cum tocmai pierdusem dopul ma gandeam ca e tot de la el. Na..., le-am rugat sa ma lase acasa sa o pot pregati pe Ana. Singurul lucru la care ma gandeam era Ana. Au sunat-o pe doctorita mea si mi-au dat-o la telefon. M-a incurajat, m-a imbarbatat...eu plangeam de numa'...nu era deloc cum imi imaginam ca voi naste. Ma plageam de 3 sapt deja ca nu mai pot si acum ca sosise ziua eram toata lesinata de frica.
Am avut voie sa dau o fuga pana acasa, cu conditia sa ma intorc in max 1h. L-am sunat pe Cristi planagand de pe drum, ma mir cum de am ajuns intreaga acasa, eram atat de neinteresata de condus.

Am ajuns acasa, am pupat-o, tot ce imi doream e sa o revad cat mai repede, sa fiu intreaga si sanatoasa si sa ma pot bucura de ea...de ANA. Draga de ea, mi-a promis ca o sa fie cuminte, ca va asculta de bunica...si am plecat.

Pe drum...incepeam deja sa ma simt ciudat, incepeau toate sa ma doara, simteam deja contractiile.
Ajunsa la spital, m-au verificat eram dilatata 5 cm, asistenta socata nu mai stia ce sa faca, sa ma mai induca sau nu, iar mi-au sunat doctorita...aveam deja contractii dureroase, doctorita le-a zis ca imi dea doar 1/4 din doza cat sa mi le faca regulate si atat.

Pe la 6 dilatatie nu mai putea de durere, mi-a aparut durerile de spate care ma taiau pe viu( am inteles de la doctorita ca pitocina provoaca dureri de 10X mai puternice), am cerut epidurala. Anestezista a ajuns in 5 min si mi-a luat durerea cu mana. Pana a venit d-an doctor, cam 3 h, am ras si am glumit de nu ziceai ca sunt venita sa nasc. La ora 8 seara a venit d-na doctor, mi-a rupt membranele si mi-a facut streching membrans(putea sa imi faca orice ca nu simteam nik), si am asteptat. pe la 9 deja efectul epiduralei era aproape gata, aveam de ales...sa suport sau sa mai prelungesc momentul. Am ales sa suport, pitocina nu mi se mai administra deci durerile erau acceptabile.

La 9.40 PM eram dilatata aproape complet, iar la 9.55 PM eram gata de impins. S-a imbracat doctorita, a venit rezidenta, 1 asistenta, nasa , cristi si eu. la 10.05 am inceput sa imping. Am impins de 5 ori si am auzit-o pe d-na doctor" meet Filip".
Nu va spun, ca nu stiu zau care plangea mai tare, eu sau Filip. Nu imi venea sa cred ca am nascut in 10 min, nu imi venea sa cred ca plangea...asa fara nici un fel de ajutor, nu imi venea sa cred e baiat si ca e al meu...toate sentimentele de mama mi s-au declansat in acel moment. vroaim sa il vad, sa il tin in brate...toata lumea zicea ca e frumos si eu nu puteam sa il vad.
L-au aspirat, curatat si cantarit, eu tot pe masa, inca nu il aveam in brate. Filip urla de numa'. Aud:"9.5 pounds", eu mai intreb odata:"cat?", iar"9.5 pounds", iar intreb, la care imi raspunde tipa... 4230 gr ... . Nu imi venea sa cred. De unde a iesit ditamai baiatul din mine cand eu am luat 12 kg toata sarcina si chiar nu aveam burta mare.
L-au spalat, l-au incalzit si imbracta si mi l-au dat, Filip s-a linistit instant, eu am inceput iar sa plang. Era un grasun frumos, ca si Ana doar mai gras si mai falcos, dupa care m-am topit si eu si Cristi din acel moment. Ne uitam la el si nu ne venea sa credem. Era al nostru.

Cat am stat in spital ma uitam la Filip si ii multumeam la Dumnzeu pt ink o minune de care am avut parte. I-am zis Ana in loc de Filip de multe ori. Nu mai pot sa ma opresc din pupat falcutele frumoase.

Ana e un pic geloasa, Filip e la san , ea pe un picior cu canuta de lapte in mana, dar se comporta destul de bine.

Sunt o mama implinita. E greu, as minti sa zic ca nu...dar e atat de frumos.






Mama de Ana si Filip ( 11 iulie 2011)

Fashion

omibaba spune:

Mai fetelor, dar asa nu se mai poate. Intru si eu sa mai vad ce zice odiseea burticilor si vad ca e mai nou odiseea bebicilor.
Imediat vor fi mai muli bebei decat mamici.
Pana nu de mult era la moda cu accesoriul in burtica acum vad ca e moda scos afara, atarnat de sani.
Ma prostesc si eu, nu ma bagati in seama, cred ca e de la caldura si de la sacul de hormoni ce da pe dinafara.

Felicitari mamicilor si bebeilor. Refacere rapida si bebei cuminti si sanatosi. Iar celor cu burtici curaj gaina ca te tai... vorba vine.

Mi-e greu si sa tastez, e foarte cald la noi, cuptor nu alta, dar problema cea mai mare o constituie emotiile ce amplifica....
Mi-s verisoara cu Mobby Dick, alba, mare si periculoasa . Am pielea albaaaaa, parca numai lapte beau.
Picioarele umflate ca la un elefantel si dureroase de parca cineva ma calca pe picioare in continuu.
Contractii berechet, zi/noapte, pana acum doar una mai dureroasa.
Mi-a coborat butica de la etaj, am si incetat sa mai am arsuri si acum reusesc sa respir mai usor.
Analizele cu anemia feripiva tot nu cu mult mai bune, mari diferente nu sunt dupa perfuzii. Dar stiti, e ciudat ca eu nu ma simt anemica sau lesinata, ori alte simtome mai deosebite.

Conform DPN-ului mai avem 12 zile, mi se pare foarte putin, dar in acelsi timp foarte mult pentru ca nu stiu de mai apuc pana la DPN. Simt eu ca nu mai am mult, ca o bomba cu ceas ma compar acum.

Acum sunt in dilema, nu stiu care dintre hainutele de bebe sa le iau la spital, cu maneca scurta/lunga? costumase intregi sau piese separate. Parca le-as lua pe toate dar asa nu se poate. Voi ce ziceti?

Va las acum ca ma infierbanta si laptop-ul asta.

Noapte buna si spor la impins...sunt crazy






37 + sex neidentificat