Mamici cu copii mai mari-va rog un sfat!

rrox3 spune:

Viviana incep sa-mi explic de unde vine diferenta asta de impresie fata de greutatea vietii de elev in Romania. Adica diferenta dintre parerea mea si a ta
Vad ca scrii despre studiat la istorie- 1 ora, biologie si geografie. Fiica-mea retine din clasa, nu sta niciodata sa invete acasa la astea. E pasionata de istorie si citeste in plus pe tema asta, dar niciodata lectiile. Iar la ore e inebunita sa raspunda, colectioneaza note de 10 la oral.

La stiintele exacte ideea e sa-ti insusesti notiunile, sa le intelegi si sa stii sa le aplici, nu sa muncesti repetitiv in 'nspe exercitii pana te ia ameteala... Daca nu intelegi matematica, de exemplu, lucrezi degeaba dupa "reteta de rezolvare"... singurul rezultat e ca ajungi lipsit de creativitate. La urma urmei cele mai multe probleme se pot rezolva in mai multe moduri si daca chiar intelegi ce se intampla acolo, esti liber sa-l gasesti logic pe al tau, nu sa aplici o "reteta" repetata asiduu.
Cred ca aici apare diferenta de conceptie dintre profesorii si parintii romani si ceilalti.

Apropo de limbi straine, fiica-mea face 3 - engleza, franceza si japoneza - ultima fiind optional. Ii plac si le prinde foarte repede.
Anul trecut au avut si un optional de consilierea carierei, cu o doamna psiholog. Anul asta, din pacate, nu mai poate fi tinut, au deja numarul maxim de ore admise de lege pentru clasa a VI-a.

Roxana, Mariuca (n. 1 iulie 1999) si Ioana (n. 23 martie 2005)

Luna1 spune:

Pai tocmai, tu ai facut liceu de mate-fizica eu nu. Nu stiu cata presiune se punea la tine in liceu pe materiile umaniste, la noi problema a fost (cel putin din pct meu de vedere) faptul ca existau profesori frustrati (precum cel de mate) care desi stia ca nu doream nici unul dintre noi sa ne facem matematicieni, dorea cu ambitie sa scoata asta din noi. Cam aici vad eu o problema. Noi in principiu ne alesesem profesiile, unii mai vag, altii mai exact, majoritatea insa, fiind la uman, nu doream sa iesim matematicieni. Iar cunostintele din scoala primara pana in clasa a 8-a mi-au fost mai mult decat de ajuns, sincer am job cu control de stoc si rapoarte de vanzari si inca nu m-am simtit incuiata de lipsa de cunostinte matematice, n-am avut nevoie de integrale sau mai stiu eu ce.



Absoarbe ca un burete cand il intereseaza. Al meu de ex e as in matematica si stiinte, asta il pasioneaza, ii place. Daca m-as apuca eu acum sa il presez cu....sa zicem literatura romana, care pt mine e importanta, o am la inima, am citit si rascitit, sunt carti de suflet pe care mi-as dori sa le citeasca si el, insa sunt constienta ca pentru el literatura romana nu inseamna nimic. Pentru ce l-as presa? Daca n-are inclinatie? Propria satisfactie?






De ce trebuie un copil sa invete sa faca ce nu-i place? De ce sa nu mearga cu placere la scoala, sa invete cu placere, sa absoarba cunostintele din dorinta proprie si nu bagate cu forta pe gat? Pare chiar imposibil? Iti zic ca nu este. Al meu la 9 ani are atatea cunostinte ca ma uimeste, nimic invatat pe dinafara. Iar asta cu ajunsul la 18 ani...sincer iti zic, ma uit in jur, am multe cunostinte cu copiii mari, la 18 ani sunt foarte responsabili, stiu de mult ce-si doresc sa faca in viata, de obicei fac ce le place ca meserie. Anii sabatici (sau gap year cum le spune aici) nu se iau pe banii parintilor, sau cel putin eu inca n-am intalnit caz, or fi in lumea de sus unde se invart milioanele in banca, in patura de mijloc gap year isi iau f multi copii pentru a munci si a strange bani de Uni. Sotul meu a procedat asa, fratele lui la fel, am doua cunostinte ai caror copii si-au luat gap year si merg de anul asta la Universitate. Iar in anul acela au muncit sa aiba bani de buzunar. Mie asta mi se pare responsabilitate asumata.



Asta mi se pare sincer trist, intalnesc multe mamici, si pe DC si in viata reala care doresc sa le ajunga copiii de la Director in sus. Eu personal vreau ca ai mei sa faca ce-si doresc, sa faca cu placere si sa fie impacati cu alegerea lor, fie ca is Directori la mutinationale sau zidari, important e sa isi asume decizia lor.

valen spune:

Depinde, dupa cum zici si tu, ce-ti doresti pentru copil, ce nevoi are el si cat de dispus esti ca parinte sa-ti accepti copilul asa cum este.Uite, eu am ajuns la 30 de ani (maine poimaine 31) si daca am vreun mare regret uitandu-ma in urma, este acela ca nu mi-am permis niciodata sa fiu eu insami si sa-mi iau un an sabatic pe banii mei ca sa descopar cine sunt, ce-mi doresc si cum vreau sa merg mai departe. A trebuit sa invat pentru ca...asa trebuia, a trebuit sa-mi iau joburi care nu-mi placeau si care nu ma defineau ca om, doar pentru ca intrasem intr-un cerc vicios si n-aveam incotro. Am facut ceea ce parintii m-au invatat sa fac si am facut cat am putut eu de bine, ca sa nu-i fac de ras apoi au aparut copiii mei, unul dupa altul, si n-am avut timp nici sa ma intreb daca mi-e sete, daramite cum ma vad peste 10 ani. Acum, zic eu, a venit si vremea mea, ca nu mai stau cu nasu-n pampersi, am descoperit ce-mi place sa fac dar cum sa plec 1 an de zile in America Centrala (unul din visele mele) par exemple, cand fii-mea a inceput scoala? Adica pot eu sa renunt la sansa pe care a avut-o fiind acceptata la o scoala buna, numa' pentru faptul ca eu n-am avut timp sa ma gandesc la cine sunt? Nu. Tre'' sa mai astept inca vreo 15 ani pentru asta.Revenind la copii si la cum sunt educati aici in scoli, eu admit ca inca nu sunt obisnuita cu modul lor de a invata si ma intreb ce voi face cu fetele mele: le permit sa se muleze pe modelul lor sau le cumpar culegeri si le pun sa toceasca? Pur si simplu, felul profesorilor de a explica anumite notiuni, este diferit de ceea ce am invatat eu pe vremea mea; la o prima vedere par total nepregatiti, slabuti, amatori, superficiali cand defapt ei si-au insusit altfel cunostintele si le exprima intr-o alta maniera.Mi-amintesc perfect cum profesorul de matematica din gimnaziu ne vorbea despre axa numerelor. Punea creta pe tabla in partea stanga si tragea o linie pana la capatul din dreapta. Apoi zicea : "sa ne imaginam axa numerelor", apoi, undeva pe la mijloc, tragea o linie mica verticala si adauga "il luam aici pe 0", langa cosul de gunoi e plus infinit, langa ghiveciul din stanga e minus infinit".Pe mine ma pierdea deja cand zicea sa-l luam pe 0 la mijloc, ca pentru mine (si asta cred c-am realizat de curand) numerele nu se insirau pe o axa ci le reprezentam in cerc si nu reuseam deloc sa pricep cum de ceilalti intelegeau ca trebuie sa le reprezentam pe o axa. Am iubit in schimb geometria in spatiu dar a fost prea tarziu, pentru ca pentru profesorul respectiv eram de nota 5. In liceu (profil uman) trebuia sa invat rezolvarea exercitiilor pe de rost, ca sa pot trece, pur si simplu pentru ca nu mi-a aratat nimeni cum sa invat matematica.Si ca tot vorbeam de copii, chiar cred ca trebuie sa invete totul practic, sa invete sa(-si)puna intrebari, sa descopere punand mana si facand experimente si sa spuna lectiacu cuvintele lor. Cred ca invata cu placere sa numere pana la 100 colectionand 100 de nasturi de exemplu, decat stand un week-end in casa si repetand. (pana la plus infinit)Si, revenind la ceea ce scria Simali, desi am fost lunga si ma indoiesc totusi ca m-au citit multi, daca fetele mele vor decide sa plece in lume la 18 ani cred c-am sa le dau bani de buzunar, pentru ca nu sunt asa multi cei care descopera usor ce meserie le place si un an la facultate intr-un domeniu care constati ca totusi nu te atrage, te poate costa mii de dolari, bani pe care trebuie sa-i platesti musai. Asa ca mai bine te reculegi 1 an, daca simti ca asta vrei, apoi te intorci si te apuci de invatat.

ruxij spune:

Facultatea in US nu are nici o legatura cu lugu-lugu, dc. nu's pregatiti de munca dinainte, studentii au un mare soc in facultate. Zic de US ca nu stiu de altele, in US facultatea e grea. Ma refer la cele tehnice, alea cu blah blah, eu fiind la real, le consider usoare oricum

denizel spune:

Eu cred ca e importanta in dezvoltarea intelectuala a copilului si insusirea unui anumit mod de exprimare.
El poate spune ca mai multe celule de acelasi tip care stau impreuna formeaza un tesut. E OK din punct de vedere stiintific.
Dar, la nivel de bagaj lexical a ramas la varsta de 6 ani. Si e pacat.
Daca la numai 2 ani a invatat sa spuna 'cimpanzeu' si 'patrunjel', poate si la 11 ani sa spuna ca tesuturile reprezinta o grupare de celule cu aceeasi forma, structura si functie.
Imbogatirea vocabularului ii va folosi si daca se face scriitor si daca devine om de stiinta si daca vrea sa impresioneze pe cineva de sex opus .

Pentru parinti, de dragul copiilor


"Omul care a inventat distractia a fost copilul" - din jurnalul unei mămici de băietel.

viviana spune:

Nu, Rrox
Depinde de profesor. Si clasa a VII-a e ceva mai grea.

La istorie a invatat o ora pentru ca a avut 3 pagini de caiet dictando pe care a trebuit sa le invete pe dinafara. Profesorul cel nou nu-i asculta punandu-le intrebari din lectie ci ii pune sa spuna lectia cap-coada pe dinafara.

La geografie, profesor nou, le preda intreaga ora, are de invatat cate 4 pagini de caiet de geografie, nu-i asculta ci le da numai teste din 3 in 3 saptamani. Aici nu e o problema pentru ca ii place si retine 80% din clasa, mai ales ca e familiarizata cu hartile. Anul asta fac Asia si gandeste-te la copiii care nu au o apetenta deosebita pentru a retine denumirile fluviilor care strabat Asia (Huan He, Yan Tze, samd)

Anul trecut la romana, compunerile li se dadeau de facut de vineri pana vineri. Anul asta e altfel. Si cand ai de gasit sinonimele neologice pentru cate 30 de cuvinte + o compunere nu te mai descurci intr-o ora. Pentru ca trebuie consultate dictionare: si nu numai cel de sinonime ci si cel de neologisme. Pentru ca, de ex. sinonimul neologic de la apus nu este amurg ci crepuscul.

O sa faca si fata ta astea cu sinonimele neologice mai spre sfarsitul semstrului dar la un nivel de incepator. Anul asta nivelul este din ce in ce mai greu cu cuvinte greu de gasit din prima. Eu la astea o ajut pe fi-mea pentru ca stiu foarte bine franceza si majoritatea sunt provenite din aceasta limba.

Serialbastre,
Ai dreptate cu matematica. Dar, nu este ora optionala. Oficial este cerc de matematica, la care participia cine vrea. Neoficial este o ora obisnuita cu predare, temele aferente si absentele aferente.
Am o rugaminte: daca cunosti programa de gimnaziu, imi poti spune daca niste probleme sunt de nivelul clasei a VII-a?

Daca privesti in sus si nu simti invidie, daca privesti in jos si nu simti dispret, atunci esti un om deosebit
vivi

nelia spune:

Pai, sa-ti spun si de ce am intrebat-o. Aici e mare problema cu plagiatul, adica sa te exprimi cu cuvintele autorului sau sa iei idei fara sa dai sursa. Dar fiind definitia masei si tinind cont de faptul ca anul trecut a luat la istorie 18/20 fara nici o greseala doar pentru ca s-a exprimat cu cuvintele din carte si nu cu cuvintele ei, am zis sa o intreb ca sa fie bine... si i-am trimis si biletel invatatoarei care mi-a raspuns ca ei incurajeaza foarte mult copilul sa citeasca lectiile de mai multe ori, dar sa se exprime, pe cit posibil, in cuvinte proprii. Adica asa cum mi-a explicat si Agata...

In plus, am observat si eu (noroc cu subiectul asta, am devenit mult mai atenta la ce face Agata la scoala, la ce scrie in carti... desi aveam senzatia ca stiu tot despre asta, s-a dovedit ca nu e chiar asa ) ca au cite un loc in carte sau pe caiet cu vocabular, in care sint prezentate citeva cuvinte (nu multe, cite doua sau trei) foarte importante, la care le da si explicatia, dar si cite un sinonim... daca nu au sinonim, mi-a spus Agata ca trebuie folosite ca atare pentru ca sint cuvinte importante. Si mi-am dat seama ca tare mult imi place cum ii pregateste pentru lectiile grele de mai tirziu (dificultatea si volumul de munca creste cu virsta si cu anii de scoala, colegiile si facultatile sint chiar grele, pe bune!).

Simali, si aici fortele sint numite cu numele lor din fizica, dar in afara de cuvintul respectiv, copiii sint liberi sa exprime ce au inteles, chiar sa deseneze si nu li se scade mult din nota daca au scris bine, dar nu cu cuvinte savante. Eu sint sigura ca Agata nu va uita concursul ei despre energie cinetica la fel cum nu va uita nici cuvintul 'cinetic', pentru ca a venit intr-un context facil pentru intelegere... dar eu, daca nu citeam la ea, stiam energia, stiam 'cinetic' dar daca stiu ce inseamna, nu mi se trage din scoala, ci am inteles pe parcurs, din viata, cum stau lucrurile cu energia asta.

Cu alte cuvinte, in scoala am invatat doar definitii, inca din clasa a V-a si pe de rost, ca asa eram testati si notati, dar ioc practica, viata mi-a adus completari de mai stiu ceva acum... Ei invata intii practica, prin joc, nepunindu-se mare accent la aceasta virsta pe defintii exacte, desi li se dau in carte, cine are memorie buna le retine...

Anii viitori le vor aduce si teoria completa pe fondul practic existent deja, in asa fel incit ies din scoala cu notiuni clare si complete, atit practice cit si teoretice. Stiu ce spun pentru ca stiu diferenta dintre mine si colegii mei studenti, care au studiat aici. Norocul meu este ca eu sint domeniul uman, in care mai conteaza si experienta de viata, altfel as fi varza...

Dar sint de acord cu tine, matematica conteaza si daca esti umanist. Dar conteaza si modul cum iti este predata, eu am fost umanista din clasa I de scoala, ba chiar si inainte (am invatat sa citesc la 5 ani, singura, dar cifrele nu le intelegeam nici la 7 si muream de ciuda ca varu-meu mai mic, care silabisea si la 7, la 5 ani aduna mere cu pere cu o usurinta care ma calca pe nervi).

Umanistilor le predai matematica prin metode umaniste, filozofice chiar... Crede-ma, ca se poate... eu abia acum inteleg cu adevarat matematica, luind-o de la inceput cu fata mea, ajutata de sot, care e de toate, numai umanist nu.

Niciodata nu mi-a fost mai drag sa rezolv probleme si mi-e ciuda ca am pierdut mult muncind haotic la matematica, pentru nota, fara sa inteleg mare lucru, dar incercind sa ma mentin si la mate peste un 7-8, de jena fata de profesor in primul rind. Nu a stiut nimeni niciodata cit de putin inteleg din matematica si ce tufa de Venetia eram in realitate cu toate notele mele frumoase (asa mi-a zis, sincer, profesorul nde mate din clasa a 9-a, deci dupa ce am ajuns la liceu, la mate-fizica bineinteles, ca era cel mai bun din oras, cind eu excelam si eram olimpica la romana si la istorie).

Creierul meu ar fi fost altul cu o matematica inteleasa decit cum este acum cu una oarecum muncita, de nevoie.

Iti respect punctul tau de vedere, dar, iarta-ma, cu deviza "ca sa fii fericit nu trebuie sa faci ceea ce-ti place ci trebuie sa inveti sa-ti placa ceea ce faci" nu pot si nici nu vreau sa fiu de acord. Decit daca imi dai voie sa o schimb un pic: "ca sa fii fericit trebuie sa faci ceea ce-ti place in viata, iar daca nu se poate din prima, sa inveti sa cauti placere in ceea ce viata te pune sa faci". Iar daca nu se poate nici asa, atunci schimbarea este singura solutie. Niciodata nu e tirziu sa schimbi ceva in viata, totul este sa fii pregatit pentru asta si sa-ti doresti cu adevarat sa schimbi ceva.

Valen, eu citesc si raspund, acum am ajuns la mesajul tau si imi dau seama ca ai scris cam ce simt si eu. Si mie mi-a fost greu sa inteleg logica cifrelor, nici acum nu stau mai bine, si, spre deosebire de creierele logice, care intelegeau bine ce li se explica, eu si altii ca mine aveam nevoie de acest lucru.

Dar nu a fost nimeni sa o faca pe intelesul nostru, in schimb m-am obligat singura sa muncesc acele culegeri desi nu-mi placea si nu intelegeam ce munceam decit asa, pe deasupra... as fi citit mia de carti decit sa rezolv orbeste, ca exact asa le faceam, 10 probleme la matematica. Geometria in spatiu mi-a placut si mie si o mare parte din algebra, si probabilitatile... dar, ca si la tine, a fost prea tirziu cind mi-am dat seama ca si matematica poate fi frumoasa si pe intelesul meu... deja o uram si-i pusesem cruce. Si ei, si mie la acest capitol...

CORNELIA, mami de www.dropshots.com/agtuli#date/2010-09-19/14:00:33" target="_blank">AGATA, TUDORA si LISANDRU

giulia71 spune:

Seara buna

Ma bucur nespus ca subiectul nostru este activ si sper ca continutul sa ajute in viitor.

Abia am venit de la terapie, se pare ca suntem cu muult mai bine, mai stapan pe situatie si cat de cat am invins teama de teste.

Au inceput sa le dea teste si de dimineata vaicareala a tinut numai 5 minute. Testul a fost la istorie, si s-a descurcat.

Maine avem la mate, i-a spus si dnei psiholog ca el e tare amarat ca maine are test la mate si ca nu-ntelege matematica, dar ca nici nu-i place. Asta e!
Stie deja lectia ca nu va fi certat.

Lucram de zor temele de acasa, nu-i dau suplimentar, nici nu e vreme si nu as pune atata presiune pe el, insa nu se lipeste.

Prinde, ca nu-i prostut unu doua exercitii, da' cum da de altu cu o paranteza-n plus, gata ceatza. Apoi iar o luma de la capat si iar si iar.
Si eu stau acasa si intr-un fel asta mi-e un mare noroc ca nah, cat de cat il ajut, macar il organizez.

Cat despre scoala romaneasca actuala, e in avarie totala, sistemul mi se pare invechit, bazat exclusiv pe acumulare, neorientat catre piata muncii, vorba cuiva care piat?a, lipsit total de posibilitatea de a creea, de a deveni inventiv sau de a invata practic.

Sotul meu lucreaza la o multinationala si mai povestim de noii absolventi care vin la interviu, in industrie si-mi spune ca is plini toba de teorie de care ei n-au nevoie.
Pe cei care trec ii formeaza ei, de la zero.

Revin

uneori gandesc prea mult....

Serialbastre spune:

In linii mari o cunosc, unde am dubii o consult. Ca la toamna ma duc la scoala si trebuie sa-mi fac lectiile.
Astept PM. (zic ca nu are rost sa incarcam subiectul).


Andreea si Cezara - Ilinca (2.06.2009)

In bucataria mea

Concurs Clipe de vara - ser1, ser2

AgnesLuca spune:

ba eu una string bani tocmai pentru anul salbatic, studiul sa si-l finanzeze singura daca il vrea cu adevarat; la 18 ani mi se pare important sa deschizi ochii la viata si sa incerci sa te intelegi, facultatea poti sa o faci dupa aia, lucrind part-time si intretinindu-te singur, da anul ala de libertate e ceva unic

---

>>>Continuare