Clubul cititorilor (11)

Raspunsuri

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns beshter spune:

Lilanda, cred ca termin toba in we asta. Am mai zis si altadata, pe mine cartile lui Grass ma intimideaza teribil.

Auleu, e si film dupa 'Posta'?

Stiam eu ca 'Memoriile lui Hadrian' o sa placa la tine. 'Povestiri orientale' ai cititara?


You cannot both dance and not pay the piper.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns lilanda spune:

Citat:
citat din mesajul lui Mihaelka
Stiam eu ca 'Memoriile lui Hadrian' o sa placa la tine. 'Povestiri orientale' ai cititara?


Nu. E prima oara cind o citesc pe Yourcenar. Da' am notat recomandarea (e recomandare, asa-i?).

Si mea culpa, am confundat Factotum cu Posta (de film, vorbesc). Am o scuza insa: mi-e greu sa fac diferenta intre carti .

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns copiloi spune:

Ieri si azi am citit cu mult drag ultima carte a Ioanei Parvulescu,www.libertaspublishing.ro/files2/files/intoarcere-secolul-21.jpg" target="_blank">Intoarcere in secolul 21. O carte superba a unei doamne superbe, care stie sa traiasca frumos!
O recomand!


Alina



***

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns beshter spune:

Citat:
citat din mesajul lui lilanda
(e recomandare, asa-i?).


O, da.

Stai numa' sa termin tobita si schimbam impresiuni. Caci sunt destule.

copiloiule, parca si tu citeai 'Toba de tinichea'. Ai terminat?




You cannot both dance and not pay the piper.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns copiloi spune:

Nu am mai reluat-o! Simt ca inca nu-i timpul ei!



Alina

***

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns iarina spune:

Si eu citeam toba, dar am incetat, ma cam asurzea
Astept sa va scrieti primele impresii, poate poate

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns beshter spune:

Gata, am terminat toba. Sunt foarte usurata ca am scapat de ditamai pietroiul de pe cap.
Impresii la repezeala: e un fel de bildungsroman cu sos de realism magic si impanat cu elemente grotesti si picaresti. Pe scurt, un ghiveci cu varza de pomina. Mi-a picat si greu - nu la fel de greu cum i-au picat tiparii mamei lui Oskar - mi-a si delectat cerul gurii. Insa ma bucur ca, de data asta, mi-am tras singura cateva suturi in fund ca s-o pot termina.

Acum ma duc sa vanez www.imdb.com/title/tt0078875/" target="_blank">filmul lui Schlondorff.


You cannot both dance and not pay the piper.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns lilanda spune:

Citat:
citat din mesajul lui Mihaelka
Pe scurt, un ghiveci cu varza de pomina. Mi-a picat si greu - nu la fel de greu cum i-au picat tiparii mamei lui Oskar - mi-a si delectat cerul gurii.


Exact asta-i Günter Grass!! Complicat, gustos si greu de digerat :-)

Insa subiectul nu e varza, desi lui Grass sigur i-ar placea imaginea unei verze infoiate Nu ma bag in amanunte, ca e ceva vreme de cind am citit toba, insa io am vazut cartea asta ca pe o maaare metafora a distrugerii. Incepind, invers proportional, de la o lume, o tara, un oras, o posta, o familie, un personaj, o fereastra (de fapt, mai multe ), o toba...totul, totul se duce pe apa simbetei. Iar arta, arta e aservita puterii sau i se opune?


Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns beshter spune:

Citat:
citat din mesajul lui lilanda
Iar arta, arta e aservita puterii sau i se opune?


Ambele doua.

Dom'le, toba asta - desi e mare cat o zi de post si cade la fel de greu la stomac precum sarmale+mamaliga+ceafalagratar+zacusca+ prajituricufrisca - mi-a facut o pofta de mancare teribela. Prin urmare, am inghitit pe nemestecate urmatoarele:

Jurnalul Oanei Pellea. Hm...eu am a thing pentru jurnale si pe Oana Pellea o iubesc. Cred ca am vazut Ma tot duc de nshpe ori. Jurnalul mi s-a parut foarte trist, jurnalul unei singuratati apasatoare, jurnalul mortilor importante din viata ei. Impartasesc consideratiile ei in privinta conditiei artistului in Romania prezenta.

Blues pentru o pisica neagra - Boris Vian. Sunt niste scriituri (nuvele? povestiri?) suprarealiste despre conditia umana, dragoste si moarte, adica despre..nimic. Spuma zilelor chiar mi-a placut si ma asteptam sa-mi placa si asta, dar...daca am chef de 'intalnirea dintre o umbrela si o masina de cusut pe o masa de operatie', citesc Urmuz.

Femeia comestibila - Margaret Atwood. Desi se cunoaste ca e opera de tinerete (Atwood avea vreo 24 de ani cand l-a scris) - are anumite derapaje in desfasurarea actiunii si in constructia personajelor - romanul are ritm alert, o tema ca mie una imi convine (Marian, eroina, nu poate 'inghiti' ideea de casatorie si corpul ei refuza sa manance) si dialoguri care suna foarte natural.

Cheia - Junichiro Tanizaki. Fragmente din jurnalele tinute de El si Ea, aflati pe la 50 de anisori, in plina criza sexuala. Mi-a amintit pe undeva de 'Luna amara' dar e mult mai slab.

Pofta buna si voua in continuare! Voi ce-ati mai mancat?

Edit: mi-am amintit ca prin vis ca 'Luna amara' e filmul lui Polanski; cartea lui Bruckner e 'Luni de fiere'.

You cannot both dance and not pay the piper.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns avmaria spune:

Pe mine ma fascineaza cat cititi voi ... eu in ultima vreme (destul de lunga) am citit foarte putin. Acum, intamplator, de cateva zile sant intr-o perioada cu timp liber mai mult si am reluat cititul. Am citit dintr-o suflare "Lovitura de gratie" a Margueritei Yourcenar (o recomand cu caldura, sa parafrazez sfatul criticului de pe dosul cartii "meditati la cuvantul gratie din titlu") si "Voi scuipa pe mormintele voastre" de Boris Vian (coincidenta Mihaelka, a propos eu mai citisem de el "Smulgatorul de inimi" si tin minte ca imi placuse, dar a trecut atata vreme de atunci.). SAnt carti scurte de tot pe care le-am ales in bilbioteca dupa criteriul nu ocupa loc in poseta - important criteriu de cand mi s-a lungit transportul cotidian .

Dupa care, cu pasiunea unui colectionar, am inceput sa scot din biblioteca toate cartile pe care nu le-am citit, sa le invart pe toate partile, si nu ma puteam hotari nicicum. Ba vroiam sa continui cu Boris Vian si cu M. Yourcenar, ba voiam atatea altele care nu fac decat sa suspine dupa un pic de atentie din partea mea. Si pana la urma am pus mana pe "Disparutii" de Daniel Mendelsohn. O carte la care nici nu ma uitasem caci era ultima cumparata si era cumva "aruncata" in alta parte, printre reviste. Peste 900 pagini editie gen Biblioteca pt toti. Hmm...parca m-am descurajat, nu mai sant obisnuita sa citesc mult dupa cum am zis.

In rest, io tot vroaim sa va intreb cum faceti sa cititi mai multe carti odata? Eu incepusem "Ferdyurke" acum cateva saptamani caci o aveam deja in biblioteca, si citisem pe aici o remarca foarte pozitiva de la Lilanda (care o citise la randul ei recomandata de conchita). Plus ca citisem demult "Les envoutes" tot de Witold Gombrovitz, care chiar imi placuse. No si uite io n-am acrosat deloc. Dar tot imi zic ca trebuie s-o citesc in paralel (desi io n-am facut asta inainte, parca nu-mi e la indemana, prefer sa ma scufund intr-un singur univers deodata). Cele care ati citit-o, ce parere aveti? Blochez pt ca e prea "pour les inities" ? Sa persist (ca n-o sa-mi para rau sau pt ca e o carte care "trebuie" citita pt ca inoveaza dpdv tehnic) ?

PS : pe cand ma pregatisem sa va insotesc la club ... ghinion, am citit cartea lui Soljenitin mai demult, da nu am vrut sa influentez balotajul cum nu participasem inainte.

Mergi la inceput