Clubul cititorilor (11)

beshter spune:

O, da, asta e un criteriu important si pentru mine. Si mereu ma gandesc daca respectiva cartulie poate fi tinuta cu o singura mana (cealalta fiind ocupata cu tinutul de bara in autobuz)



Pai, in cazul meu, incep cate 3-4 din disperare. Daca una imi place foarte tare, o citesc numai pe ea si le pun pe celelalte on hold. Daca imi plac toate cam aproximativ circa la fel, citesc dintr-una pana ma sastisesc, iau alta ...si tot asa.


You cannot both dance and not pay the piper.

Ingrid S spune:

Am terminat Memoriile lui Hadrian si l-am luat cu mine la mare pentru ca am vrut sa-l recitesc. Recunosc ca e un roman dens si plin de semnificatii, cred ca am facut o pasiune pentru imparatul cel sensibil si inteligent, pentru viziunile lui privind Imperiul Roman, dezvoltarea lui, relatiile cu triburile vecine, indulcirea sclaviei si pedepsirea celor ce abuzau de statutul de stapani, legi pentru femei si dreptul lor de mostenire, legi pentru lasarea pamantului in paragina etc.
M-a captivat pana si filoelenismul lui, m-au captivat primele pagini cu dizertatiile despre somn, despre dragoste, despre mancare, m-am pomenit privind altfel un mar, o piersica, o bucata de paine. Iubirea pentru frumosul Antinous, disperarea lui cand acesta isi pune capat vietii, citez: "nu cunosc momentul cand acest frumos ogar a iesit din viata mea." sunt atat de adevarate, de dureros de adevarate...la fel si moartea imparatului cel singur si neconsolat pe malul marii..
Cel mai bine i s-ar potrivi ca epitaf acel cogito ergo sum al lui Descartes si nu pentru ca ar fi fost scris la persoana intai romanul, ci pentru ca asa ar fi fost Hadrian.

Ingrid S si Diana
www.dropshots.com/Ingrid28_photo" target="_blank"> FILME 1
www.dropshots.com/Ingrid28photo" target="_blank"> FILME 2
www.dropshots.com/Ingrid28photo1" target="_blank"> FILME 3


Cativa nebuni si-au spus la masa: "Numai noi formam aici lumea buna". Si lumea ii crede.
Vauvenargues

angelabv spune:

in cautarea mea de a gasi carti in limba romana am dat de un site interesant : www.cartiromanesti.ca/" target="_blank">CARTI ROMANESTI

Au si o librarie in Montreal, si livreaza si in State, iar preturile sunt in CAD !!! Nu am comandat nimic la ei...inca...

carminabulina spune:

Buna seara!
In sfarsit cu calculator.
Intre timp am terminat si eu Donul linistit si incepusem o carte mai de vacanta, un thriller dar vad ca la club a iesit Soljeni#355;în si ar fi o umare ideala la Solohov.

Despre "Don" acum.
In primul rand nu incetez sa ma minunez de cum a fost posibil ca M.S sa scrie aceasta carte tinand cont de varsta lui, de evenimentele care sunt descrise in carte, la care Solohov a putut fi martor copil fiind si atat de recente totusi si nu in ultimul rand pregatirea educationala a scriitorului. Am inteles ca ar fi avut doar 3 clase primare, cel putin atunci cand a aparut prima carte din Donul linistit.
Daca azi un tanar ar scrie despre revolutia din 89 cand el de-abia se nastea, si ar face-o atat de documentat nu m-r mira atat, pentru ca , nu-i asa? traiasca internetul, bibliotecicle, talk showul si etc. dar atunci? Un razboi mondial tocmai incepe, tu ai 11 ani, o revolutie bolsevica ia sfarsit si tu hop scrii un roman. Bravo lui.

Desi romanul este despre cazaci, viteji n-am ce zice, totusi imi pare ca Solohov a stiut sa pastreze distanta, sa fie oarecum impartial. mai putin cu Grigori Melehov . dragut personaj. Soldatul si iubitul ideal, cel putin pentru Axinia.
Este de fapt singurul personaj cu adevarat bine conturat din roman, celelalte personaje sunt sau pot fi judecate in raport cu Grisca, daca el le iubeste atunci chiar merita sa fie iubite, le respecte pai merita si respectul nostru.

Natalia, doamne ce femeie nebuna! Eu nu am putut sa o vad pura si inocenta nici cum. Pe langa ca era clar frigida, dar sa zicem ca asta nu-i vina ei, mi s-a parut sadica, egoista si dandu-si seama ce vitima umila e, a decis ca ceilalti ss plateasca incapacitatea ei de a reusi.

Prima data m-a socat modul ei de a se sinucide. Nu ca vrut sa moara, asta mai intelegeam, tanara casatorita, neiubita de barbat, te mai apuca dracii si vrei sa te omori. dar sa o faci in halul ala (si sa nici nu-ti reuseasca) asta da cruzime.
Dupa care se duce sa stea in casa socrilor, poate poate se intoarce barbatul la ea. Si s-a intors dar nu datorita ei ci ghinionului care a lovit-o pe Axinia. Nu pot uita cum i-a spus Natalia "multe lacrimi amare vei plange tu nefericirea mea....parca asa ceva.

Si culmea culmilor, a doua incercare de suicid, ei bine nu cu mana ei dar cu mintea ei diabolica, care ii mai si reuseste de data asta, lasand 2 copii orfani de mama, unul ciopartit si mort, si ea la fel, cu certitudinea ca gata: daca nici acum nu-i pedepsesc pe toti pentru nefericirea mea sa nu-mi ziceti mie "cutu". Si se pare ca si-a luat teapa.
Clar nu mi- a placut de nici un fel. Dar sa nu uitam ca si fratele ei era la fel de crud ca si ea, doar ca si-a ales alta cale sa-si verse naduful.

Nu am inteles prea mult ce-a fost cu prietenul lui Grigori, Miska. De unde atat inversunare pe capul lui? Si nu ma refer la sfrasitul romanului unde e clar de ce e atat de inversunat, ci pe la inceputul revolutiei. Doar pentru ca a fost argat si el si tatal lui si chiar credea ca revolutia bolsevica o sa-l puna la loc de cinste?

E mult de comentat si chiar am chef dar mai las pe alta data ca acum daca gresesc ceva sau fraza nu-mi place cum suna si vreau sa o corectez mi se mananca litera cu litera si ma apuca nervii.


Mihnea 15 mai 2006; Irina 10 august 2008 si acum 21+ cu bb3
www.dropshots.com/carminabulina#albums/2008" target="_blank">Poze cu noi

carminabulina spune:

Acum am citit si eu comentariile voastre Lia si Ingrid si am gasit urmatoarea fraza:

Perfect de acord cu niste amendamente"
1. idealul de puritate pe care si-l inchipuia nu il intruchipa desi poate in ochii celorlalti chiar si reusea sa para asa inocenta;
2. ca nu mi s-a parut nici pura nici inocenta, daca ma refer la sufletul ei strict, si daca o fac si cu referire la viata ei "sentimentala" in absenta sotului, tot nu gasesc ca puritatea fu cea care nu a lasat-o sa calce stramb, ci altceva care se numeste frigiditate. Ea nici cu sotul nu parea prea dornica.
Sincer am urat-o ca a putut fi atat de egoista si sadica.
Daca ar fi plecat din prima cand a aflat de la sotul ei ca ea nu-i aleasa inimii lui ar fi gasit pe un altul care oricum ar fi facut-o sa se omoare de nefericire pentru ca ar fi vrut mai mult de la ea ca femeie si ar fi incasat-o periodic si tot asa...sau poate ea asa ar fi vazut normalitatea. In fine dar asta chiar nu pot sa spun ca-i asa sau nu.

Moartea Axiniei a fost cumva necersara pentru a "permite" apot si moartea lui Grisa. pt el alt sfarsit nu exista iar ea nu ar fi putut supravietui fara el si nici nu s-ar fi sinucis.

Si eu cred ca iubea sincer copiii si tot ce venea de la iubitul ei.

Mihnea 15 mai 2006; Irina 10 august 2008 si acum 21+ cu bb3
www.dropshots.com/carminabulina#albums/2008" target="_blank">Poze cu noi

Ingrid S spune:

Carmina, noi puncte de vedere asupra aceleiasi chestiuni. Eu nu stiu daca simpatizez vreodata cu un personaj, uite ca acum nu-mi vine in minte, dar stiam ca am unul cu care m-am identificat pe ici pe colo. Dar inteleg autorul, inteleg drama cartii, iubesc cartea. Nu pot fi asa inversunata pe Natalia ca tine, alte vremuri, alte conceptii, mureau copiii pe capete si mamele n-aveau timp sa-i planga, urmau altii si altii, muncile zilnice etc. Trist. Dar barbatul era ceva important, ehei, fara barbat erai ca fara o mana, cine facea treburile grele ale campului, repara pe langa casa si asa mai departe?
Iar pe Natalia o inteleg mai bine, era la prima dragoste (si ultima), Grigori i-a sucit mintile, era tanar si frumos, n-avea voie sa-si faureasca vise? Iar cu frigiditatea...pai cine s-o invete sa faca dragoste, multe lectii despre sex erau pe atunci , si la cat a stat Grigori cu ea, nici n-avea de unde sa se perfectioneze.
Iaca, am ajuns sa apar un personaj, sa mor si alta nu!

Dar cu Memoriile nu apare nimeni? Chiar nimeni? Haideti mai, vreau sa citesc opiniile voastre.

Ingrid S si Diana
www.dropshots.com/Ingrid28_photo" target="_blank"> FILME 1
www.dropshots.com/Ingrid28photo" target="_blank"> FILME 2
www.dropshots.com/Ingrid28photo1" target="_blank"> FILME 3


Cativa nebuni si-au spus la masa: "Numai noi formam aici lumea buna". Si lumea ii crede.
Vauvenargues

carminabulina spune:

hai ca ai fost dulce!

Asa e cum spui tu dar ce? Natalia era mai cu mot? mai da-o incolo! Nici autorul nu cred ca a simpatizat cu ea.
Pe Axinia cine a invatat-o sa faca dragoste? Aaaa da, ta-su, nenorocitul! Lu' asta nu-i mai era frica ca o lasa barbatu. Eu cred ca biata Natalia s-a trezit langa un super barbat si si-a dat seama ca e foarte usor sa-l piarda si altul ca el nu mai gaseste. Si s-o fi gandit saraca ca decat sa ia unu care sa o toce marunt marunt si preventiv....nu stiu...ideea e ca nu-mi place genul asta de oameni.

Mihnea 15 mai 2006; Irina 10 august 2008 si acum 21+ cu bb3
www.dropshots.com/carminabulina#albums/2008" target="_blank">Poze cu noi

Deianira spune:

Gata cu licenta, gata cu facultatea, am revenit la subiect. Am plecat de la subiect citind Anna Karenina si am revenit tot cu ea . M-am lungit cu primul volum exagerat de mult, chiar ma batea capul sa renunt si ma bucur ca nu am facut-o, dupa primele pagini din volumul al doilea, m-am indragostit de cartea asta! Daca avea inca 5 volume, le citeam pe nerasuflate. Asa ca m-am pus pe treaba si de sambata pana azi am terminat Anna Karenina, Accidentul si Orasul cu salcami de Mihail Sebastian si am trecut la Doamna Bovary.
Sa le iau pe rand - Anna Karenina m-a fascinat (cartea, nu personajul). Felul in care Tolstoi reda trairile personajelor mi se pare extraordinar, parca vedeam parti din gandurile si temerile mele nerostite in "oamenii lui". Nu mi-a placut Anna. Deloc nu mi-a placut, felul in care lasa tot deoparte pentru Vronski fara sa analizeze prea bine situatia, isi abandoneaza copilul, isi ignora fetita cu omul iubit pentru ca nu-l mai are pe Serioja, mi s-a parut plin de contradictii si temeri personajul. Mi-a placut in schimb Levin, nu 100% , dar mi s-a parut personajul de baza al romanului. M-a enervat in schimb mania autorului de a spune aceluiasi personaj in mai multe feluri , mi-a luat ceva timp sa ma acomodez.
Dupa ce am terminat cartea eram asa vrajita de ea ca am cautat un film. Si am gasit, m-am uitat la cel cu Sophie Marceau si am suferit o dezamagire crunta, nu am regasit nimic din aerul cartii in film, 143 de minute pierdute din viata mea . Mi-am lins ranile si am trecut la Mihail Sebastian, Accidentul mi-a placut foarte mult (poveste, personaje), Orasul cu salcami la fel de mult, dar m-a suparat Adriana Dunea la sfarsit, mi-a lasat un gust amar de roman trist, de iubire trista, de viata trista .
Acum am trecut la Doamna Bovary, a fost ciudata schimbarea de stil, dar pana la pagina 50 (unde am ajuns) m-am acomodat si devine tot mai interesant. Dupa ce termin asta, nu stiu de ce ma apuc, dar mai mult ca sigut tot de una din cartile de la Adevarul sau ma apuc pentru a N oara de Toamna patriarhului a lui Marquez care ma chinuie si imi scoate fire albe .

Ma pun sa citesc capitolul pierdut (10), din ceea ce scrieti voi acum la subiect nu am citit nimic.

Spor la citit !

---

edit ca sa subliniez titlurile cartilor si sa fac o adaugare - cand m-am apucat de Anna Karenina mi s-a parut minunata, am lasat-o ca sa ma ocup de licenta si cand am revenit m-am acomodat greu de tot cu ea. Pana la sfarsit am gasi-o de un milion de ori mai minunanta decat parea la inceputul lecturii .

Deianira spune:

Ahhh, citind capitolul X, mi-am amintit ca l-am trisat pe Dagenais cu Lorelai - de Teodoreanu, (care contrar asteptarilor mele, nu mi-a placut deloc, mi s-a parut inodora, incolora, insipida, in ciuda primelor pagini care promiteau) si cu Panza de paianjen de Cella Serghi care m-a captivat, dar e genul de carte despre care nu stiu sa zic daca imi place sau nu, e cumva... ciudata.
Si am trisat si cu Maigret se insala intr-un weekend... of, amintirile ma chinuiesc :-)). Nu mi-a placut totusi stilul, prea rece pentru mine.

Si tot scriind la acest post si citind in paralel cap. X am remarcat ca eu am fost fascinata de Anna Karenina la inceput (eu cu manuta mea am tastat ) si am remarcat ca dupa o lunga pauza de la ea, greu m-am reacomodat si pana la sfarsit nu m-am mai identificat asa mult cu Kitty ca la inceput.

Lia, tu ai scris ca ai citit Marile sperante, cred ca pe la 12-13 ani am citit-o (ceva imi spune ca nu era cazul sa fac asta atunci, dar nu aveam indrumare, citeam orice pica pe mana mea, inclusiv Sandra Brownisme) si nu mi-a placut. Cred ca o pun pe lista mea de lecturi.
Tot de la tine remarc si Matei Iliescu, mi-a placut fragmentul pe care l-ai postat, oricum ramane pe altadata, deocamdata trebuie sa citesc acele carti pe care dau banii .

M-ati intimidat cu a doua lectura de la Anna Karenina de care tot citesc pe la voi. In mod sigur nu o sa coincida parerile noastre, la mine e prima lectura, poate o reiau peste cativa ani, ma mai maturizez, mai pun altfel problemele . Mi-a placut totusi ce a zis ... (nu mai retin, imi cer scuze) despre faptul ca Anna ar fi un personaj cu totul obisnuit in contextul secolului nostru, nu ma gandisem la asta, dar sunt complet de acord. Totusi, ca nu ii place de fetita nu i-o iert, cu toata lipsa mea de instinct matern .

Carmina, am citit ce ai scris la cap. X de La rascruce de vanturi. Am citit-o la 15 ani, nu tin minte mare lucru (recunosc) dar stiu ca am suferit ca un caine la final si am zis ca nu o mai citesc in viata mea (si era si o carte efectiv jerpelita, gasita intr-un apartament din care chiriasii plecasera pe fuga, paginile se desprindeau, am citit-o in vreo doua zile de plaja la marea Baltica timp in care nu ma miscam si m-am si ales cu arsuri solare si am mai si suferit apoi cateva luni - din cauza cartii pe care ulterior am invelit-o in coperta de la caietul de lucrari din ciclul primar pentru ca o iubeam ca pe ochii din cap si intentionez sa o las mostenire la nepoti). Acum am editia de la Adevarul si recunosc ca ma mananca degetele sa o ating .
Lilanda, m-ai omorat cu A trai pentru a-ti povesti viata, sufer ca dau banii pe cartile de la Adevarul si nu mai am sa dau si pe altele si astea de Marquez le citesc doar daca sunt ale mele (am un fix ). Dar nu-i problema, ca mai vine un Craciun, Paste, ziua mea si Marquez e primul pe lista, prietenul meu s-a obisnuit :-)). Cu proxima ocazie poate ii suflu subtil si un titlu, ca m-a omorat cu Toamna patriarhului, face misto de mine ca e prima carte scrisa de cel pentru care l-as lasa pe care eu nu reusesc sa o citesc .

Offf, sper sa intelegeti ceva din ghiveciul meu, asa se intampla daca fac 1000 de lucruri deodata. Acuma is absolventa, am timp de citit si n-am job, implicit bani de dat pe carti multe .

---

carminabulina spune:

Deianira, Georges Simenon scrie cumva romane politiste sau ma rog cu tenta politista? Intreb ca am si eu vreo 10 romane scriese de el si inca una cumparata de la Adevarul...sau Jurnalul naiba mai stie care de pe unde sunt.

Eu nu am plans cand am citit la rascruce de vanturi dar este o faza in cartea aia care m-a intors cu fundu-n sus. Adica atata iubire si totodata atata durere din cauza ei, a iubirii nu are cum sa nu te miste. ma refer la faza cu dezgropatul lui Catherine de catre Heathcliff...




Mihnea 15 mai 2006; Irina 10 august 2008 si acum 23+ cu bb3
www.dropshots.com/carminabulina#albums/2008" target="_blank">Poze cu noi