Poveste de toamna din tara lui Mos Craciun

Era in seara zilei de 7 octombrie 2007. Mami era insarcinata in 39 de saptamani si 5 zile. In seara accea venea sora mamei din Romania sa o ajute pe mami dupa nasterea puiutului. Mami terminase toata treaba, casa era luna, ciorbita era gata si mami citea ultimele postari pe forum. Tati se uita la televizor si striga la mami ca e deja ora 20:50 si ca ar trebui sa se pregateasca sa porneasca spre aeroport, la Helsinki, dupa musafiri (matusa venea cu Andrei, nazdravanul ei cel mic de 3 ani si jumatate). Mami fuge sus, se imbraca si la 21:10 era gata. Se aseaza din nou la calculator si ii striga lui tati ca ea e gata de iesit pe usa. Tati nu stiu de ce mai intarzie 10 minute si deodata mami striga:
- P., s-a rupt apa! (Asta in tip ce o tasnise deja spre baia mica!) Adu un prosop de sus!
Mami simtise ca si cum un balonas umplut cu apa care era in burtica s-a spart brusc si a inceput sa curga apa. A fugit la baia de sus, s-a schimbat, a pus si un tampon si a cobort jos. Deja mami avea emotii, intrase in “batz” (cum ii zice tati) si nu mai avea stare. Tati intreaba:
- Si nu mai mergem?
- Ba mai mergem, dar nu la aeroport, ci la spital! zice mami. (Trebuie spus ca mami chiar ii spusese cu vreo cateva saptamani inainte la telefon matusei ca o sa nasca chiar cand o sa vina ea si ca poate va trebui sa vina din Helsinki cu autobuzul, daca si mami si tati vor fi la spital.)
- Pai stai jos atunci, zice tati.
- Cum sa stau, ca ud canapeaua.
- Pune prosopul si stai. Ai contractii?
- Nu, nu am nimic, nu ma doare nimic, doar curge apa.
Mai stau mami si tati vreo cateva minute si mami zice ca poate ar fi mai bine sa mearga la spital, ca atunci cand se rupe apa exista risc de infectie. Si pornesc amandoi spre spital. In masina, prima contractie, usoara, suportabila. Ajung amandoi la spital la 21:50 si moasa de acolo ii da mamei hainele de schimb, caci tati lasase geanta in masina, nu stiau sigur daca o interneaza pe mami. Tati pleaca dupa geanta, moasa incepe monitorizarea mamicii. Pe masa, mami are prima contractie si ii parea rau ca tati nu e acolo, sa poata si ea vorbi cu cineva. Moasa anunta dilatatie 2 cm si ii face clisma lui mami. Apoi ne reunim cu tati si urcam la sala de nasteri. Mami incepe sa se streseze ca trebuiau indrumati musafii spre autobuz si in sala de nasteri nu era voie cu telefoanele mobile deschise, sa nu interfereze cu masinariile de monitorizare. Asa ca tati tot cobora jos sa vorbeasca cu matusa. Cum tati e mai pontos, matusa nu l-a crezut cand i-a zis ca trebuie sa vina cu autobuzul, ca eu vin pe lume si ambii mei parinti sunt la spital.
Asadar, de pe la 23:00, mami a inceput sa aiba contractii tot mai dureroase si ramanea singura in sala de nasteri cand disparea tati sa dea telefoane. Cand venea si tati in sala, o intreba pe mami daca o doare burta. Si mami zicea ca nu o doare burta, ci o dor picioarele, mai exact pulpele. Si ii tremurau rau de tot si o dureau la fiecare contractie. Tati era tare nedumerit…
Si dupa ce tati a avut grija ca musafirii sa ajunga in Tampere si ca vecinul nostru sa-I astepte la autogara si sa-I duca acasa la noi, mami a zis ca mai bine s-ar urca si ea pe patul acela ciudat, ca parca o apuca somnul intre 2 contractii. (Pana atunci, mami statuse pe un balansoar.) Si dupa ce se suie mami pe masa aceea, vine si moasa, Hanni, si ne anunta pe toti ca deja mami are dilatatie 4 cm si atunci mami repede cere epidurala (desi pana atunci se gandea ca poate nu cere, ca lasa ca totul sa fie natural, dar cand a vazut mami ca durerile de picioare sunt destul de urate, a zis ca poate nu o sa reziste, desi ezita, caci eu eram in prezentatie pelviana si, desi la 36 de saptamani incercase o tanti doctor sa ma intoarca, eu nu m-am lasat clintit deloc. Am ridicat putintel de fundic, dar capul nu l-am lasat dus nici macar un centimetru. Asadar, nici acum, in al doisprezecelea ceas, nu ma intorsesem, tot cu fundul inainte eram! Mami si tati s-au tot gandit si sfatuit daca sa ma lase sa vin natural pe lume sau daca sa taiem burtica lui mami. La sfaturile medicilor si dupa ce mami s-a documentat bine pe internet si a aflat rezultatele masuratorilor de la razele X, parintii mei au decis sa incerce o nastere naturala, iar in caz de ceva complicatii sa ma scoata de urgenta prin cezariana.)
Moasa l-a chemat pe anestezist si mami simtea ca parca ii ia medicului prea mult timp sa vina. Intre timp, lui mami I se oferise o masca din aceea haioasa cu gaz relaxant, dar nu avea niciun efect asupra durerilor. Si intr-un final vine si anestezistul (finalul ala nu a durat decat vreo 10 minute, dar mami a simtit ca au fost mult mai multe #61514;), super simpatic, mai in varsta, si ii face mamei epidurala, care nu a durut-o pe mami deloc (a simtit doar intepatura de la anestezia locala). Si apoi a urmat fericirea…
Mami avea deja dilatatie 6-7 cm si nu mai simtea nimic. A inceput sa vorbeasca cu tati si sa glumeasca amandoi…iar eu eram pe vine. Nenea vraciul care luase durerea lui mami le spusese ca probabil pe la 2:15 o sa treaca efectul epiduralei si daca mami mai vrea, mai poate cere o doza. Iar cand mami o sa simta asa, o durere ca la constipatie, inseamna ca e timpul sa impinga, ca sa pot eu iesi. Si dupa ce a ajuns si matusa si varul meu cu bine in Tampere, mami a inceput sa simta ca trebuie sa impinga, ca eu deja bateam la usa, nu cu capul, ca toata lumea, ci cu fundul.
Si incepe mami sa impinga si impinge ea asa mult si bine si simte ca nimic nu se intampla. Dilatatia era 10 cm, eu era pregatit, dar mami nu impingea bine, ca nu incovoia spatele cum trebuie, cu barba in piept. Si la un moment dat, mami zice mosei ca ea nu mai poate, ca e epuizata (asta in jur de 3-3:15). Si vin atunci 2 medici (de, eu era cu fundul inainte si medicii s-au gandit sa vina sa ma intampine), o doctorita tanara si faina foc, Anu, (mami inca mai reusea sa-I spuna lui tati ca uite ce doctorita tanara si faina am eu si ca voi avea parte numai de gagici faine in viata, daca doctorita e asa faina #61514;) si un medic mai in varsta, care ii era profesor si o invata cum sa aduca pe lume un bebe asa special ca mine, care ii onora mai intai cu posteriorul. Si mami tot impingea si simtea ca nu mai poate, si medicii ii tot spuneau ca e bine si sa impinga (de parca mami pana atunci dansase!?!) si sa nu mai tipe, ci sa-si canalizeze toata energia pe impins. Si la un moment dat, tanti frumoasa incepe sa-mi deschida si mai mult calea de acces, invitandu-ma afara.
Si mami impingea si se oprea si la un moment dat, nenea doctor mai in varsta, unde pana atunci doar supraveghease de la distanta, isi da jos halatul cel alb, isi aseaza mai bine ochelarii pe nas si trece la intampinarea mea, nu ca nu as fi vrut sa o vad pe tanti Anu mai intai, asa chip fain, dar oricum ieseam cu posteriorul si nu conta cine e primul pe covorul rosu. Si mami tot simtea ca eu nu ies deloc, desi tati o ajuta pe mami enorm cand mami impingea, o impingea de spate in pozitia corecta pentru ca eu sa vin pe lume. Si la un moment dat, tati ii zice lui mami ca am iesit asa, cam 5 cm, dar cand mami s-a oprit din impins, am decis sa intru la loc in garsoniera, ca era cald si bine. Si cand a auzit mami ca eu pot iesi, si-a strans toate puterile, nu a respirat decat scurt si repede, si mi-a scos fundicul simpatic si corpul afara. Si pentru ca ea se documentase bine si stia cat de impornat e ca in astfel de nasteri sa iasa si capul repede, aproape ca nu a respirat si a impins. A simtit asa, cum o imbinatura de oase produce un declic o fractiune de secunda, imi lasa capusorul meu dulce sa iasa, si apoi oasele revin la pozitia lor. Si eram afara… era ora 3:59, pe 8 octombrie 2007… si in noaptea aia a ploua, asa cum plouase si la nunta parintilor mei… de, cica semn de abundenta si prosperitate!
Si mami s-a uitat la mine de la distanta si ei I s-a parut ca era putin albastru. Si apoi m-au luat repede si m-au dus in camera alaturata sa fie siguri ca sunt ok, ca venisem cu fundul la lume. Dar eu asa am fost in mai toate ecografiile, cu spatele la toti. Si mami era putin ingrijorata si i-a spus lui tati sa nu plece de langa ea, dar sa nu ma scape nici pe mine din ochi, ca eram doar la cativa metri de ei si ei ma puteau vedea. Si dupa ce mami a expulzat si placenta, l-a trimis pe tati langa mine. Si apoi a venit pediatra la mami si la tati si le-a spus ca sunt bine, ca am respirat mai incet, dar de mai multe ori, ca din cauza pozitie mele la mami in burtica am ceva semne pe fesa stanga care vor trece in timp (cauzate de faptul ca fesa mea s-a frecat de osul mamei) si ca tot din cauza aceleiasi pozitii e posibil, dar nu e regula, ca soldul meu stang sa nu se fi dezvoltat cum trebuie. Dar am avut 3,615 kg si 50 cm la nastere si eram bine. (Ulterior s-a dovedit ca soldul meu era dezvoltat normal si semnele acelea au trecut si ele.)
Apoi eu, tati si pediatra am plecat putin din sala, dar am revenit cu tati dupa putine minute, ca nu a fost nevoie sa stau la incubator decat 3 minute, caci in scurt timp am ajuns la oxigenarea ideala si deja eram roz. Moasa o broda pe mami intre timp si tati a venit sa o tina pe mami de mana si de vorba, ca sa ii fie mai usor, iar eu am poposit apoi pe piept la mami si am tras si prima portie de mancare. Apoi m-au pus in cosuletul meu si am ramas cu parintii mei in sala de nasteri. Le-au adus de mancare babacilor mei, ei au ciugulit cate ceva, apoi am atipit toti 3, ne-a trezit moasa, mami a facut dus, eu am ramas cu tati, apoi ne-au dus pe toti 3 in salonul 8 de la etajul 2A. Era deja in jur de 6-7 dimineata. Tati a plecat acasa sa doarma ca era frant de oboseala, iar eu am ramas cu mami in salonul unde mai era o tanti ce sforaia infiorator si nu o lasa pe mami sa doarma… dar mie nici ca-mi pasa de sforaiturile ei, eu dormeam dus, ca mi-a fost greu sa vin pe lume asa, cu fundul inainte!
Si-am incalecat pe-o sa si v-am spus povestea nasteii mele!
Va pupacesc, Tudor Cristian.



Irina, mami de Tudor Cristian (8.10.2007)

luy spune:

Sa cresti mare, sanatos, sa ai mult noroc in viata si sa le aduci multa bucurie parintilor tai ! Ai foarte mult talent la scris, chiar daca esti asa mititel , poate calci pe urmele lui Creanga.

Luy, fericita mamica de Maria Teodora ( 25 august 2007 )

Poze avem in contul comun pe flickr/contacts

Sabina spune:

ce frumoasa poveste! mi-au dat lacrimile citind-o.
sa va traiasca Tudorelul!




Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil!


Sabina, www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=33789&whichpage=1" target="_blank">Sofia Galagia si bb Gheo

Bee spune:

Bravo mamica pentru Tudor care de la nastere v-a tratat cu posteriorul! Sa va traiasca!

Piciulika spune:

Bravo! Vezi ca a fost bine pana la urma?!
Felicitari pentru curaj. Sa va traiasca Tudor!
Frumoasa poveste.

Piciulika, mami de Michael (8.10.2007) www.unserbaby.ch/geomo/content.html" target="_blank">
Situl lui Michael - parola o stim toate

Yaia spune:

Multumim mult tuturor doamnelor dragute care ne-au facut complimente si urari frumoase!
si pentru toata lumea!

Irina, mami de Tudor Cristian (8.10.2007)

andrruzza spune:

Felicitari!!



mami de Rares Andrei (10.03.2005) si Stefania Maria (10.10.07)

http://community.webshots.com/user/andrruzzaR

"Neasteptatul se produce intotdeauna"

desprecopii spune:

frumoasa poveste! Sa iti traiasca. Vrem poze pentru a scrie un articol.

---

Desprecopii.com - Asa se naste o mare iubire.
iubesc:www.supereva.ro Blog: http://mirelablog.supereva.ro/dblog/

Yaia spune:

Scuze, nu am mai intrat de mult aici. Vad ca mi se cer poze. Cui sa le dau? Pot pune link daca mai e nevoie...(poate s-a abandonat ideea intre timp...)

Irina, mami de Tudor Cristian (08.10.2007)

devylla spune:

Spre rusinea mea deabia acum am citit povestea nasterii.
Ai povestit tare frumos.
Pupam pe Tudorash,baiat frumos!


Jurnal de mogalneata-click login,user:septoct2007@yahoo.com ,parola o stiti.
www.flickr.com/photos/54445410@N00/" target="_blank">Japonia prin ochii unui amator


Sabina Y. si Erika(31 august 2007)

mami_papatot spune:

Mami, tare frumos ai povestit despre poponeata ta cea mica...cu asa povestioare, abia o astept si eu pe HOney a mea...

Doar 8 saptamani pana cand o vom strange in bratzuca pe
fetitza noastra iubita, Honey Ioana !

mami_papatot +32 Honey Bunny


http://community.webshots.com/user/mami_papatot

Sunt cucoana-n casa mea!

http://bd.lilypie.com/24Mjp3.png