casnica=discriminata?!?
Raspunsuri - Pagina 6
viviana spune:
Toate alegerile pe care le facem au argumente pro si contra.
Important este sa reusesti sa mentii un echilibru intre ceea ce iti doresti si ceea ce reusesti. Sa incerci sa te impaci cu alegerea facuta este cel mai greu.
Vorbesc dintr-o experienta de ani de zile:
Ca femeie “productiva”:
- ani de zile am avut si 2 servicii si se intampla sa muncesc la al treilea chiar si sambata si duminica
- m-am dus la serviciu cand copilul a implinit 8 luni
- munca 9-19
- uneori sambetele ma duceam la serviciu cu copila in carucior
- s-a intamplat sa fiu nevoita sa ma duc la serviciu la ora 11 noaptea si copila a dormit pe niste scaune unite
- daca stateam seara dupa ora 8, imi trimiteam copilul cu sotul la mama sa manance pentru ca nu aveam timp sa prepar cate ceva
- bani, da, cariera da, viata trasa cu ata, sentimente furate, lipsuri sentimentele, mult stress
- da, m-am simtit implinita pe plan profesional
- da mi-a fost de ajutor munca in momentul in care sotul a stat pe bara vreo 8 luni.
Ca femeie “casnica” care are un job acasa insignifiant:
- cand a intrat copila la scoala, nu am mai avut ce sa fac asa ca mi-am dat demisia
- am timp liber pentru mine si pentru copil, ma simt libera, nu mai sunt inchistata in anumite canoane, pot face ce vreau (intre anumite limite impuse de cresterea copilului, of course!)
- ma plictisesc si ma simt nefolositoare mie insami:
- cat poti sa citesti?
- cat poti sa te uiti la TV?
- cat poti sa te vezi cu prietenii la cafelute si alte alea? Prietenii care au serviciu vin obositi acasa si nu au chef de efuziunile si expansiunile tale de femeie nestresata si rutinata in treburile casnice…
Concluzia mea: nu e bine nici asa nici asa. Important este sa gasesti un echilibru intre cele 2. Daca ai facut una dintre alegeri trebuie sa te impaci cu ea.
Iar daca ai ales sa fii casnica nu trebuie sa-ti fie rusine de tine in raport cu ceilalti.
Cine nu iti respecta alegerea nu merita denumirea de prieten. Iar, toti cei care te vorbesc pe la colturi sunt invidiosi – nu merita atentia ta.
La inceput esti sigura ca va merge bine cu alegerea facuta, dar timpul s-ar putea sa-ti infirme aceasta siguranta de care ai atata nevoie.
Vremea ce trece, maturizarea si societatea ne schimba pe tot parcursul vietii. Si s-ar putea ca maine sa-ti para gresita hotararea de ieri.
Cand am hotarat sa raman acasa am discutat amandoi si a fost o alegere facuta de comun acord in cunostiinta de cauza.
Uitandu-se in viitor si intrebandu-se: “daca eu patesc ceva, voi ce faceti?” sotul meu a hotarat sa adopte o solutie de compromis materializata intr-o asigurare de viata, care sa-mi dea posibilitatea de a ma descurca daca lui i se intampla ceva.
Momentan mi se pare OK ce am ales. Dar, voi gandi la fel peste cativa ani? Cum ma voi simti cand va creste copilul si va disparea "obiectul" muncii mele casnice? Cum va fi atunci cand copilul nu va mai avea tot atata nevoie de mine ca acuma? Imi voi putea relua serviciul? Voi putea face fata viitoarelor cerinte ale unui nou job?
Daca privesti in sus si nu simti invidie, daca privesti in jos si nu simti dispret, atunci esti un om deosebit
vivi
Andries spune:
PUIUMIC baga-i undeva si ai grija de viata voastra. Ca trebuie in viata sa si muncesti si sa ai grija de viitor e una, dar ce treaba au "bagatorii de seama" sa comenteze de pe margine? Niciodata nu mi-au placut oamenii care numara banii altora, discuta ce mobila si-au luat vecinii si cat de mult munceste Popescu de la etajul 3.
Acum o asistenta medicala buna se gaseste greu si eu sunt convinsa ca vei avea un serviciu care sa te multumeasca si ca vei fi bucuroasa ca ai stat cu cel mic acasa. Eu am un baietel de 2 ani si 10 luni, m-am intors la job cand el avea 3 luni (TREI) dar nu aveam de ales pentru ca sotul nu isi gasise serviciu stabil, lucra numai pe scurte colaborari si salariul meu era esential. Pe mine nici acum copilul nu ma cheama daca vrea ceva, mereu imi zice "nu tu, sa vina tatiii...." doar daca ta-su nu e acsa vine la mine sa ceara diverse. Sau de exemplu baie cu mine nu vrea sa faca sub nici o forma. Acum sunt gravida cu al doilea si da... stau acasa din motive medicale, sotul meu castiga acum de 3 ori cat mine...oricand se poate intoarce roata.
Andries
kariguld spune:
Buna PUIUMIC
Multe mame care stau acasa si isi cresc copii sunt intimidate in fata "expertilor" care lucreaza! Si nu trebuie sa fie asa, pentruca a creste copii e cea mai mare si sofisticata slujba!!
Am stat si eu acasa cu copii, ca nu concepeam sa vina mama sau soacra sa se ocupe de ei, desi pe parcurs mi-am schimbat parerea. Si cand ieseam in lume, sau oricand eram intrebata ce lucrez, raspundeam cam asa:"particip la integrarea in societate a doi homo sapiens, astfel incat ei sa devina instrumente ale transformarii ordinii sociale!"
Cresterea si educarea unui copil este lucrul cel mai nobil pe care il face o mama!
Asa ca, cu curaj inainte!!
Kari
Mindy spune:
Nu stiu cum e acum dar la vremea cind am plecat eu din Ro majoritatea anunturilor pt angajare in presa incepeau cam asa: "prezenta agreabila (sau aspect fizic placut), virsta max 35 de ani, min 5 ani de experianta, samd".
Din pacate acest tip de anunturi ce impun limita de virsta, suna descurajator pt o mamica care isi propune sa stea acasa o buna perioada cu copilul.
Aud in stinga dreapta mamici care desi primesc acei bani pentru ingrijire copil, prefera sa se intoarca mult mai devreme la serviciu. Si nu neaparat pentru ca ar cistiga mai multi bani cit pentru a ramine valabile pe piata muncii si pt a nu pierde anii de experienta tot in cimpul muncii.
Eu cred totusi ca atunci cind alegem sa stam acasa cu copilul e bine sa gindim pe termen lung... sa ne gindim ca uitindu-ne in urma, peste ceva ani, atunci cind simtim toata oboseala si stresul acumulat dupa 20-30 de ani de munca, nu ne va parea rau ca nu am muncit destul.
Dar poate ne va parea rau ca am pierdut cele mai frumoase momente pe care le-am fi putut avea alaturi de copil atunci cind a avut atita nevoie de noi, ca nici nu am vazut cum a crescut atunci cind l-am pasat bunicilor sau la o cresa.. sau am intrebat bona sau educatoarea ce progrese a mai facut atunci cind noi alergam spre serviciu si veneam prea obositi acasa...
Puiumic probabil ca cei mai multi dintre cei care te privesc ciudat cind le spui ca esti casnica nu sint parinti sau habar nu au ce inseamna sa fii full time mamica. Sau poate ai chiar in anturajul tau prieteni sau prietene care nu sint inca mame si care te compatimesc in necunostinta de cauza sau cred ca viata de femeie casnica e un moft 
poate unii o spun din invidie, cine stie.. oricum, NU trebuie bagati in seama.
Bucura-te in continuare de fiecare clipa pretioasa pe care o petreci cu puiul tau. Mai tirziu iti va fi tare dor de momentele astea..
Porumbita spune:
discriminate se simt si mamicile care din n motive stau ff putin acasa cu copilul; doar comentatiile difera: vai esti obsedata de munca, vai copilule crud, cum te lasa inima sa nu stai cu el; ce fel de mama o fi aia care revine la munca dupa 3-5-7 luni etc...
ca stai acasa sau ca te intorci la munca trebuie sa fie decizia ta persoanala (si sa te gandesti pe termen lung la consecinte) si odata luata sa inveti sa traiesti cu ea, indiferent de ce zice gura lumii...
danamiha spune:
kariguld,
Si mie mi-a placut mult cartea lui Campolo!
ciuf spune:
Fusese candva o emisiune la teveul american despre joburile cele mai bine platite. Si atunci s-a facut o paralela cu meseria de casnica. Cam cat ar fi platita o mama ce sta acasa si are grija de copii, gateste, face curat, cumparaturi, etc.
Am dat o cautare pe Internet ca nu imi mai aminteam sumele. http://nursamad.blogspot.com/2007/05/worth-of-homemaker.html
Fetele din America, puteti cauta pe salary.com si vedeti cum este platita meseria de casnica si sa va calculati orele de munca: http://swz.salary.com/momsalarywizard/layoutscripts/mswl_localrange.asp?momtype=1&preschool=2&schoolage=1&zipcode=80919
Stiu ca nu e deloc usor sa stai acasa si sa ai grija de copii. Ajungi la punctul cand nu mai ai rabdare cu ei, nu te mai poti bucura de ei, pierzi contactul cu lumea inconjuratoare, te vezi urata, nu mai exista timp pentru persoana ta (esti pe ultimul loc) si tot timpul esti obosita.
Deci e o munca pe care o facem cu mari sacrificii. Dar pana la urma, cand tragi linia te gandesti ce ai castigat in tot timpul asta? Ce? Educatia copiilor mei.
Dupa 6 ani de stat acasa am inceput sa lucrez. Nu vreau sa ma plang cat de grea a fost acomodarea. Dar realizez ca atunci cand vin de la serviciu sunt mult mai fresh decat in zilele cand stau acasa si am grija de copii.
Ciuf, Luca (11.11.2003) si Eva Maria (21.04.2006)
Camera lui Luca/Finding Nemo si Camera Evei-Gradina cu flori vesele
Ira spune:
quote:
Originally posted by Danelutza
Ceva dragut, scris de o mamica pe forum
[quote]
Intr-o zi sotul vine de la servici si nu poate baga masina in garaj deoarece pe drumul spre garaj erau trantite bicicletele copiilor. Da sa bage bicicletele in garaj si gaseste jeep-ul deschis si cainele plin de noroi intins pe bancheta. Intrigat intra in curte unde vede copiii intr-o balta de noroi, piscina era si ea plina de noroi, copiii se jucau cu furtunul... Intra in bucatarie nu fara a observa ca geamul de la usa era plin cu palmute de ciocolata, clanta imbracata in felii de sunca si gaura cheii infundata cu un carnat. In bucatarie curgea apa, frigiderul era deschis si continutul lui varsat pe podea, farfurii si pahare murdare peste tot.Pe masa o balta de suc. Pe jos nu se putea calca altfel decat pe mancarea catelului sau in continutul borcanelor de muraturi.Incepe sa isi caute sotia prin toata casa. Era un vacarm de nedescris - televizorul si calculatorul cu jocuri erau date la maximum...
Intra in baie unde prosoapele pluteau pe podea intr-o balta de apa murdara si sulurile de hartie igienica erau derulate pe pereti,tavan, prin cada si pe manerul de la usa. In sfarsit isi gaseste sotia in dormitor relaxata cu o masca pe fata, bigudiuri in par. Citea o carte si asculta muzica cu castile pe urechi. O intreaba ce s-a intamplat. Ea ii raspunde. "Iti aduci aminte cand te intorceai acasa si ma intrebai ce am facut toata ziua? Ei bine... astazi nu am facut!"Daniela si micuta Isabellawww.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=53616" target="_blank">Nasterea printesei noastre, poze in casuta galbena de sus , www.dropshots.com/danelutza" target="_blank">filmuletze
Acesta nu este un articol scris de o mamica de pe forum ci un plagiat dupa o reclama americana al unei mamici de pe forum
.Sabina, eu am o meserie super pasionanta, pe care o ador. Nu mi-as imagina viata fara ea. Si chiar daca nu as avea-o tot m-as duce la munca din bun simt fata de sotul meu. Dragostea mea fata de el se manifesta nu numai prin vorbe dulci, sex, si menaj+ bucatareala -care, sa fim seriosi, in sec. 21 ne ia maxim 1 ora pe zi, daca exageram, ci si prin ajutor concret, adica mai exact adusul banilor in casa. Nu pot lasa numai pe umerii lui greutatile materiale si statutul de singur responsabil de bunastarea familiei. De asemenea mi s-ar parea bizar ca el sa stea sa-mi bibileasca toata ziua copilul acasa in loc sa se duca la munca. In felul asta suntem amandoi mai relaxati si avem mai mult timp si bani pt. a ne simti bine impreuna.
Ca sa precizez inca o data, o femeie in concediu de maternitate nu e casnica. Sa nu incurcam borcanele, nu de alta. Casnica e o femeie intretinuta de barbat si care iese din perioada legala de plata post natala acordata de guvern.
columbiana spune:
sa dea norocul peste mine la loto, si moama ce bine m-as mai simti casnica (sau sa mosteneasca barbatu<meu niscaiva miliarde $, sa vezi ce intretinuta fericita as mai fi:)) si foarte ocupata, intre supeuri mondene, gym si alte ceaiuri cu cucoane ; di loc nu m-as simti trintor sau plictisita....
dincolo de gluma, da, cariera e importanta, si pentru ea am lasat copilul cu dadaca la trei luni si m-am intors la job, cindva; doar ca peste ani, cind din nefericire fiul meu avea nevoie de mine 100%, am renuntat la tot: cariera, confort material, etc, si am ales sa emigram si eu sa ma dedic lui; acum ca am un super-copil, inteligent si sanatos (cit s-a putut) incerc sa-mi refac cariera profesionala, dar e cam tirziu la 40 de ani, asa ca ma voi multumi cu un mult mai basic level, dar cu o familie fericita;
deci puimic, nu-ti face probleme de constiinta si lasa gura satului in pace, creste-ti frumos copilul si fa alegerile cu adevarat importante pentru tine si cei dragi in viata; asta conteaza
http://www.floriinro.ro/
dodo spune:
quote:
Originally posted by Ira
.... si menaj+ bucatareala -care, sa fim seriosi, in sec. 21 ne ia maxim 1 ora pe zi, daca exageram...
Casnica e o femeie intretinuta de barbat si care iese din perioada legala de plata post natala acordata de guvern.
Am 2 intrebari pt tine:
1) Wow, nu ne spui si noua secretul prin care menajul+bucataria iti ia tie max 1 ora/zi???
2) Unde ai gasit definitia ca o femeie casnica e o femeie intretinuta de barbat?? Tu realizezi cit de peiorativ suna vorbele tale in urechile femeilor care din diverse motive au "meseria" de casnica??? Daca ai spus-o totusi fara tenta peiorativa, prin extensie,inseamna ca si cocotele au o "meserie decenta", sint casnice, pt. ca sint intretinute de barbati (ai altor femei, evident
)???