Mamicile din parcuri.....intre mit si realitate
Raspunsuri - Pagina 3
doradora spune:
ideea e ca dacca esti politicoasa au impresia ca te pot juca pe degete. eu mai tai avantul cuiva spunandu-i ceva de genul,,eu nu fac asa si nici nu am de gand''. respectiva insista, ii zic acelasi lucru, cu o mutra din ce in ce mai acre, si in cele din urma renunta.
chris + 
alexandra
varsta alexandra
poze bebe alexandra
bebeii nostri
codruta_grg spune:
Parerea mea e asta: pentru fiecare mama copilul ei este perfect. Nu poti sa ii spui ca ce face ea nu-i bine ca se va supara sigur. Ori nu discuti cu persoanele antipatice, ori le ignori.
Succes!
Peste cateva luni nu vei mai avea astfel de probleme, ca nu mai ai timp sa vorbesti cu mamicile, ca vei fi atenta numai ce copilul tau, care se urca pe tobogan, fuge....
Codruta &
Petra Alexandra
asa crestem noi
Dorsilia spune:
Draga Laura,
si eu, citind povestea nasterii Mayei, am mii de multumiri pt Omul si profesionistul care este dr. Mihai Bacila, zis Misu :), a fost alaturi de mine la ambele sarcini si nasteri si nu am absolut nimic sa-i reprosez, este miraculos, probabil ca e voia lui D-zeu sa mai existe si astfel de medici-oameni. Am nascut in 2004 baietelul si in 2006 fetita, natural, fara anestezie, cum m-a sfatuit d-lui, prima nastere mai dificila, a doua mai usoara, am suferit nimic de zis, am sculat in picioare tot spitalul in miezul unei zile toride de vara pt baiat si in miezul unei nopti de iarna pt fetita, m-a inteles si nu m-a facut decat sa ma simt mandra de felul cum m-am descurcat, mi-a vorbit frumos cand abia mai puteam respira de panica si durere, si urlam ca nebuna la contractii ca "vreau cezarianaaaaaa", m-a tinut de mana, m-a incurajat si apoi vizitat si consultat toata saptamana cat am stat internata. Nu am cuvinte sa-mi arat recunoastinta ca m-a supravegheat 9 luni si m-a ajutat sa aduc pe lume doua minuni.
Acum despre subiectul tau, trebuie sa spun ca si eu ies mult in parcuri pt ca baietelul meu are 2 ani si 9 luni si e fan groapa de nisip, si topogan si hutza si ce mai e acolo. DAR, si cu el si cu fetita acum intampin mereu seturi de mamici cu copii mai evoluati. In sufletul meu ma doare dar in afara raman impasibila la remarci mai ales daca vad ca sunt cu o tenta nepotrivita, desigur sunt si mamici cu care fac schimb de sfaturi, aflu lucruri bune pt copiii mei, noi abordari, invat din experienta lor si mi-o impartasesc pe a mea, deci nu toate intalnirile cu mamici sunt dezagreabile dar exista cum spui tu si "intalniri de grad zero", in care tot ce foloseste este sa ramai glaciala si sa dai de inteles ca n-ai chef decat sa te ingrijesti de copilul tau.
Pana la urma e vorba de atitudine. Eu probabil ca par f rece si indiferenta fata de restul lumii, astfel ca destul de rar sunt abordata de mamici de copii campioni la mers la 5 luni, mancat la 2 luni si vorbit la 10 luni. In sufletul meu normal ca ma intreb cum de-s unii asa prinzasi, dar cand imi privesc copilasii in ochi imi piere orice gand de genul asta si ii vad ca pe cei mai cei copii de pe terra.
PS. am avut o bona de proba si am fost nevoita sa o pun pe liber si din acest motiv. Ca intruna imi cataloga copiii si-i compara cu ai ei. A ei fata manca direct din tzamp la 2 luni, la 5 luni mergea tinuta de mana, la 1 an vorbea cursiv, era rumena si energica. A mea e pirpirie si palida si mofturoasa. Nu vreti sa stiti cum vedeam rosu si cum imi crestea tensiunea la secunda. Ma abtineam sa nu-i zic vreo doua de dragul celui mic al meu. Asa ca am renuntat la asa femeie care am decoperit ca e si megalomana, sufera acut de boala infloritului si mintitului sportiv. Si e si vecina mea de bloc. Cum deschide gura cum sare minciuna. Sotul meu se prapadea de ras deja. O angaja in discutii numai de dragul de a o vedea cum se angreneaza in minciuni, in SF_uri tot mai tare pana i se incalceau ideile. Sa stii, pe de alta parte, ca vreau cu asta sa subliniez, ca exista si astfel de mamici, care mint frate si le infloresc si brodesc incat uneori si ele ajung sa creada ce spun, repetand zi de zi cuiva chestiile. Numai asa de dragul de a fi invidiate, probabil.
pupi
Burtocika spune:
quote:
Originally posted by Dorsilia
Acum despre subiectul tau, trebuie sa spun ca si eu ies mult in parcuri pt ca baietelul meu are 2 ani si 9 luni si e fan groapa de nisip, si topogan si hutza si ce mai e acolo. DAR, si cu el si cu fetita acum intampin mereu seturi de mamici cu copii mai evoluati. In sufletul meu ma doare dar in afara raman impasibila la remarci mai ales daca vad ca sunt cu o tenta nepotrivita, desigur sunt si mamici cu care fac schimb de sfaturi, aflu lucruri bune pt copiii mei, noi abordari, invat din experienta lor si mi-o impartasesc pe a mea, deci nu toate intalnirile cu mamici sunt dezagreabile dar exista cum spui tu si "intalniri de grad zero", in care tot ce foloseste este sa ramai glaciala si sa dai de inteles ca n-ai chef decat sa te ingrijesti de copilul tau.
In sufletul meu normal ca ma intreb cum de-s unii asa prinzasi, dar cand imi privesc copilasii in ochi imi piere orice gand de genul asta si ii vad ca pe cei mai cei copii de pe terra.
Sa stii, pe de alta parte, ca vreau cu asta sa subliniez, ca exista si astfel de mamici, care mint frate si le infloresc si brodesc incat uneori si ele ajung sa creada ce spun, repetand zi de zi cuiva chestiile. Numai asa de dragul de a fi invidiate, probabil.
Si eu am problema asta ... Goanga mea are aproape 1 an, dar e slabuta, mofturoasa si usor sub greutatea si "standardul" varstei. Abia pe la 5 luni a inceput sa manifeste interes pt jucarii, pe la 7 luni a stat bine in fundulet, la 11 luni s-a ridicat in picioare, si abia acum incearca timid sa mearga. Evident ca si pe noi ne deranjeaza comparatiile (nu neaparat facute de mamici, ci de noi) cu alti copii, cand ii vedem pe altii grasuni si plesnind de energie ne punem intrebari ... Copilul insa se pare ca este absolut normal, pediatra ne-a spus sa nu ne facem griji, ba dimpotriva, din primele saptamani ne-a spus ca va fi un copil foarte inteligent, pt ca este foarte prezenta si are niste ochisori de viezure curios si o mutrita de spiridus poznas !
Cum rezolv eu remarcile si sfaturile care ma irita si care mi se par ruatacioase (cum, se mai trezeste inca noaptea ? vai, nu sta inca pe olita ? nu merge inca ? etc.): le raspund in genul "nu, fii-mea e mai comoda, nu se streseaza sa mearga daca poate rezolva totul din fund"; "fii-mea are personalitate, nu mananca orice terci fara gust, ca bebelusii obisnuiti"; "a mea e mai cu mot, face altfel decat toti"; "pediatra ne-a spus ca asta e semn de inteligenta" etc.
La remarci rautacioase, raspunsul trebuie sa fie pe masura. Sau sa le ignori, dar e cam greu daca e parcul mic si orele de plimbare cam aceleasi.
Boghi
poze Goanga
si alte poze
Dorsilia spune:
hehe!
deci sa zic ca am si eu copil inteligent:) Pt ca de cand s-a nascut mananca numai cand, cat si ce vrea, orice incercare a noastra de hranire dupa standardele noastre s-a solddat numai cu urlete si scuipaturi arteziene, deci din acest punct de vedere chiar e atipica, pt ca papa Humana HN, si nu Humana normala, 1, 2.
Dar da, e atipica noastra, si daca asta o fi semn de inteligenta, atunci chiar ne bucuram; intradevar e atat de atenta si de prezenta, cum spui, incat adeseori chiar lasa impresia ca si intelege ce se intampla in jurul ei, la doar 4 luni jumate. 
MichelleT spune:
Simplu le adaptez....
daca vorbesc mai grau...le zic ca asa am patit si eu si ...acum ma pricopsii cu doctoratul in chimie....daca nu mergedeja la 1 ani...le zic si eu eu eram la fel...dar ca la 5 ani mergeam la patinoar si ma pregateam pentru concursuri.....daca nu mananca sarmale....le zic ca e alergica....
Dar si eu fac pacate....ca am doi si mereu ii compar intre ei...unul mananca mai bine...dar celalalt este mai cuminte....unul vorbeste mai mult....iar celalt doarme mai bine noaptea...
carina spune:
Eu am totusi o intrebare: daca totusi tu ma intrebi pe mine la cat a mers copilul meu singur, ca sa nu supar sau sa nu se considere ca doar ma laud, ar trebui sa mint?
Asta e doar o curiozitatea de-a mea, pentru ca unele dintre voi cu toate ca sustineti sus si tare unicitatea fiecarui copil, le radeti in nas mamicilor care se lauda cu o achizitie mai timpurie a copilului propriu.
Pe mine personal nu m-a deranjat nici o mamica in parc, poate doar cele care nu isi puteau stapani proprii copii si produceau mici accidente din care suferea si a mea. In rest, suntem oameni. Bine ca ne putem lauda masinile dar nu ne putem lauda copiii.
Anda si Carina (deja domnisoara)
http://community.webshots.com/user/andamihai
Dorsilia spune:
Carina, nu cred ca ai inteles exact nuanta....nu se supara nimeni asa ca vacarul pe sat, e vorba cand se fac comparatii cu o tenta clara de etichetare a unuia dintre copii ca fiind mai "intarziat"...ceva de genul:
"cate luni are fetita? 5? si ce mananca? doar lapte? (cu o mina dezaprobatoare)aaaaa, pai si nu mananca inca mancare? a mea manca sarmale deja si era rumena si plina de viata. (clatinari din cap pline de "mila") Tztztz, pai nu-i bine deloc ca nu mananca...Si nici nu sta in fund inca? vaaaaaai pai de ce oare? a mea deja de la 4 luni n-o mai puteam tine pe spate."
asa ceva chiar ca e destul de aiurea
gonghy spune:
Carina din contra acest subiect nu a fost creat pentru a rade in nas nimanui.
Erau date niste pareri,niste discutii avute si cu mamici dar si
cu babute sau doamne aflate la varsta a-II-a care dadeau impresia ca,parca au crescut nnn copii si nn nepoti si doar ele stiu cum se creste cel mai bine un copil si care vin cu sfaturi de te doare capul.
quote:
desprecopii
Administrator
buna gonghy
Eu iti recomand sa le dai sa citeasca acest articol:
http://www.desprecopii.com/info.asp?id=1046 si dupa ce il vor citi sa le intrebi la ce punct anume se refera? e un sfat par sau impar?
quote:
Care tanara mamica nu a primit sfaturi de la mama proaspat devenita bunica, de la soacra super plina de invataturi, de la vecina curioasa din lift, de la matusi bune sau zgipturoaice sau colege si cumnate invidioase? Adunand toate aceste sfaturi, primite si transmise din generatie in generatiei cu mult sarg, am descoperit un intreg folclor de non-sensuri si ciudatenii.
C-am asa este si STARTUL tinerei mamici,exact ca si in textul de mai sus trimis de
iar capatul de drum este cum si-l doreste tanara mamica.http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=93574
Povestea fetitei noastre
Laura si bebe Maya
monalac spune:
cand crisul meu avea 9 luni si abia se sprijinea,timid,pe picioare,o bona aflata cu un copil in parc,mi a spus sa merg cu el la dr,ca sigur are ceva....m am simtit ca naiba...acum,crisul meu are 2 ani si trei luni,alearga mai abitir ca un copil de 3 ani si e campion la mersul pe masinute cu pedale....cat despre greutate,crisul meu e mai slabut si chiar de curand,cineva m a intrebat//dar de ce e asa slab?//asta fiind prima intrebare pe care mi a pus o,desi nu ma cunostea prea bine....mi s a parut o intrebare total aiurea,mai ales ca cris cantareste la 2 ani si 3 luni 12kg,deci nu e exagerat de slab....eu consider ca astfel de oameni sunt prosti si e mai bine sa i ocolesti...cand insa astfel de remarci vin de la cineva din familie,atunci e alta poveste...