In fiecare zi cu Dumnezeu (partea a 10-a)
Raspunsuri - Pagina 3
Arhistefy spune:
Sfantul Isaac Sirul
Lasa-te rastignit si nu rastigni. Lasa-te nedreptatit si nu nedreptati. Lasa-te barfit si nu barfi. Fii bland si nu zelos si rau.
Veseleste-te cu cei ce se veselesc si plangi cu cei ce plang. Caci acesta este semnul curatiei. Fii bolnav cu cei bolnavi. Plangi cu cei pacatosi. Bucura-te cu cei ce se pocaiesc. Fii prieten cu toti oamenii, dar si singur in cugetul tau. Fii partas la patimirea tuturor, dar cu trupul tau fii departe de toate. Nu mustra pe cineva si nu osandi nici chiar pe cei foarte rai in vietuirea lor. Intinde haina ta peste cel ce a gresit si acopera-l. Si daca nu poti lua asupra ta greselile lui si nu poti primi certarea si rusinea in locul lui, rabda-l macar si nu-l rusina...
De nu te linistesti cu inima, linisteste-te macar cu limba. Si daca nu poti pune randuiala in ganduri, pune randuiala macar cu trupul tau. Si de nu poti lucra cu trupul tau, intristeaza-te macar in cugetul tau. Si de nu poti sta la priveghere, privegheaza macar sezand pe patul tau sau chiar intins pe el. Si de nu poti posti doua zile, posteste macar pana seara. Si de nu poti pana seara, pazeste-te macar sa nu te saturi. De nu esti curat in inima ta, fii curat macar in trupul tau. De nu plangi in inima ta, imbraca-ti cu jale macar fata ta. De nu poti milui, vorbeste macar cu un pacatos. De nu esti facator de pace, fii macar neiubitor de tulburare. De nu te poti stradui, fa-te macar in cuget netrandav. De nu esti biruitor (asupra pacatelor), macar sa nu te mandresti fata de cei vinovati. De nu izbutesti sa inchizi gura celui ce barfeste pe sotul tau, pazeste-te macar sa nu te faci partas in aceasta cu el.
De iubesti blandetea, ramai in pace. Si de te vei invrednici de pace, te vei bucura in toata vremea. Cauta intelepciunea si nu aurul. Imbraca-te in smerenie si nu in matase. Cauta sa dobandesti pacea si nu imparatia...
Iata, frate, indemnul meu: mila sa-ti sporeasca in suflet pana cand vei simti in inima ta aceeasi mila pe care Dumnezeu o are fata de tine.
(Cuvinte despre sfintele nevointe in Filocalia X)
www.bconsulting.3x.ro
Arhistefy spune:
Milostenia nu-i mai mult sau mai putin merituoasa, dupa
insemnatatea darurilor
Va spun din nou aceea ce, adesea, v-am spus: nu dupa insemnatatea
darurilor se masoara milostenia, ci dupa duhul celui care da.
Stiti povestirea vaduvei. Bine-i sa pomenim mereu aceasta pilda.
Saracul, nu mai mult ca altul, nu va deznadajdui de sine insusi,
avand sub ochi pe aceasta femeie care a dat cei doi dinari. Au fost
si de aceia care, cand s-a ridicat templul, au adus in dar parul lor
- si nici acestia n-au fost netinuti in seama. Daca si-ar fi adus
parul in vreme ce aveau acasa bani, ar fi fost blestemati - aducand
insa singura bogatie ce aveau, au fost primiti.
Daca, in ce-l priveste, Cain a fost alungat, nu a fost din pricina
putinatatii jertfei, ci pentru ca aducea ce avea mai de prost pret.
“Blestemat - este scris - acela care are o vita intreaga, si aduce
jertfa stapanului, una beteaga”. Aceasta nu-i cu privire la cineva
care nu aduce o jertfa intreaga, ci la acela care are una si o cruta.
Cel ce n-are nimic, nici o ocara nu i se poate face, ba mai mult,
poate fi rasplatit. Ce poate fi mai de putin pret ca doua drahme, mai
neinsemnat ca un par sau un caus de faina? Si totusi, aceste jertfe
au fost tot atat de bine primite ca si vitele si banii. “Fiecare e
bine primit dupa ceea ce are, nu dupa ceea ce nu are…” - si aiurea:
“Fa binele pe care-l poate face mana ta”.
Asadar, va cer, sa dam cu inima buna ce avem, pentru saraci. Fie ca
dam putin, noi vom primi aceeasi rasplata ca si aceia care dau mai
mult - si chiar mai mult decat aceia care dau mii de talanti. In
felul acesta, vom castiga comorile cele fara de nume ale lui Dumnezeu.
Sf. Ioan Gura de Aur - Cuvinte alese
www.bconsulting.3x.ro
Arhistefy spune:
Bogatii sunt raspunzatori de decaderea celor saraci
Articol din sectiunea: Despre bogatie , Despre saracie
E o nebunie, o adevarata sminteala, sa umpli lazi intregi cu vesminte si sa te uiti cu nepasare la o fiinta facuta dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu, goala, tremurand de frig, abia mai putand sa se tina pe picioare.
“Dar sunt o prefacatorie, acest tremur si aceasta
slabiciune…” Si ce? Nu va temeti ca aceste vorbe vor aprinde
fulgerul si-l voi trimite din inaltul cerului asupra capetelor voastre? Daca nenorocitul acesta se preface asa, o face de nevoie si de mizerie, din pricina cruzimii voastre, a neomeniei voastre, care
aduc asemenea prefacatorii si care nu se inclina deloc spre
milostivire. Cine va fi atat de ticalos, atat de impietrit, daca
nevoia nu l-ar impinge, de a avea o purtare asa de rusinoasa, de a te lasa lovit si batjocorit, pentru o bucata de paine?
Prefacatoria cersetorului este, intr-un fel, un crainic care striga
peste tot locul neomenia voastra.
Rugamintile lui, plangerea lui, cuvintele de indurare, gemetele,
lacrimile, lui de toata ziua, nu pot sa-i aduca nici macar hrana
zilnica. Poate ca pentru aceasta a inchipuit el, smecheria aceasta, a carei greseala si necinste sunt mai mult ale voastre decat ale lui.
El e indreptatit la mila, pentru ca-i doborat atat de jos de nevoie,
dar noi, noi meritam mii de pedepse, pentru ca am adus pe cei lipsiti
la asemenea stare.
Daca ar fi usor sa ne induiosam, niciodata un sarac nu ar ajunge la o
asemenea prefacatorie… Sunt saraci cu putina simtire si natangi, care nu vor sa sufere de foame, care sunt gata a suferi orice, numai de
foame nu. Adeseori s-au infatisat voua cu miscari si vorbe de rugare,
dar n-au capatat nimic. Lasandu-se, asadar, de rugari, se iau la
intrecere, din vina voastra, cu smecherii. Iar voi, in vremea aceasta sunteti acolo, de fata, razand si admirand, va faceti ceas de bucurie din nefericirea altuia, in vreme ce firea omeneasca, aceea care-i si a voastra, se necinsteste.
Ce-ar putea face mai mult un crud diavol?
Sf. Ioan Gura de Aur - Cuvinte alese
www.bconsulting.3x.ro
Arhistefy spune:
Bogatiile trebuie impartite
Articol din sectiunea: Despre bogatie , Despre milostenie
Asadar, sa nu ziceti: Cheltuiesc ce este al meu, ma bucur de lucrul
meu. Nu de aceea ce este al vostru, ci de ceea ce este al altuia. Al
altuia, pentru ca voi il vreti asa, caci voia lui Dumnezeu ar fi ca
bunurile ce v-a incredintat pentru fratii vostri sa devina ale
voastre cu adevarat. Iar bunurile altuia pot sa devina ale voastre
daca le cheltuiti pentru altul, iar daca le cheltuiti numai pentru
voi, ceea ce vedeti al vostru este al altora.
Pentru ca-i dati o folosinta neomenoasa, pentru ca ziceti: “Am
dreptul sa cheltuiesc pentru propriile mele placeri aceea ce-i
propriu al meu”; si tocmai pentru aceasta zic ca aceste bunuri nu va
apartin. Ele sunt, in egala masura, ale voastre si ale semenului
vostru, dupa cum soarele, aerul, pamantul - si toate celelalte, in
viata noastra trupeasca, este o slujba a trupului intreg si slujba
fiecarui madular in parte.
Vrea fiecare din aceste madulare sa se foloseasca numai pentru ele,
isi pierde propria lui tarie. Asa ceva se intampla cu folosirea
bogatiilor. Stomacul va zice oare: Fiindca am primit hrana, iata c-o
pastrez toata pentru mine? Feriti-va a tine o astfel de vorbire cand
e vorba de bogatie.
Rostul celui care primeste este de a imparti. Ar fi din partea
stomacului o nechibzuinta si un pericol sa pastreze pentru sine toata
hrana primita si a nu o mai imparti intregului trup. Asemenea, este
o rautate din partea celor bogati, care-i pierde, pierzand si pe
semenul sau, aceea de a tine numai pentru ei ceea ce au. Ochiul
primeste toata lumina, dar n-o tine numai pentru el, ci cu ea
lumineaza trupul intreg, caci atata vreme cat ii este dat sa fie
ochi, nu-i este in fire sa pastreze totul pentru el.
Urmati aceste pilde: nu pastrati numai pentru voi ceea ce vi s-a
incredintat - ar fi aceasta ceva stricator pentru toti, pentru altii,
ca si voua insiva. Ceea ce am zis aici nu-i cu privire numai la
madularele trupului. Cel ce lucreaza cu fierul, de n-ar vrea sa se
foloseasca si altii de ceea ce stie el sa faca cu fierul, repede s-ar ruina si, dimpreuna cu el, intreaga industrie. Cizmarul de asemenea, agricultorul, brutarul - si fiecare din cei ce se indeletnicesc cu vreo meserie de acestea trebuincioase, de nu vor vrea sa faca partasi si pe altii la indeletnicirea lor, se prapadesc repede, laolalta cu ceilalti.
Sf. Ioan Gura de Aur - Cuvinte alese
www.bconsulting.3x.ro
Arhistefy spune:
Hristos S-a Inaltat!
„Deci, Domnul Iisus, dupa ce a grait cu ei, S-a inaltat la cer si a sezut de-a dreapta lui Dumnezeu” (Marcu 16, 19)
Ce sarbatoare este astazi? Este o sarbatoare inaltă si mare, care covarseste mintea omenească, si vrednica de marea bunatate a Aceluia ce a asezat-o, adica a lui Dumnezeu. Astazi neamul omenesc iarasi s-a impacat cu Dumnezeu. Astazi vrajmasia cea indelungata s-a ridicat, razboiul cel indelungat s-a sfarsit. Astazi s-a incheiat o minunata pace, care mai inainte niciodata nu se putea astepta. Caci cine ar fi nadajduit ca Dumnezeu iarasi se va impaca cu oamenii? Nu pentru ca Domnul era vrajmas al oamenilor, ci pentru ca robul era usuratic la minte; nu pentru ca Stapanul era aspru, ci pentru ca robul era nemultumit.
Voiesti sa stii cum noi am intaratat asupra noastra pe acest Domn plin de dragoste si de prietenie? Este neaparat trebuitor sa cunoastem fondul vrajmasiei de mai inainte, pentru ca atunci cand vedem ca noi, care eram vrajmasii lui Dumnezeu, iarasi am fost cinstiti, sa ne minunam de dragostea Aceluia. Si sa nu credeti ca acea schimbare s-ar fi facut in urma propriilor noastre merite, ci mai vartos sa nu incetati a recunoaste marimea harului dumnezeiesc si de-a pururea sa multumiti Lui pentru marimea darurilor Sale.
Asadar, voiesti sa stii cum am intaratat asupra noastra pe acest Domn iubitor de oameni, plin de dragoste, bun, care toate le-a întocmit spre binele nostru? Dumnezeu hotarase odinioara a starpi tot neamul nostru, si asa de tare Se maniase asupra oamenilor, incat voia sa-i starpeasca impreuna cu femeile, cu copiii, cu dobitoacele si cu tot pamantul. El chiar spusese: „Voi pierde de peste tot pamantul pe omul pe care l-am facut! De la om pana la dobitoc si de la taratoare pana la pasarile cerului, tot voi pierde, caci imi pare rau ca le-am facut” (Facerea 6, 7). Dar nu omenirea in sine ura El, ci rautatea ei.
Si noi, care paream nevrednici de pamant, astazi ne-am inaltat la cer. Noi, care nu eram vrednici de nici o cinste pe pamant, ne-am inaltat la imparatia cea de sus si am trecut peste ceruri si am ajuns la tronul cel dumnezeiesc; si acea natura, care fusese alungata din rai de catre heruvimi, astazi s-a ridicat mai presus de heruvimi. Dar cum s-a savarsit aceasta mare minune? Cum ne-am ridicat noi la aceasta inaltime, noi care am maniat pe Domnul si nu paream vrednici nici de pamant? Cum s-a inlaturat acel razboi? Cum s-a imblanzit acea manie? Cum? Caci aceasta este de mirare, ca nu noi, ci El, Care cu dreptate Se maniase pe noi, ne-a chemat la pace si a intemeiat pacea. Cum, El a fost atacat si El cheama la pace? Negresit, caci El este Dumnezeu si de aceea ne cheama pe noi, ca un Parinte plin de dragoste.
Sa vedem, cum se face aceasta? Mijlocitorul pacii este Fiul Aceluia Care ne cheama la pace; nu un om, sau inger, sau arhanghel, ori vreun altul dintre slujitorii lui Dumnezeu, ci insusi Fiul lui Dumnezeu este mijlocitor. Si ce face Mijlocitorul? Ceea ce se cuvine mijlocitorului. Precum atunci cand doi sunt invrajbiti se pune intre dansii un al treilea si potoleste mania unuia si a altuia, asa a facut si Hristos. Dumnezeu Se maniase pe noi, si noi ne abatusem de la Dumnezeu, dar Hristos a intervenit intre noi si a impacat amandoua partile. Dar cum S-a facut El mijlocitor? Pedeapsa pe care noi o meritam de la Tatal, El a luat-o asupra Sa; din partea lui Dumnezeu El a suferit pedeapsa, din partea omenirii celei invrajbite cu Dumnezeu - ocara.
(Sfantul Ioan Gura de Aur)
www.bconsulting.3x.ro
Arhistefy spune:
Sa lasi un semn !
de Traian Dorz
Sa lasi un semn pe unde treci,
cand stii ca nu mai vii in veci,
ca cei ce duc solia ta
s-o poata mai usor purta.
Sa lasi un umblet mai frumos
cu crucea ta dupa Hristos,
ca cei ce vin cu crucea lor
s-o poata duce mai usor.
Sa lasi un fel mai nalt adus
de-a suferi pentru Isus,
ca cei ce-ajung in anii grei
sa sufere frumos si ei.
Sa lasi un drum adevarat
la cei pe care i-ai chemat,
ca cei ce-au ascultat ce-ai spus
sa mearga drept dupa Isus.
Sa lasi un mai frumos indemn
in orce grai si-n orce semn,
ca fiii si urmasii tai
sa-i vezi mai sfinti pe-a' vietii cai.
...Atunci, pe urma-ti, fericiti,
calca-vor multi urmasi iubiti,
iar Sus in Cer la Dumnezeu
de toti vei fi cinstit mereu.
www.bconsulting.3x.ro
Arhistefy spune:
Bunurile noastre nu ne sunt date decat cu imprumut
Articol din sectiunea: Despre milostenie
N-ati primit bunurile ca sa le cheltuiti in desfatari, ci pentru a le
harazi milosteniei.
Credeti ca sunt ale voastre? Sunt ale saracilor, iar voi sunteti
pastratorii, chiar atunci cand le stapaniti de pe urma unei munci
cinstite sau prin mostenire. Dumnezeu n-ar fi putut sa vi le
rapeasca? El nu face aceasta, tocmai ca sa va dea prilejul de a fi
marinimosi fata de cei lipsiti.
Iar daca Dumnezeu, in marea lui bunatate, v-a poruncit sa dati ca si
cum ar fi din al vostru, credeti, oare, ca intr-adevar si dati din al
vostru? Daca dati niste bani cu imprumut cuiva, pentru ca acela,
folosindu-i, sa traga un profit, nu veti zice ca banii imprumutati
sunt ai lui.
Tot asa, Dumnezeu v-a incredintat bogatiile, ca sa castigati cerul.
Nu intoarceti, asadar, aceasta mare bunatate intr-o nerecunostinta.
Dar eu dau! Ce dai? N-ati dat pana acum nici cat a dat
femeia vaduva, nici jumatate, nici chiar o parte cat de mica.
Iar cea mai mare parte din averea voastra o risipiti in cheltuieli
zadarnice, in ospete la care va imbatati si in care va lepadati cine
stie caror rele stricaciuni. Faceti poftiri - si sunteti poftiti.
Cheltuiti, si puneti si pe altii sa cheltuiasca - asa ca o indoita
pedeapsa va asteapta, pentru ce faceti - si pentru ce faceti pe altii
sa faca!…
Sf. Ioan Gura de Aur - Cuvinte alese
www.bconsulting.3x.ro
Arhistefy spune:
DOAMNE,
Pentru ca DRAGOSTEA ESTE RABDARE,
Ajuta-ma sa fiu inceata in a judeca, dar iute in a asculta pe altii ; sovaitoare la a critica, dar dornica la incurajare, amintindu-mi rabdarea Ta infinita cu mine.
Pentru ca DRAGOSTEA ESTE BUNATATE,
Ajuta-mi cuvintele sa fie blande si placute iar actiunile sa-mi fie bine gandite, preocupate de altii. Aminteste-mi sa zambesc, sa spun ‘te rog’ si ‘multumesc’ pentru ca aceste lucruri mici inseamna, totusi, atat de mult.
Pentru ca DRAGOSTEA NU PIZia o pauzaSTE, NU SE LAUDA SI NU ESTE MANDRA,
Ajuta-ma sa am o inima smerita si sa vad ce e bun in altii. Fa-ma sa apreciez si sa sarbatoresc ceea ce am si tot ceea ce sunt si sa fac la fel pentru toti cei din jurul meu.
Pentru ca DRAGOSTEA NU ESTE NECUVIINCIOASA SAU EGOISTA,
Ajuta-ma sa folosesc cuvinte pe care fiecare inima sau ureche sa le inteleaga. Cand sunt tentata sa fiu absorbita de propria mea lume mica, aminteste-mi ca exista o lume mare, acolo afara, plina de nevoi si durere.
Pentru ca DRAGOSTEA NU SE MANIE SI NU TINE SOCOTEALA GRESELILOR,
Ajuta-ma sa iert pe altii cum Tu m-ai iertat pe mine. Cand vreau sa port pica sau sa invidiez, ajuta-ma sa renunt si in schimb sa intind o mana plina de dragoste.
Pentru ca DRAGOSTEA NU SE BUCURA DE RAU CI SE BUCURA DE ADEVAR,
Ajuta-ma sa stau in picioare pentru ce este drept si bun. Fa-ma sa apar pe cei fara aparare si sa ajut pe cei neajutorati. Arata-mi cum sa fac diferenta.
Pentru ca DRAGOSTEA INTOTDEAUNA APARA SI INTOTDEAUNA CREDE,
Ajuta-ma sa fiu un refugiu pentru cei din jurul meu. Cand lumea de afara este aspra si rece, fa inima mea sa fie un loc al acceptarii si caldurii.
In cele din urma, pentru ca DRAGOSTEA ESTE STARUITOARE,
Ajuta-mi inima sa-mi bata continuu cu dragoste pentru Tine si pentru ceilalti. Multumesc pentru aceasta zi in care sarbatorim iubirea si pentru ca ne arati ce inseamna cu adevarat acest cuvant.
www.bconsulting.3x.ro
Arhistefy spune:
Folosul obstesc ai saracilor
Avem nevoie, in imprejurarile vietii, de un altul mai mic ca noi.
Este o nevoie atat de neinlaturat, incat chiar cel mai bogat dintre
oameni nu-i scutit de aceasta dependenta si nu se poate lipsi de cel
mai sarac.
Dupa cum cei lipsiti siliti sunt sa ajunga la mana celor bogati, tot
asa cei bogati nevoie au de cei lipsiti, inca si mai mult.
Ca sa dovedim aceasta, sa presupunem, de vreti, doua orase, unul
locuit numai de bogati, celalalt, numai de saraci. Ca in cel dintai
nu se afla nici un sarac, iar in cel de-al doilea, nici un bogat.
Poporul din fiecare sa fie bine ales - si sa vedem care din ele isi
va putea ajunge siesi mai bine.
Iata: in orasul bogatilor nu se va gasi zidar, tamplar, cizmar,
brutar, fierar, cultivator, si nici un lucrator de orice fel. Ce
bogatas ar primi sa aiba una din aceste indeletniciri, atunci cand
chiar cei care se indeletnicisera odinioara cu ele nu mai pot face
o asemenea grea munca, dupa ce s-au imbogatit!… Si atunci, orasul cu
bogatii cum o va duce? Veti zice: Bogatii vor da bani celor saraci ca sa cumpere de la ei produsul industriei lor. Dar atunci inseamna ca
ei nu-si ajung lorusi, si au nevoie de altii. Dar cum isi vor cladi
case? Le vor cumpara gata facute? Asta nu se poate, insasi firea
lucrurilor se impotriveste la aceasta. Vor trebui, asadar, sa cheme
lucratori la ei, ceea ce facand, vor calca in picioare legea pe care
am statornicit-o, va aduceti aminte, la inceput, cand am spus ca in
orasul lor nici un sarac nu va locui.
Nevoia, fie ca vrem, fie ca nu, ne sileste sa chemam pe saraci in
oras. De unde se arata ca, fara saraci, un oras nu-si poate ajunge
siesi. Orasul despre care vorbim, de n-ar vrea sa-i primeasca, ar
inceta de a mai fi un oras si ar pieri. El, asadar, nu-si va ajunge
siesi - trebuie sa primeasca pe saraci la el acasa, ca pe unii care
il salveaza.
Sa vedem acum, daca orasul locuit de saraci, in lipsa de bogati, ar
trece printr-o asemenea incurcatura. Deloc. Ca sa cladesti o casa, nu-
i nevoie nici de aur, nici de argint, nici de margaritare, ci sa stii
cum s-o faci si sa ai maini si nu cine stie ce fel de maini, ci
maini batatorite, cu degetele intarite; mai ai nevoie de putere, de
lemn si de pietre. Ca sa-ti faci un vesmant, aurul si argintul de
prisos sunt. Ceea ce trebuie sunt iarasi maini, pricepere, femei care
sa tese. Iar pentru a munci, pentru a cultiva pamantul, de bogati sau
de saraci este nevoie? Vadit, de saraci. Daca-i vorba de batut fierul
sau de alta indeletnicire a mainii, tot cei mici sunt totdeauna cei
mai de trebuinta. Unde se face simtita nevoia de cei bogati?
Sf. Ioan Gura de Aur - Cuvinte alese
www.bconsulting.3x.ro
Arhistefy spune:
"Domnul sa va faca sa cresteti tot mat mult în dragoste unii fata de
altii..." Tesaionlceni 3:12
Asadar, ce înseamna sa fii darnic? Si darnic cu ...ce?
1)Cu timpul tau. Asculta: "Domnul sa-si verse îndurarea peste casa
lui Onisifor, caci de multe ori m-a mangaiat, si nu i-a fost rusine
de lantul meu ... cand a fost în Roma m-a cautat cu multa grija si m-
a gasit" (2 Timotei 1:16-17). Nu ti-ar placea sa stii mai multe
despre Onisifor? Este genul de om care este alaturi de tine cand esti
atacat - te va vizita chiar si în închisoare. Ai vizitat vreodata un
detinut? Domnul Isus spune ca ar trebui! (Vezi Matei 25:35-40)
2)Cu încurajarile tale. Pavel avea un prieten pe nume Barnaba ("fiul
încurajarii") . Lui Barnaba trebuie noi sa-i multumim (în parte)
pentru succesul incredibil al lui Pavel. Cand biserica primara s-a
îndoit de convertirea lui Pavel, Barnaba l-a primit în fratietate.
Ultima data cand auzim despre Barnaba, el îl apara pe Ioan Marcu, un
tanar cazut care avea nevoie de o a doua sansa. Esti tu dispus sa
faci asta pentru altii? Dumnezeu a facut asta pentru tine!
3)Cu banii tai. Domnul Isus s-a uitat la cei care daruiau, pentru a
atrage atentia. E interesant ca nici unul dintre acestia nu este
amintit în Scriptura pe nume. Cine erau? O vaduva saraca. Deodata,
Isus Si-a chemat ucenicii si Le-a spus: "Hei, ia uitati-va aici"
(parafrazare) . Oamenii care au putin de daruit sunt adesea evitati.
Cine îi baga în seama? Isus! Asculta: "aceasta vaduva saraca a dat
mai mult decat toti cei ce au aruncat în vistierie; caci toti
ceilalti au aruncat din prisosul lor, dar ea, din saracia ei, a
aruncat tot ce avea, tot ce-i mai ramasese ca sa traiasca" (Marcu
12:43-44). Avem tendinta sa cautam stralucirea si puterea, dar
privirea lui Isus cauta darnicia sincera. Asadar, spui despre tine ca
esti darnic? Darnic cu ... ce?
www.bconsulting.3x.ro