o mare frustrare...

Raspunsuri - Pagina 4

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns crisseis spune:

Bine-a zis cine-a zis ca la varsta mea(34 ), cand as avea in vedere un barbat putin mai in varsta decat mine, cam toti, fie au familii, fie nu-i nimic de capul lor(fara nicio realizare).
Dar...si daca m-as pune in situatia inversa: sa cunosc un barbat cu un copil dintr-o casnicie anterioara...normal ca as vrea sa stiu cat de cat ce n-a mers(fara detalii picante).Un barbat singur cu un copil de crescut inseamna(de regula) ca, ori sotia a murit, ori e imorala(ca altfel nu i-ar fi incredintat instanta,lui, copilul),ori e o incapabila sa aiba grija de el(bolnava- din diferite motive).
Mi se pare ca un barbat care-si creste singur copilul stie ce inseamna aceasta raspundere si, din punctul meu de vedere(daca nu are alte hibe-alcool, agresivitate)merita macar credit.
Sigur ca pentru fiecare e greu(femeie cu copii de crescut sau barbati asisderea),e greu sa acorzi incredere cuiva si e de durata si pentru celalalt sa dovedeasca intentiile bune(daca le are, ca poate fi demn de incredere, etc).
Daca e sa ma gandesc ca as cunoaste un barbat divortat, deja becutelele mele sunt aprinse: de ce a divortat? l-a lasat alta de rau ce-a fost si-l iau eu? nu, multumesc, imi ajunge ce-am trait.
Trebuie sa stiu ce n-a mers de s-a ajuns la divort(ca se poate intampla sa nu fie in toate cazurile ceva rau) si chiar nu mi se pare ca scormonesc trecutul cuiva.Orice om, barbat sau femeie divortat/a poate discuta matur despre motivele pentru care s-a ajuns la divort(daca a invatat ceva si daca si-a asumat vreo consecinta a faptelor sale).
Doar daca e cumva alcoolic si nici in prezent nu recunoaste asta(cum a fost ex-ul meu), doara daca neaga cu vehementa ca e afemeiat (dar in prezenza mea intoarce capul sa se uite lung, fara jena dupa cate-o minifusta...)daca e violent si ascunde asta sub diferite pretexte...atunci, da...poate sa-mi spuna ca ma ia cu tot cu copii si-mi face scara la cer! nici vorba!
Tine de nerenuntarea la principii de care am vorbit mai sus.
Sunt doar divortata,nu redusa mintal.
Si-apoi, ce nu inteleg barbatii aia ...care fug de noi, cele divortate si cu copii de crescut e ca noi am putut sa ne asumam acest risc, acela de a creste copiii si a fi responsabili pentru ei pana la moarte, le-am dovedit ca nu le mai e acceptata moticania, ca sunt slabi, lasi, nedemni de incredere, imaturi si naivi.
E alegerea lor daca asa au ales -sa se insele inselandu-ne, sa se ascunda din fata greutatilor in bautura , sa loveasca si sa insulte cand nu mai au argumente.
Cu ce-ar fi aceste specimene mai grozave decat o femeie divortata care a ales sa-si asume singura raspunderea cresterii unor copii fara vina? Mi se pare ca o femeie divortata e mai matura decat una lipsita de experienta unei casnicii cu tot ce implica asta, iar barbatii care alearga dupa femeile libere , fara obligatii, sunt cei (multi, prea multi, din pacate),care aleg sa le fie usor .
Nu-mi spuneti ca barbatii se dau in vant dupa raspundere...
Cam asta gandesc eu cand ma apuca furia pe ei!
Sunt om, sunt femeie, sunt tanara, nu eu am ales sa se intample asa,am crezut(ca fraiera) ca va dura...sti voi...pana la moarte...copiii vin firesc intr-o casnicie ...totul se opreste intr-un punct si, din pacate..apucam cai diferite.
Dupa cum se vede...cad dintr-o extrema in alta.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns anca74 spune:

Esti mai puternica decat crezi, crisseis! Concentreaza-ti atentia catre copiii tai si propria persoana, si ai sa vezi ca, in timp, lucrurile se vor schimba in bine pentru tine.
Nu-ti foloseste la nimic sa te lamentezi. Cei din jurul tau se vor feri de tine, te vei instraina de toti si vei fi din ce in ce mai singura.
In loc sa lasi lucrurile acestea sa te infranga, mai bine ai incepe sa surazi mai mult, sa te bucuri de viata asa cum este, sa fii mai optimista, etc.
Pe mine, de exemplu, m-a ajutat destul de mult sa ma gandesc la urmatorul lucru: daca ma vede fostul sot cat sunt de demoralizata, de neingrijita si cu capsa pusa, tembelul respectiv in mod sigur va jubila. Nu de alta dar m-a amenintat ca am sa raman singura si ca nu voi mai fi cu nimeni niciodata. Iar ca sa nu-i dau lui aceasta satisfactie m-am ambitionat sa ma pun pe picioare relativ repede.


beat your children

============
How wrong it is for a woman to expect the man to build the world she wants, rather than to create it herself.


Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Elise spune:

crisseis,


quote:
Daca e sa ma gandesc ca as cunoaste un barbat divortat, deja becutelele mele sunt aprinse: de ce a divortat? l-a lasat alta de rau ce-a fost si-l iau eu? nu, multumesc, imi ajunge ce-am trait.


dar:

quote:
i se pare ca o femeie divortata e mai matura decat una lipsita de experienta unei casnicii cu tot ce implica asta, iar barbatii care alearga dupa femeile libere , fara obligatii, sunt cei (multi, prea multi, din pacate),care aleg sa le fie usor .


Nu ti se pare cam...simplist?
Adica un barbat divortzat e pe jumate compromis, pe cind o femeie divortata e doar matura?
Mi se pare ca tu insati ai o gramada de prejudecati si de complexe, de care ar fi bine sa scapi: nu de altceva, dar n-ar face decit sa te incurce intr-o relatzie nou noutza.

Oamenii nu s eimpart in liberi, vaduvi, divortati: se impart in oameni pe care ii vrei alaturi si oameni pe care nu-i vrei.
N-are rost sa faci clasificari pe baza trecutului, ci pe baza a ceea ce esti tu in prezent: air tu in prezent esti deprimata si disperata. Si incerci sa cauti niste calitati in ceea ce, de fapt, consideri defecte - si sa fortezi nota ca sa convingi... pe cine?
Ai incercat vreodata sa fii multumita cu ceea ce esti - si atit?
Fara comparatii inutile?
Fara sa te intrebi "ce am eu in plus sau in minus fata de altele, de ce sint preferate ele?"

Tu esti tu: pentru tine esti cea mai importanta persoana, drept urmare incearca sa gasesti un echilibru in tine si sa-ti faci viata frumoasa cu ce ai. Ne nastem si murim singuri, si daca nu ne simtim bine noi cu noi insine, nu ne vom simti bine nici cu altii alaturi. Pentru ca ei atit pot face: sa ne fie alaturi. De ceea ce simtim noi sintem responsabile.

Te agati prea mult de ideea unei relatii: o relatie stabila nu e vitala pentru a putea trai frumos. Si nici indicata nu e, atunci cind o astepti cu nerabdare ca sa te agati de ea pentru a putea sta in picioare. Cind tu n-ai capacitatea sa te sustii singura, ce rol ai juca intr-un cuplu? De dependentza? De parazit afectiv? Ai ridica respectivul cuplu sau l-ai trage in jos?
De ce ar vrea cineva sa fie cu tine? Pentru ca TU ai nevoie de asta? Dar de oferit ce ai? Dezechilibru?!

Eu zic sa te pui pe picioare... sa iti revii... si sa vezi ce diferentza este intre persoanele care sint atrase de o femeie fericita si sigura pe ea, fata de una care vineaza in disperare de cauza.

Elise & BBLisa

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Siminaf spune:

Dar ce nevoie e de un barbat musai?!?!? Uneori nu sint decit niste greutati atirnate de gitul femeilor care altfel poate s-ar descurca mult mai bine. Parerea mea.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Eliza5 spune:

quote:
Originally posted by anca74
Bun, barbatii pe care i-ai intalnit tu au facut tot ce le era posibil sa ii intre copilului tau pe sub piele ca sa te castige pe tine. Toate bune si frumoase pana aici.
Am si eu o intrebare, daca se poate: esti cu unul din acei barbati acum sau esti singura?
S-ar putea sa ma insel, dar din semnatura ta se intelege ca esti singura, in care caz ceea ce sustii tu mai sus nu sta in picioare.


============
How wrong it is for a woman to expect the man to build the world she wants, rather than to create it herself.




E destul de simplu Anca. Sunt singura deocamdata pentru ca barbatii respectivi nu mi s-au parut suficient de buni/destepti/maturi ca sa fie cu mine. Asta nu inseamna ca ei nu voiau sa se complice cu o femeie divortata si cu un copil, ci ca femeia respectiva nu a vrut sa se complice cu ei. Limpede?

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns flaviutza spune:

quote:
Originally posted by crisseis
Mi se pare ca o femeie divortata e mai matura decat una lipsita de experienta unei casnicii cu tot ce implica asta, iar barbatii care alearga dupa femeile libere , fara obligatii, sunt cei (multi, prea multi, din pacate),care aleg sa le fie usor .
Nu-mi spuneti ca barbatii se dau in vant dupa raspundere...



Nu e vorba aici de fuga de raspundere. hai sa fim seriosi, cand ne-am pus in cap sa ne casatorim nu ne-am gandit (noi ca femei) "gata, caut unu divortat cu copil, clar e mai matur,mai atent decat unul care nu a mai fost casatorit niciodata" A, odata ce stim ce inseamna o familie,copil poate ajungi sa gandesti asa ,insa, no offense, prima alegere e un om "liber".

probabil ca si domnii masculi gandesc asemanator.




Alexia 02.05.2004(filmulete)
mami si Ale

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns anca74 spune:

quote:
Originally posted by Eliza5

quote:
Originally posted by anca74
Bun, barbatii pe care i-ai intalnit tu au facut tot ce le era posibil sa ii intre copilului tau pe sub piele ca sa te castige pe tine. Toate bune si frumoase pana aici.
Am si eu o intrebare, daca se poate: esti cu unul din acei barbati acum sau esti singura?
S-ar putea sa ma insel, dar din semnatura ta se intelege ca esti singura, in care caz ceea ce sustii tu mai sus nu sta in picioare.




E destul de simplu Anca. Sunt singura deocamdata pentru ca barbatii respectivi nu mi s-au parut suficient de buni/destepti/maturi ca sa fie cu mine. Asta nu inseamna ca ei nu voiau sa se complice cu o femeie divortata si cu un copil, ci ca femeia respectiva nu a vrut sa se complice cu ei. Limpede?




Da. Din ce ai spus tu se deduce insa un singur lucru:

1. barbatii pe care i-ai intalnit tu ----> au facut tot ce le era posibil sa ii intre copilului tau pe sub piele ca sa te castige pe tine;

2. barbatii pe care i-ai intalnit tu ----> nu ti s-au parut suficient de buni/destepti/maturi ca sa fie cu tine.

Concluzia (logica, zic eu ) este ca barbatii care fac tot ce le este posibil sa ii intre copilului tau pe sub piele avand ca scop ultim sa te castige pe tine sunt, in majoritatea timpului, niste burta-verzi, ne-buni, tampitei si imaturi.

Imi permit sa adaug ca barbatii care intr-adevar merita sa-ti investesti timp si sentimente cu ei nu cauta neaparat femei divortate si cu copii pentru ca asta necesita chef si timp ca ei sa faca "tot ce e posibil sa ii intre copilului tau pe sub piele avand ca scop ultim sa te castige pe tine". Si nu toti barbatii au asta din dotare. E mai putina bataie de cap cu o femeie "fara probleme de genul asta".

Deci, asadar si prin urmare, ceea ce am spus io la inceput - majoritatea barbatilor (in cazul meu, romani) o iau la goana cand aud de romancute divortate si cu copii - este demonstrat inca o data. De parca mai era cazul.


beat your children

============
How wrong it is for a woman to expect the man to build the world she wants, rather than to create it herself.


Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Elise spune:

iar ne-ai lovit.

quote:
Concluzia (logica, zic eu ) este ca barbatii care fac tot ce le este posibil sa ii intre copilului tau pe sub piele avand ca scop ultim sa te castige pe tine sunt, in majoritatea timpului, niste burta-verzi, ne-buni, tampitei si imaturi.

Imi permit sa adaug ca barbatii care intr-adevar merita sa-ti investesti timp si sentimente cu ei nu cauta neaparat femei divortate si cu copii pentru ca asta necesita chef si timp ca ei sa faca "tot ce e posibil sa ii intre copilului tau pe sub piele avand ca scop ultim sa te castige pe tine". Si nu toti barbatii au asta din dotare.


deci: barbatii care fac tot posibilul sa intre kupilului pe sub piele = timpitzei? Barbatzii in care merita sa investesti n-au rabdarea asta = nu sint timpitzei. Logic, nu?

Pentru ca nu sint timpitzei, se orienteaza spre single.
Asta vroiai sa spui?! In orice caz, asta reiese....

sorry ca ma amestec in ciorba voastra, e doar din lipsa de preocupari intelectuale la cratitza, nu de altceva...

Elise & BBLisa

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ankalaura spune:

Ba, Crisseis, eu l-as cauta draga mea! In primul rand, mi-as da frustrarea la o parte, si m-as bucura ca am scapat de ex-ul!
Ca e posibil sa nu il gasesti usor, sunt foarte de acord. Dar de gasit, sigur il vei gasi. Mai trebuie sa il si cauti. Acum, mai depinde si cum il cauti... Nu m-as lasa cuprinsa de "febra" cautarii (ceea ce nici tu nu ai pati, din cate am citit ca ai povestit), as cauta incet, relaxat, dar as cauta!
Din pacate, femeile romance divortate (cu copii mai ales), traiesc cu acesta frustrare, a "handicapului" pe care il da divortul. Traiesc cu temerea ca nu vor mai fi dorite cu adevarat, ca nu vor mai fi iubite sincer...
Pentru ca traim intr-o societate incuiata, in care pana si fetele tinere care ies seara la un suc sunt privite ca si cand ar fi iesit la agatat. Iar cele mai catre varsta a doua sunt privite ca denaturate - ce ora nepotrivita dom'le! Da' asta n-are familie, copii de crescut? Chiloti de spalat, sot de hranit?? Cam asta este mentalitatea, si este accentuata de traiul prost, chiar sarac as spune eu. Pentru ca nu ne permitem sa iesim prea des, nu ne permitem sa ne rasfatam... Daca mai ai si doi copii "de gat" cum ar spune "comunitatea romana"... te-ai dus nene! Adios libertati de femeie, fie ele si inocente!
DAR
E un mare DAR! Eu cunosc, si nu una, ci mai multe, femei care au fost in situatii ca a ta, si care s-au bucurat sa regaseasca dragostea.
Trei din ele sunt verisoarele mele:
- una cu un copil de 2 ani "de gat", casatorita din iubire cu un barbat mai mic cu 6 ani decat ea, barbat aflat la prima casatorie.
- a doua, cu 2 copii "de gat", doi baieti mari, la scoala amandoi, casatorita cu un barbat la randul lui divortat si cu un copil din prima casnicie; mai au impreuna o fetita de 4 ani
- a treia, cu un copil "de gat", momentan in "uniune consensuala" sau cum ii spune, cu un barbat care nu a fost casatorit pana acum,, si care a acceptat-o cu copil cu tot (si copilul e inca la gradinita.... iar divortul s-a decis in ziua in care copilul implinea un an!)
O alta imi este colega de serviciu - cu copil de 16 ani! Se recasatoreste luna viitoare, viitorul ei sot fiind la prima casnicie.
Eheee... si daca ma mai gandesc, mai cunosc vreo cateva...

Eu zic sa te scuturi bine, sa te uiti in oglinda, sa iti propui sa iti reconstruiesti solid respectul de sine, increderea in fortele tale, si sa respiri adanc. Acela sa fie inceputul. Si eu zic ca il vei gasi! Iti tin pumnii!

Anca si papusica Eliza (26.august.03)
Eliza

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Rufus spune:

quote:
Originally posted by Elise
Nu ti se pare cam...simplist?
Adica un barbat divortzat e pe jumate compromis, pe cind o femeie divortata e doar matura?



cam asa e, crisseis, daca tot esti asa suparata, de ce iti trebuie barbat?
Eu zic ca, in afara de faptul ca tu vrei, trebuie sa ai si o gandire completa. Si in asta intra (nefericit) si ideea ca da, e dificil ca un barbat sa accepte mintenas sa creasca doi copii care nu-i apartin, dar nu imposibil, daca tu il motivezi suficient.
Imi pare rau sa mai pun si eu sare pe rana, insa in mare problema e la tine; cand ii vei cadea cu tronc de-adevaratelea unui mascul, iti va accepta si copiii; doar nu suntem lei, sa mancam copiii rivalului si sa ne propasim neamul nostru...

poze multe cu noiAna a implinit un an 20062007

Mergi la inceput