frica de avion

Raspunsuri - Pagina 3

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns alexis2002 spune:

asa am sa fac.fara apa simt ca mor.o singura data am avut un vecin care mi-a povestit toata viata lui in doua ore si nici n-am simtit cin d am ajuns.cred ca saracul l-am surzit cind ii raspundeam ca aveam urechile infundate si mi se parea ca vb prea incet.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns silvi_2005 spune:

Si eu am o groaza teribila sa zbor si nici nu ajung la varianta asta decat daca e absolut necesar. Eu recomand Emetoptop e f bun si cred ca are ceva sedativ usor in el ca esti tareeeeee linistit.se elibereaza pe baza de reteta.
Ultima data, luna trecuta am uitat sa imi iau si a fost horor....imi era atat de rau ca nici pana la baie nu am reusit sa merg, am stat si am zacut pe scaun, noroc ca a durat zborul doar 2 ore.Nu imi putea da seama cum citeau toti reviste relaxati eu abia apa am putut sa beau, ce sa mai mananc sau altceva.
Cat despre ganduri negre...nici nu mai vb, imi tot spuneam ca si pe strada iti poate pica o caramida in cap dar sincer abia asteptam sa ajung acolo si sa astept sa imi cada caramida. Data viitoare nu mai merg fara emetostop orice ar fi...

Silvi si bebe Alain 19.01.2006

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Victoria_mami spune:

Chestia cu urechile e o alta poveste; esti o fericita ca doar ti se infunda; mie la decolare, de la diferenta de altitudine, imi provoaca o durere cumplita de urechi; efectiv, am impresia ca imi pleznesc timpanele. E o durere ascutita, absolut teribila, aproape insuportabila. Cand am fost in Cuba, inainte de a urca in avion, am luat medicamente impotriva durerii si parca nu a fost asa rau, dar cand m-am dus si m-am intors din ro... nu am cuvinte sa iti descriu ce durere cumplita de urechi am avut. Nu stiam ce sa fac, dar odata ajuns avionul la altitudinea necesara si a zburat pe o altitudine constanta, s-a oprit si durerea; la coborare nu am avut niciodata probleme, doar la urcare.


_

Mai bine mor neinteleasa de nimeni,decat sa ma tot explic toata viata!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns alexis2002 spune:

am patit si eu durerea si ce durere.asta doar la decolare.neaparat un calmant usor.am vazut si eu lume linistita care citeste,doarme...citesc si eu dar sint agitata.prima data cind m-am dus la wc m-am speriat de elsi am iesit.eram ca aia mici,aveam impresia ca ma inghite.nu stiu ce m-as face daca ar trebui sa zbor vreo 6ore,cel mai probabil as renunta.asa ca america ptr mine ramine acolo unde e,departe.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Victoria_mami spune:

Alexis, si eu dorm; mai tot zborul; si dorm pentru ca mi-e frica; cred ca e modalitatea in care creierasul meu se 'protejeaza' de frica de zbor; la 5 minute dupa ce m-am asezat pe scaun, deja dorm; ma trezesc de durerea de urechi, apoi cand ma lasa durerea dorm iar. Ma trezesc de n-shpe mii de ori in 7-8 ore de zbor, dar adorm la loc; sa nu-ti imaginezi acu' ca e si un somn adanc sau linistit; sincer iti spun ca mai mult ma chinuie, efectiv, dar nu pot tine ochii deschisi.


_

Mai bine mor neinteleasa de nimeni,decat sa ma tot explic toata viata!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns miereamara spune:

Ma inscriu si eu in club :)). La mine primul zbor din viata mea a fost cel spre SUA, 18 ore interminabile de zbor si trei escale. La primul avione Bucuresti-Munich eram livida (si de emotie si de faptul ca ma despartisem de familie pentru cine stie cat timp, in fine conditii "ideale" :)) M-au vazut insotitoarele de zbor, le-a pufnit rasul si m-au luat frumusel de mana sa imi faca cunostinta cu echipajul de zbor, efectiv m-au bagat in carlinga unde capitanul se pregatea de decolare. Ele saracele s-au gandit ca poate asa ma mai linistesc, dar cand am vazut cat de tineri erau cei care pilotau avionul, m-au luat nervii si mai tare!! Pe transatlantic am schimbat placa, zborul a durat cam 14 ore si dat pe gat ceva tarie+doua pahare de vin si niste lichor (cred ca le-am facut paguba celor de la Lufthansa :)). Cand am ajuns in Charlotte de abia ma mai tineam pe picioare, dar nu mai aveam nici un stres. La urmatorul avion, catre destinatia finala, am avut curajul sa ma uit si pe fereastre . Una peste alta, ma gandesc cu groaza ca in doua luni trebuie sa vin in Ro, nu stiu ce o sa fac !

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Victoria_mami spune:

Primul meu zbor: destinatia Narita (Noul Tokyo), cu escala la Zurich. Mi-a placut la nebunie!!! Nu-mi venea sa mai cobor din avion. Inapoi, insa... alta poveste; am ales sa ma intorc cu Aeroflotul (cu escala la Moscova, desigur) din 2 motive: 1. Se mai putea fuma; si 2. era mai ieftin.
De la Moscova la Bucuresti imi venea sa sar din avion, direct; era un avion din ala micut si se zgandara, saracu' din toate incheieturile; plus ca la urcarea in avion ne da ziaru', iau si eu, ca ia lumea mai mult asa, din spirit de turma si pe prima pagina stirea despre avionul prabusit in Marea Neagra (asta era acum vreo 5 ani jumate). Nu va mai spun cum am stat pana in Otopeni; noroc ca se putea fuma; cred ca am temrinat juma de pachet.
Cand am venit in Canada acum 4 ani jumate am fost ok, nu mi-a fost deloc frica, apoi anul trecut in August, m-am intors in Ro, am avut 2 escale (una la Manchester una in Frankfurt, ca m-am hotarat cu o saptamana inainte de a pleca si doar asa am gasit) si la fiecare decolare cred ca am slabit 3 kg. La intoarcere acelasi nr. de escale (doar ca de data asta a fost Otopeni-Munchen-Manchester-Toronto) si aceleasi nr. de kg. date jos al fiecare decolare; si chiar NU aveam nevoie de o cura de slabire, dimpotriva, caut cura de ingrasare...
Anul asta, cand am fost in Cuba, a fost putin mai binisor, ca am fost cu sotul si m-a facut sa ma simt asa de protejata, ca intotdeauna cand e langa mine. Dar Toronto-Varadero tot am dormit tot drumul; inapoi, nu prea am dormit. Poate ca imi revin si ies din starea asta tampita de frica.

_

Mai bine mor neinteleasa de nimeni,decat sa ma tot explic toata viata!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns alexis2002 spune:

Fetelor citesc pe aici si ma umfla risul apoi ma apuca groaza.de ieri transpir ca o capra si am miinile reci.miine e ziua cea mare si nu stiu inca ce sa pun pe mine.de frica ori mi-e cald ori mi-e frig.cind ma dau jos cred ca o sa ma ia caldurile de bucurie.si timpul asta e nebun,nor,soare,ploaie.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Victoria_mami spune:

Alexis, maine pleci?


_

Mai bine mor neinteleasa de nimeni,decat sa ma tot explic toata viata!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns J G spune:

Si pe mine ma dor urechile la decolare, uitasem de asta.

Desiree nu inteleg cum poti sa dormi in avion. Te invdiez sincer.
Eu la ultiimul drum (la dus ) am facut asa: sticle mici de whisky (foarte bune!), mp3 player, laptop in poala cu ultimele episoade din Neveste disperate, reviste, carti... cat de cat mi s-a distras atentia.
Numai ca la intoarcere, pe furtuna, nimic nu a mai functionat. Si ma uitam la restul pasagerilor ce relaxati erau!! Iar echipajul m-a ajutat pentru ca olandezii au niste figuri atat de ciudate si haioase, cu nasul ala in vant!

Oricum, nu pot sa sufar sa zbor! Dar deh... n-am ce face. Si cand ma gandesc ca urmatorul drum o sa o iau si pe Carla cu mine mi se face rau.

J si Carlita Carliontz (05.02.2006)

Mergi la inceput