De ce ati adoptat un bebe?

Raspunsuri - Pagina 3

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns cmirela35 spune:

De ce am adoptat?
Mi-am dorit mult...Initial am nascut un baietel,am demarat hartiile pentru adoptia pustoaicei...Intre timp baietelul a murit intr-un accident,si pt.ca voiam 2,si ma saturasem de drumurile pe care le-am facut pt.adoptie,am mai nascut un baietel...
Si uite asa,acum am cei 2 puiuti pe care mi i-am dorit...

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Liuda spune:

eu zic sa nu disperi asa usor... eu nu m-am protejat 6 ani si nu am ramas gravida, la un moment dat imi convenea ca inca nu aveam casa, masa, insa daca se intampla era bine venit. Apoi parca aparea in minte un semn de intrebare si ziceam ca e ceva... o boala, dar nu ma cautam prea mult ca parca mai aveam si altele de facut. In aprilie anul trecut pentru prima data, din curiozitate am incercat sa fac un test... sa stiu si eu cum se faceca sa vezi.. erau doua liniutze!!! Ei uite asa in ianuarie 2007 am nascut o fetita, sanatoasa care acum are 6 luni... De ce nu ramaneam insarcinata? Zic eu ca toate sant la timpul lor... a venit atunci cand chiar aveam conditii pentru pui, cand lucrurile si viata au fost mai sigure!!! Crezi ca daca ma agitam mai devreme ramaneam gravida? nu stiu, poate da , poate nu, ca tot nu am nici o problema decat ca e uterul un pic retrovers ce inseamna ca are de mers un pic mai mult!!! Asa ca sa nu disperi - dupa 6 ani de la liber fara protectie a venit in momentul cel mai potrivit, daca nu se intampla inca o jumatate de an cred ca incepeam si eu investigatiile...
Daca vrei sa adopti - e foarte bine, multi pentru asta, a fi MAMA e un lucru nemaipomenit... insa eu zic ca o sa vina si timpul bebelului vostru!!!
pupici

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Hazul spune:

quote:
Originally posted by escu

Hazul, numai celui crescut in burtica i-ai facut pagina web, sau mai ai un link si pentru pagina lui Lucas?

Mi-au placut pozele cu fetita ta, este adorabila



Multumim pentru aprecieri. Si Lucas are pagina web, dar pentru ca de o perioada mai indelungata postez pe SE , pagina lui este in noua mea semnatura. Daca vrei sa o vezi, ne gasesti pe SE la bucurii reloaded sept-oct.
Si pentru ca el deja citeste si este destul de mare, are un cuvant de spus in ceea ce postez pe pagina lui Sunt unele lucruri sau fotografii pe care nu le vrea, si-i respect decizia

Hazul
de Lucas www.snugglepie.com/ezb/782773.png" target="_blank">Smecherul lui mama
si Mathea Roana www.snugglepie.com/ezb/783294.png" target="_blank">Gogosica mica
www.totsites.com/tot/mathea" target="_blank"> Pagina web Mathea



Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns hoop spune:

Silvy
E pur si simplu stresul. Am auzit f multe cazuri ca al tau. Cunostintele respective au ramas insarcinate dupa ce au adoptat un coil sau au devenit mamici maternale. Eu cred ca daca tu te-ai concentra asupra altor lucruri ti-ar creste sansele considerabil. Nu mai merge la doctor, incearca sa te relaxezi, fixeaza-ti alte scopuri si ur;eaza-le.. Ai sa vezi.
succes

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns cons spune:

Draga Silvia,
Nu stiu ce mai astepti! Nu ti se pare ca ai asteptat prea mult? Chiar iti doresti un copil cu adevarat? Mie mi se pare ca esti prea egoista, sau inca nu esti pregatita sa ai un copil. Probleme ca ale tale probabil le au multe fete, problema este daca vrei un copil . Pur si simplu m-am hotarat sa am un copil, chiar daca sotul meu nu era convins ca este bine. Ba mai mult la inceput nu m-a sustinut deloc. Ma saturasem sa ma duc la doctor, asa ca m-am dus singura la alt tip de doctor, si anume la acela care vede practic cum raman singuri copii prin maternitati. Asa ca adopta un copil, iar daca vrea Domnul ti-l aduce si pe celalalt, din pantecul tau. Dumnezeu sa te ajute! Cons

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns balahura spune:

Buna!
Eu am luat decizia asta dupa ce m-am chinuit vreo 2 ani numai in spital am stat am avut si doua operatii si am avut si o depresie nervoasa ca din cauza dr lui care ma operat am ajuns in halul asta si numai am puterea sa mai fac ceva dar mi sa dat si verdictul ca mi se inchide dosarul ca nu se m-ai poate numai daca incerc la vitro si sanse mi-a dat doar 20% dar nu as mai suporta un esec. Sotul meu mi-a zis ca numai vrea sa ma vada ca sufer si sa ma chinui si ca adoptam un copil vreau sa iti spun ca el a scris prima oara si mi-a zis cind ma simt instare sa intru si eu si sa citesc. Am ajuns la concluzia ca asta ne este soarta oricit de tare te doare o sa realizezi ca toate sunt cu un scop.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns immortality spune:

Eu am bebe si a venit dupa un an, dar, daca nu venea, nu ezitam pentru adoptie... Din cate am citit, 2 ani nu sunt catastrifici daca nu apare bebe, eu insami am aparut dupa 5 ani...depinde si ce varsta aveti...ca, daca la 20 de ani nu apare bebe, chiar ca ai timp destul sa astepti...
Imediat dupa ce am nascut am avut un picut de depresie manifestata prin plans...iar unul din motivele de plans era cand ma gandeam la atatia bebelusi parasiti care nu se bucura de ceea ce eu ii ofeream puiului meu... Acum nu mai plang la acest gand, dar un of in inima tot am... atatia bani pe tratamente atat de costisitoare (nu mai vorbesc de deplasari, efecte secundare, vezi ingrasatul sau, cum am auzit mai nou, sa renunti la un fat ca s-ai "prins" 3-4 embrioni), deci atatia bani....ai putea creste 2 copii probabil...
Am avut cativa elevi de la casa de copii....cata tristete, cata mutilare sufleteasca....cred ca , in cazul unei adoptii, mai mult decat gandul "vreau sa fiu mama" e ideea vreau sa ajut un omulet sa creasca... mai des auzim: am vazut un caine si l-am luat in casa ca mi-a parut rau de el, decat:am vazut un copil....

Mergi la inceput