Mi s-a rupt apa la 17 saptamani de sarcina
Raspunsuri - Pagina 13
andruscka spune:
Ina si eu am pierdut o sarcina la 17 saptamani si una la 25 saptamani.Prima sarcina (17 saptamani) am pierdut-o acum doi ani fiind internata in spital.
Nimeni nu-mi explica de ce?
Si mie mi s-au rupt membranele. Mai am o fetita nascuta la 26 saptamani care s-a nascut tot din aceasta cauza.
Si eu am multe semne de intrebare.
Eu am facut toate analizele si chiar ma bucuram ca ma simt bine.Nu am avut nici un fel de simptome ca as putea pierde sarcina.Dar...
Era intr-o duminica am sunat doctora care ma avea in grija si mi-a spus ca nu e in Bucuresti (asa o fi fost) dar sa merg la spital ca da ea telefon si vb.cu medicul de garda.
A dat telefon dar cand am ajuns la spital m-au trimis la o alta maternitate unde nu voiau sa ma primeasca. Pana la urma am gasit o doamna cu suflet care a pus o vorba sa ma interneze in spital mai ales cand a vazut-o pe Andra (ea si-a dat seama ce probleme avem)
Eu nu am pareri prea bune despre medicii de aici datorita problemelor pe care le are fetita mea.
Poate si tu dar si celelate fete care au trecut prin aceasta experienta vom afla niste raspunsuri.
Ina trebuie sa fii tare, eu abia acum incep sa-mi revin
Pupici si multa sanatate
Siminaf spune:
Ina, nu vreau deloc sa arunc paie pe foc, dar si eu am maaari indoieli in privinta competentei profesionale a multora din medicii de aici!
Este in-cre-di-bil cit de lejer trateaza totul. Cit de mult lasa "natura" sa-si urmeze cursul!!! Un medic american (nu imigrant) mi-a spus acum aproape 2 ani ca aici medicina se practica in limite foaaarte largi: atita vreme cit pacientul nu moare, totul este ok.
Eu am facut scandal mare de fiecare data cind mi s-a parut ceva suspect. Am si schimbat mai multi doctori si cabinete, spitale, pina am ramas la spitalul unde am si nascut. Daca ar fi fost dupa ei, as fi fost o cifra in statisticile de decese din cauza complicatiilor preeclampsiei. De fapt tot organismul meu e varza, preeclampsia mi-a atins si distrus (sper ca nu chiar de tot) mai multe organe, din cauza carui fapt eu nu mai sint cum am fost inainte de aceasta sarcina. Dar macar am supravietuit, desi dumnealor li se cam filfiia. In Ro sint sigura ca nici un obstetrician profesionist (ca si acolo sint uscaturi, nu neg asta) nu m-ar fi lasat acasa, sa ma chinui cu hipertensiune pe aritmie cardiaca instabila chiar si sub tratament, cu proteinurie mare si cu oligurie. Mai apoi am aflat ca si ficatul imi e "in pioneze".
Da, pentru Raluca mea a fost mai bine aici decit acolo, din cauza conditiilor si datorita faptului ca ne-am luptat noi, parintii ei, pentru orice investigatie, ca si pentru cezariana timpurie, ca cine stie daca si cit ar mai fi rezistat si ea, mititica!
Eu am sfatuit-o pe Adriana, care a avut si ea preeclampsie, ce si cum sa faca si sa zica la spitalul "ei", in Virginia. Se pare ca nu a facut scandal suficient, pentru ca i-a murit fetita la nastere. Nastere normala, in conditiile unei sarcini cu complicatii. O fetita care ar fi putut trai si fi sanatoasa!....
Tocmai de aceea vroiam sa-ti zic sa incerci tot posibilul sa ai cel mai bun specialist, chiar daca schimbi 20 sau 200, nu conteaza. Si sa ceri sa ti se faca ce ar trebui facut (da, le spui ca te-ai informat pe site-uri medicale, sa vada ca stii ceva!), nu te lasi, ii ameninti chiar cu darea in judecata! Sotul meu asta le-o trintea, chiar cu riscul de a parea ridicol! Si mai incearca peste cel putin 3 luni, pentru ca uterul si tot organismul trebuie sa se refaca. Trebuie sa reusiti! Dumnezeu e Mare.
Iti spun sincer ca nu am citit toata postarea ta in care relatai finalul, pentru ca pur si simplu nu pot citi asa ceva! Dar am inteles ca a fost un final nefericit si de aceea am avut curajul sa scriu aici.
Sper sa nu te fi suparat cu ceva. Iti tin pumnii sa te refaci cit mai repede (fizic, ca psihic poate niciodata) si sa fii acolo pentru pufoasa ta mica si dulce si pentru sotul tau! Mii de sarutari si miliarde de flori!
Edit ca am uitat sa spun ca poate acum intelegi de ce nu am scris povestea nasterii Ralucai. Pentru ca totul a fost cu stress enorm si pe muchie de cutit.
Noki_Lara spune:
Ina scumpa,este atat de nedrept ce ti s-a intamplat...
Dar un singur lucru imi vine in minte: Dumnezeu nu-i incearca decat pe cei pe care-i iubeste. Stiu ca este cumplit de dur adevaraul acesta, dar o sa vezi ca va fi bine in cele din urma si pentru tine si tot El te va ajuta sa-ti indeplinesti visul si sa-i faci Rachelinei un fratior sau o surioara.
Ma rog pentru tine si pentru sufletelul baieteleului scump!
Poze cu Sarah si mami 
Filmuletze poznase www.dropshots.com/noki_lara" target="_blank">1 www.dropshots.com/saraly" target="_blank">2 www.dropshots.com/noki_lara2" target="_blank"> 3 si www.dropshots.com/Saralyna" target="_blank">4
Varsta Sarah
Everything matures...eventually!


Chantal spune:
Mi-a fost teama sa intru pe acest subiect de cand am vazut titlul. E groaznic si nedrept ce se intampla cu ingerasii nostri. Si eu mi-am pierdut fetita anul asta si pot sa spun cu mana pe inima ca e cea mai cumplita durere sa-ti pierzi copilul. Nu exista cuvinte de consolare, nimeni si nimic nu te mai poate ajuta in asemenea momente.
lili spune:
Draga mea,
Imi pare rau ca a trebuit sa treci prin acest necaz..Eu am pierdut 3 sarcini ( 23,24 saptamani).. a fost cumplit.. Desi am fost la o multime de medici renumiti si am facut tone de investigatii de toate genurile.. nici unul nu gaseau cauza pentru care brusc se declansa nasterea ( se rupea apa si se dilata colul, chiar fara sa fie contractat uterul).A gasit-o dr.T: deficienta pe factor V Leyden( o chestie genetica legata de coagulare dar care nu se manifesta in nici un fel)... in alte analize.. Doar ca la 23-24 saptamani cine stie prin ce minune si ce schimbari se fac la nivelul uterului caci se intampla dezastrul ...![]()
Acum am reusit sa duc sarcina pana la capat(38 saptamani) facand Clexane 0.4 , cerclaj si tratament sub supravegherea dr. care ma vedea saptamanal.
Eu ti-as recomanda si urmatoarele investigatii : factor V Leyden( analiza genetica de sange)si alte analize legate de coagulare.Sunt sigura ca pe viitor va fi bine...
Pupici.. si mult optimism.Daca vrei putem coresponda.. Mi-ar face placere!
Lili si printesele Andreea Diana(15.04.2002) si Maria-Alexia(28.07.2006)
piticasigogosica spune:
Ina ingrozitor...




SA VA AJUTE DUMNEZEU SA TRECETI PESTE ACEASTA INCERCARE GREA SI INTR-O ZI SA VA TINETI PUIUL IN BRATE 



poze
Iri +18 si Iris
try spune:
quote:
Originally posted by Ina869
Try, am ramas cu multe semne de intrebare si stiu ca nu voi capata raspunsuri.
Locuiesc intr-un orasel aflat la cca o jumatate de ora de Toronto. Sint in evidenta unui dr. ginecolog considerat a fi bun. In ziua cand mi s-a rupt apa l-au sunat de la spital si mi-a dat programare dupa doua zile – nu mi s-a parut normal, situatia mea era critica. Mi-a spus ca nu se mai poate face absolut nimic dar , pentru linistea mea, ma va trimite la un specialist din Toronto.
Ina, un medic ar trebui judecat ca fiind bun dupa cum se comporta in situatii critice, in cazurile cu probleme. Asa, daca o pacienta a avut o sarcina buna, tendinta e sa spuna ca si medicul ei a fost bun. In cazurile dificile se vede diferenta dintre un medic bun si unul mai putin bun.
Ginecologul meu, de pana acum iti spun cum a procedat: am pierdut o sarcina ianitnea lui alex, la 11 sapt., exact cu 5 zile inainte de programarea care-o aveam la el (dr. Leke Badmos se numeste de la East York General Hosp). Desi pierduse sarcina si in mod normal nu mai avea motiv sa ma vada, a acceptat totusi sa ma vada si mi-a spus ca la urmatoarea sarcina o sa mergem cu tratament de sustinere. Cand am ramas insarcinata cu alex mi-a dat progesteron pana la 13 sapt. Desi sarcina cu alex a fost fara nici un fel de incident, sarcina perfecta as spune, cand am ramas insarcianta cu adrian l-am intrebat: imi mai dati progesteron acum sau nu? Si el a zis: ca sa fim safe, iei si acum, nu avem de unde sa stim daca nu cumva sarcina cu alex a fost o intamplare fericita. Inca o chestiune, progesteronul nu face o maaare diferenta, ajuta acolo unde esti poate pe muchie de cutit, insa nu salveaza sarcini neconditionat. Daca e sa ai o problema majora vei pierde sarcina cu sau fara tratament cu progesteron.
Si eu la sarcina cu adrian am simtit aproape de la inceput ca e ceva in neregula, dar n-am putut niciodata sa arat clar ce ma nelinistea, dar cert este ca am stat stresata tot timpul ca ceva nu merge cum trebuie. Cand mi s-au umflat picioarele (ca semn ca ceva era in neregula cu adrian) nici ginecologul meu nu a considerat ca e un motiv sa ne ingrijoram si sa facem investigatii suplimentare, a fost considerat simptom comun de sarcina. Daca eram mai infipta si mai sigura pe mine, daca aveam mai multa incredere in instinctele mele, i-as fi cerut sa ma trimtia la ecograf ca eu nu mai pot dormi noaptea de grija. Si paote in felul asta as fi descoperit mult mai devreme ca era o problema cu adrian. Dar am avut incredere in el (ma linisteam de fiecare data dupa ce mergeam la el la cotrol) si mereu in viata am ezitat sa fiu categorica, ma temeam si sa nu fiu paranoica (o doza de paranoia are orice graviduta) si plus ca de mutle ori ma bazez mai mult pe logica si pe ce-mi dicteaza mintea, decat pe instinct si pe feeling. Iar logica imi spunea ca nu e nici o dovada clara ca e o problema, pe cand feeling-ul imi spunea ca ceva nu e in regula.
De-aia ti-am zis mai devreme ca trebuie sa fii hotarata cu astia aici, sa stii ce vrei si sa ceri sus si tare ceva atunci cand vrei. Daca te vad ca esti nehotarat si ca oscilezi si nu stii prea bine ce vrei, ei te "modeleaza" dupa cum vor ei.
quote:
Ar fi ideal ceea ce spui in conditiile in care medicul nu s-ar simti lezat. Daca el imi recomanda ceva (un set de investigatii ) si eu ii sugerez (si) altceva , pe ce baza imi sustin cererea? Asa, fiindca “simt” sau am citit eu ca ar fi mai bine?
Astazi am fost la programare si l-am rugat sa ma trimita la un specialist; raspunsul a picat ca un traznet; din punctul lui de vedere sint o femeie sanatoasa, nu am probleme medicale, dupa primul cm ma pot gandi la un alt bb. fiindca am deja o varsta si pe masura ce las timpul sa treaca o sa fie din ce in ce mai greu sa pot concepe sau sa am un copil sanatos. Ar fi trebuit sa sar in sus de bucurie, dar cand ma gandesc la nenumaratele avorturi spontane, la problemele pe care le-am avut cu fiecare sarcina la “incurajarile “ gen “ lasa natura sa lucreze, poate Dumnezeu te ajuta de data asta” am multe, multe retineri.
Un medic care concluzioneaza cu tarie si siguranta ca esti perfect sanatoasa dupa ce ai pierdut x sarcini pana acum mie nu-mi suna a dr. profesionist. Orice medic trebuie sa stie ca nu detine raspunsul la orice problema. Si mi s-ar fi parut mai potrivit sa manifeste o circumspectie in privinta cazului tau, adica sa admita ca poate fi o problema, ca e posibil sa nu gasesti raspuns la intrebarea "de ce ai pierdut sarcinile de pana acum", dar ca el tinde sa creada ca nu tine de o problema medicala, ci tine de providenta. Tipul asta de medici categorici care le stiu pe toate mie nu-mi suna bine.
Pe de alta parte nu te gandi niciodata cati medici ai schimbat pana acum, e nesemnificativ. Schimba-i pana gasesti unul care sa-ti ofere increderea de care ai nevoie ca gravida. Ma uitam la Mystery diagnosis (cazuri de oameni bolnavi caror nu li s-a putut pune un diagnostic decat dupa ani si ani de asteptari si de umblari prin medici) pe discovery health ieri ceea ce-i caracteriza pe toti era faptul ca au vazut nu stiu cati medici si specialisti pana cand au gasit acel medic dedicat care sa acorde cazului lor atentia necesara.
Adrian insasi e un mystery diagnosis pana acum pt. ca nici pana acum nu stim ce anume a determinat anemia lui puternica. Mi-e imposibil sa-ti spun prin mana cator medici a trecut, era un caz celebru la etaju lsapte al maternitatii de la Mount Sinai, toata lumea stia cine-i Adrian, insa nimeni nu a putut sa-m idea un raspuns la problema noastra. Si acolo sunt cei mai buni specialisti!!!! Nu-ti spu ncate teste i s-au facut si pentru ce n-a fost testat, dar trebuei sa admiti la un moment dat ca medicina are si ea limitele ei si ca nu ofera raspunsuri la toate problemele noastre. E foarte frustrant mai ales cand esti subiectul unui astfel de caz, dar trebuie sa ai o doza de realism sa admiti ca poti fi unul din "case closed". Multumim lui Dumnezeu acum adrian e bine, insa logica imi spune ca e posibil ca problemele noastre sa nu se fi terminat.
quote:
Am avut unele temeri pe parcursul sarcinii pe care tocmai am pierdut-o dar el m-a asigurat ca nu sint intemeiate, ci pur si simplu am avut ghinion, atita tot. Mi-a spus ca are paciente care au trecut prin ceea ce am trecut eu si acum au bebelusi sanatosi si el nu crede ca experienta pe care am avut-o se va mai repeta in sarcina urmatoare.
Orice medic ar trebui sa trateze diferit orice caz in parte. Nici raspunsul lui cum ca ai avut ghinion si ca alte paciente au sfarsit bine in cazuri similare nu e intemeiat pe nimic. Cum poti garanta ca daca pacienta x a sfarsit bine, asta determina automat ca si pacienta y sa sfarseasca bine?!?!?
quote:
Nu pot pricepe cum practicile dr. de aici difera atit de mult de a celor din Ro. Daca ar fi fost sa ma iau dupa “ajutorul” celor de aici nu as fi avut copil niciodata. Ei considera ca un avort spontan reprezinta un copil nesanatos. Dar ce te faci cand sint persoane – cum a fost cazul meu – cand un amarat de progesteron luat in primul trimestru de sarcina a facut o mare diferenta?
Dr. de aici mi-au spus ca nu au cum sa previna un avort spontan pe cand cei din Ro mi-au spus sa stau linistita in pat si o sa duc sarcina pina la capat – ceea ce s-a si intimplat.
Dr.de aici mi-au spus ca sarcina mea este compromisa datorita lipsei de lichid amniotic pe cand cei din Ro mi-au indicat sa beau multe lichide, sa stau numai in pat, si nu au exclus optiunea de a mi se injecta lichid amniotic.
Dr. meu imi recomanda sa astept doar un cm iar cei din Ro sa astept intre 4-6 luni pina sa consider o alta sarcina.
Nu te mai stresa atat de tare cu comparatiile Ro-Ca, nu faci decat sa-ti sporesti si mai tare nelinistile si frustrarile. Esti in Ca acum si iti place sau nu, trebuie sa lupti cu sistemul de aici. Exploateaza ce-i bun in el si incearca sa te feresti de ce aduce rau acest sistem.
quote:
Poate cea mai buna solutie pentru mine ar fi sa-mi schimb medical ginecolog (din nou!) Problema este ca pe aici trebuie sa astepti cu lunile pina sa te primeasca unul si cum pot stii daca nu dau peste unul tot atit de “bun”?
Multumesc mult de tot pentru info cu spitalul din Toronto, cu siguranta, voi cere trimitere acolo.
Dr. la care am fost eu trimisa de ginecologul meu in ziua cand am facut ecografie (pt ca bebe nu mai misca deloc) se numeste Dr. Windrom. Ginecologul meu mi-a spus ca-l cunoaste si sa ma duc de urgenta la el ca ma asteapta acolo pana la 3:30. noi am ajuns la 3 acolo la Mount Sinai, dar m-a preluat Dr. Greg Ryan care este si sfeul sectiei de sarcini speciale/cu probleme de acol osi care e vazut ca un Dumnezeu pe acolo, el e specialistul specialsitilor acolo, insa acolo cazurile sunt discutate in grup. Deci indiferent daca ajungi la Ryan, la Windrom sau la Dr. Seaward (cel care mi-a facut niste ecografii specializate si in final mi-a facut si cezariana), iarasi un dr. bun. Tot incapi pe maini bune. Acolo beneficiezi de toate creierele, caci daca e ceva in neregula cu tien sau sarcina ta, cazu lse discuta in grup si deci toata lumea isi pune capul si experienta la bataie.
Dupa ce vei ramane insarcinata din nou, du-te la medicul tau de fam. si cerei sa-ti faca programare la Dr. Ryan si sa-ti sustina cauza la el: est iu ncaz special pe motivul ca ai pierdut x sarcini si in luna avansata si deci trebuie sa beneficiezi de o urmarire atenta. Tocmai am vorbit cu Denisam despre tine si probabil ca o sa iti trimita si ea u nmesaj cu toate astea. Da-mi un PM cu nr. tau de tel daca vrei sa face mschimb de experienta, cum s-ar spune.
Acum ma duc ca s-a trezit adrian si plange.
"Tot ceea ce nu te doboara, te face mai puternic"
Alex - 5 Nov. 2004 si Adrian 24 Aug. 2006 ......... poze cu noi
xandra28 spune:
of, doamne, ina, imi pare tare rau ca a trebuit sa treci prin asta!
eu am pierdut o sarcina mica-mica mai demult si tot m-am simtit ingrozitor, asa ca imi dau seama ce trebuie sa simti tu, saraca de tine.
capul sus, sunt convinsa ca o sa vina momentul cand o sa fii din nou insarcinata, cand o sa tii in brate fratiorul lui rachel si vei fi din nou fericita si implinita!
te pup
anda, mami de bb vladut
www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=62685" target="_blank"> povestea nasterii
astia mi-au luat motul!
varsta lui vladut
aelita spune:
E a doua oara cand am crezut si am sperat intr-o minune: o data cu Michelle81,si acum cu tine,Ina.
Am crezut,am fost convinsa ca totul va fi bine,ac daca ne vom ruga pt asta...
Acum plang ,si ma doare sufletul cand vad atata suferinta.
Daca am putea face ceva...
Imi era frica sa intru ,nu pt ceea ce voi simti eu,ci pt ca nu voiam sa imi pierd speranta,parca daca nu intram pastram eu ceva viu..desi de pe 23 s-a intamplat ...
Imi pare nespus de rau!
As vrea sa nu se mai intample niciodata,cu nimeni,asa ceva.
Mi-e greu sa inteleg de ce unele dintre noi trebuie sa sufere atat,desi stiu ca nimic nu eintamplator,ca undeva cineva are un alt plan..
Ina,nu pot decat sa te imbratisez si sa iti doresc multa putere,multa liniste sufleteasca sa iti dea aceste sarbatori,desi pare absurd si parca nici locul nu mai e sa iti spuna sta...Ingerasul tau sa te vegheze el acum de acolo de sus !
nu pot sa ma opresc din plans,dupa ce am citit prin ce ai trecut tu si sotul tau.


pt toate mamicile !!
39+
Pepsi spune:
ina, cum iti spunea si didialex, poti intra la subiectul ce ti l-a dat ea, sint fete acolo care au pierdut sarcini la toate virstele, si lunile, unele au nascut si le-au murit ingerasii. poate ca vei gasi acolo raspunsuri, dar sigur vei gasi o vorba buna! te vei mira cite fete au fost in situatia de a pierde o sarcina, mai devreme sau mai tirziu! cum iti spuneam si eu am pierdut o sarcina la 12 saptamini, si-mi era frica de o noua sarcina, am zis ca tre sa-mi faca ceva investigatii ceva, nu e normal, ei ce crezi, nu cheltuie ei banii asa de aiurea, stai sa pierzi 3-4 sarcini una dupa alta, si apoi te mai baga ei in seaman, daca nu ai avut doar ghinion, si natura si-a facut treaba, de ce crezi ca nu-ti dau Rv la medic pina in 12 saptamini? ca pina in 12 saptamini sint pierderile de sarcina cele mai frecvente si lasa natura sa faca treaba!
de cind sint aici, am invatat ca trebuie sa tipi, sa urli si sa te vaiti mai mult decit te doare ca sa te bage in seama, si cind mergi la medic ai lista cu intrebari, tot ce aud ca si test, il intreb, tre sa-l fac, e normal aia, trist e ca tre sa stii cel putin cit stie el ca sa stii ce-l intrebi! la prima mea sarcina, am fost urmarita de un dobitoc, care in loc sa aibe grija de mine, se grabea tot timpul sa plece....dupa ce am nascut si l-am vazut isi cerea doar scuze, imi venea sa-i lipesc una.......noroc ca totul s-a terminat cu bine, ca cu el sau fara tot acolo am fost!multa sanatate si curaj!
Flavia
+16, mama lui Dominic 17 mai 2004
http://community.webshots.com/user/pepsidominic
