Am devenit foarte cheltuitoare...
Raspunsuri - Pagina 4
piticutz spune:
Giulia, eu zic sa nu te alarmezi si ai sa vezi ca dupa ce o sa iti gasesti si tu un job, o ocupatie, o sa te schimbi.
Eu cred ca tu cheltui asa pentru ca te simti frustrata, pentru ca stai acasa cu copilul stiind ca poti face mult mai mult de atit.
Sa stii ca si eu sint la fel, am de 2 ani un job datorita caruia ies din casa cam de 2 ori pe saptamina, uneori doar o data, pentru citeva ore.Este greu, dar pina rezist asa, e bine, pentru ca punem deoparte bani buni pentru viitor.
In ultima vreme, m-am apucat de shopping pe net, pentru ca nu mai apuc sa ies la nici un magazin, de nici un fel.Si ma tn in friu, adica "achizitionez"cite ceva periodic, nu in fiecare zi, si nici mai mult de un obiect o data.Mai dau drumul la "aburi", deh! (hihi!), sa iasa presiunea.Cite un cd cu muzica, cite un inel, cite o carte, un medalion deosebit...(nu e nimic necesar printre ele)
Sa ma vezi cum pindesc masina postei, in fiecare zi intre ora 2 si 3 dupa amiaza!Si ce triumfatoare intru in casa cind se intimpla sa primesc vreo cutie mai voluminoasa!Si cum iau foarfeca si tai cu nerabdare!
Stiu ca o sa imi revin cind o sa ne mutam si noi la casa noastra,cind o sa avem un ritm de viata normal, ca toata lumea,si putina privacy, curind adica, si nu am nici un sentiment de vinovatie cind vad pe credit card totalul, lunar, de plata...
De asta zic, in conditiile in care am fi avut si noi casa noastra, cu cheltuielile care se cer, si amindoi cu cite un job...nu cred ca m-as mai gindi sa bag mina in buzunar pentru char orice.
giulia71 spune:
Fetelor,
, am citit cu atentie toate mesajele mele si ma bucur ca atat de multa lume mi-a sarit in ajutor!
Sincer, din suflet va multumesc!
Acum sunt prinsa cu, curatenia de Craciun dar dupa-amiaza voi reveni cu raspunsuri detaliate la intrebarile pe care mi le-ati pus.
Ah, sa nu uit, astazi am fost la market si am cumparat numai strictul necesar pentru doua zile de papa si cateva globuri frumoasae pentru brad (la reducere).
Felicitati-ma , e un mic progres nu?
Sa auzim de bine ;)
silvana_salajan spune:
Buna Giulia, cum mai e la shoping?Si eu ma relaxez dupa o zi grea sau stresanta. Mie imi place sa iau cardul si sa cumpar in nestire.Insa intotdeauna cu cos de mana. Asa cand e destul de greu ma opresc. Si eu ma consider bolnava de cumparaturi, insa am vazut ca-mi pot satisface aceasta pofta si cumparand pentru altii. Deci ar fi o solutie buna sa faci cumparaturi pt vecini de ex. Stiu ca acolo unde esti, nu poti dar cand vei veni aici la noi, o sa fie bine. Ai sa vezi. pana atunci. Abia astept sa ne cunoastem. Pa.
BillyBilly spune:
quote:
Originally posted by giulia71
Cineva a punctat foarte bine aspectul asta si ii multumesc! Sunt ttal nemultumita de viata mea, a mea personala , nu cea de familie si ma simt un nimeni, un nimeni care traieste, mananca si se imbraca pe spinarea sotzului...
Nu am fost crescuta asa, eu am muncit de mica , iar atunci cand eram in tara si imi cumparam ceva simteam ca merit acel lucru pentru ca banii erau munciti de mine, asa..ma simt ca naiba:(
Draga noastra Giulia,
nu stiu ce faci ca sa scapi de obiceiul de a cumpara in nestire (fetele ti-au dat multe sfaturi), dar eu te rog sa nu mai spui si sa nu mai gandesti despre tine ca esti un nimeni. Esti foarte convinsa de asta si pe langa faptul ca nimeni nu este un nimeni, iti adanceste depresia si-ti ia tot respectul de sine. Ca sa te ridici din disperare, trebuie sa ai un punct de sprijin iar al tau e tare fragil. Mi-e teama ca daca nu-ti schimbi parerile curand, nimic, nici slujba, nici o alta ocupatie nu te va ridica din depresie. Daca tu te evaluezi la atat de putin, in curand si cei de langa tine or sa foloseasca acelasi etalon. Eu te sfatuiesc sa te uiti la tine, sa te apreciezi pentru ceea ce faci, sa dai valoare timpului pe care-l investesti in cresterea copilului, sa vezi valorile pe care le produci si sa incepi sa fii mandra. Apoi, observa ca lucrurile pe care le cumperi nu-ti aduc fericirea, asa ca mai domoleste-le, dar in acelasi timp daca tot faci cumparaturile, nu le mai analiza atat. Fii mai blanda cu tine. La ceea ce opui rezistenta, persista. Cu cat te vei incrancena sa nu cumperi, cu atat ti se ridica apetitul mai tare. Incearca sa te accepti asa cum esti si dependenta va disparea. Iar daca nu te condamna nimeni, nu cauta tu nod in papura. Sunt convinsa ca daca te uiti cu alti ochi la sotul tau, nu plini de vinovatie si umilinta, poate ca ai sa vezi ca el te iubeste asa cum esti, deci esti tot pentru el, atunci trebuie sa fii totul si pentru tine. Nu ai voie sa fii altfel pentru tine, pentru copilul tau pentru sotul tau, s.a.m.d. Ei iti dau tie valoare. Cred ca in copilarie ti s-a batut foarte mult apa'n piua referitor la obligatii si responsabilitati, la aprecierea a ceea ce se face pt. tine, la a munci daca vrei sa mananci, etc. Cunosc mentalitatea. Trebuie sa te eliberezi de sentimentul de vinovatie, ca nu-i al tau
. Somebody stop me!!
Te-am
Nu exista circumstante, oricat de rele ar fi, din care un om intelept sa nu poata scoate ceva bun; nici circumstante, oricat de bune ar fi, pe care cel neintelept sa nu le foloseasca spre paguba lui. Francois, Duce de Rochefoucald
giulia71 spune:
Multumesc pentru cuvintele tare de incurajare si suport!
Ai punctat bine cateva aspecte si incerc din inima sa-mi schimb modul de gandire actual, care imi face mult rau!
M-am alaturat fetelor la subiectul "dependenta de cumparaturi" si mi-ar face placere daca ai intra acolo sa ne ajuti cu niste idei.
Inca o data iti multumesc!
quote:
Originally posted by BillyBillyquote:
Originally posted by giulia71
Cineva a punctat foarte bine aspectul asta si ii multumesc! Sunt ttal nemultumita de viata mea, a mea personala , nu cea de familie si ma simt un nimeni, un nimeni care traieste, mananca si se imbraca pe spinarea sotzului
Nu am fost crescuta asa, eu am muncit de mica , iar atunci cand eram in tara si imi cumparam ceva simteam ca merit acel lucru pentru ca banii erau munciti de mine, asa..ma simt ca naiba:(
Draga noastra Giulia,
nu stiu ce faci ca sa scapi de obiceiul de a cumpara in nestire (fetele ti-au dat multe sfaturi), dar eu te rog sa nu mai spui si sa nu mai gandesti despre tine ca esti un nimeni. Esti foarte convinsa de asta si pe langa faptul ca nimeni nu este un nimeni, iti adanceste depresia si-ti ia tot respectul de sine. Ca sa te ridici din disperare, trebuie sa ai un punct de sprijin iar al tau e tare fragil. Mi-e teama ca daca nu-ti schimbi parerile curand, nimic, nici slujba, nici o alta ocupatie nu te va ridica din depresie. Daca tu te evaluezi la atat de putin, in curand si cei de langa tine or sa foloseasca acelasi etalon. Eu te sfatuiesc sa te uiti la tine, sa te apreciezi pentru ceea ce faci, sa dai valoare timpului pe care-l investesti in cresterea copilului, sa vezi valorile pe care le produci si sa incepi sa fii mandra. Apoi, observa ca lucrurile pe care le cumperi nu-ti aduc fericirea, asa ca mai domoleste-le, dar in acelasi timp daca tot faci cumparaturile, nu le mai analiza atat. Fii mai blanda cu tine. La ceea ce opui rezistenta, persista. Cu cat te vei incrancena sa nu cumperi, cu atat ti se ridica apetitul mai tare. Incearca sa te accepti asa cum esti si dependenta va disparea. Iar daca nu te condamna nimeni, nu cauta tu nod in papura. Sunt convinsa ca daca te uiti cu alti ochi la sotul tau, nu plini de vinovatie si umilinta, poate ca ai sa vezi ca el te iubeste asa cum esti, deci esti tot pentru el, atunci trebuie sa fii totul si pentru tine. Nu ai voie sa fii altfel pentru tine, pentru copilul tau pentru sotul tau, s.a.m.d. Ei iti dau tie valoare. Cred ca in copilarie ti s-a batut foarte mult apa'n piua referitor la obligatii si responsabilitati, la aprecierea a ceea ce se face pt. tine, la a munci daca vrei sa mananci, etc. Cunosc mentalitatea. Trebuie sa te eliberezi de sentimentul de vinovatie, ca nu-i al tau
Somebody stop me!!
Te-am
Nu exista circumstante, oricat de rele ar fi, din care un om intelept sa nu poata scoate ceva bun; nici circumstante, oricat de bune ar fi, pe care cel neintelept sa nu le foloseasca spre paguba lui. Francois, Duce de Rochefoucald
Omul fara dusmani e ca punga fara bani!