N-am curaj sa conduc 6)
Raspunsuri - Pagina 16
karinabianca spune:
dragi soferite,
ajutati-ma si pe mine...am si eu o mare, mare problema ! am garaj subteran (in fapt este parcarea blocului in care stau;aici fiecare locatar al blocului are garajul lui strict delimitat, incuiat s.a.)intrarea in garajul mare se face printr-o poarta automata si apoi urmeaza coborarea in panta ....e, aici am eu cea mai mare problema
nu mai dorm noaptea din cauza manevrelor pe care trebuie sa le execut atunci cand intru cu masina in garaj. ma gandesc , ma sucesc ,ma invartesc cum sa fac sa pot intra fara stres,cum sa tin ambreiajul , frana ...fetelor , cele care aveti mai multa experienta (eu sunt la inceputul inceputului cu condusul)spuneti-mi si mie pas cu pas cum faceti voi , ca eu ...
A, il mai am pe sotul meu care pur si simplu ma streseaza, (el are permis de condus de ceva timp,dar este un exemplar de barbat foarte rar intalnit: nu-i place deloc sa conduca , nu-si doreste de nici un fel sa conduca , nici nu vrea sa auda de condus, nu este interesat de masini- ce sa va spun, eu pana el nu am intalnit astfel de exemplar masculin!)apoi masina este cam mare,noua...vai de capul meu!!!
of,of,of...
va multumesc foarte mult , in primul rand ca m-ati ascultat/citit si apoi pentru faptul ca sunteti aici...
pentru Lemoni si DOR - sa va luati cele mai frumoase si bune masini pentru sufletelul vostru!
meritati, mai ales pentru pasiunea voastra pentru condus!
karina
DOR spune:
Draga Karina,
Multumesc pentru urari.
Ai dreptate in privintza sotului tau...in general barbatii sunt pasionati de masini.Eu imi rup gatul dupa masini, mai ales acum cand n-am , intorc capul pe strada dupa masini, cand stau la semafor, ca pieton, sunt atat de concentrata studiind masini , incat uneori se da verde , iar eu nu ma urnesc.
In ceea ce priveste problema ta de parcare subterana...io ce sa spun , la Mall dac-as fi la volan , n-as parca in subteran.
Dar pot sa te ajut altfel...inainte de a intra in garaj opresti si cu a-ntaia te deplasezi usor. Oricand poti sa apesi ambreiajul si frana , sa opresti. Viteza mica in parcare este legea de aur a incepatorului, mai poti sa indrepti ceva, iar daca faci o dracie va fi aproape de neobservat.Vorbesc din experienta.
karinabianca spune:
ai, DOR-DORUTULE, multumesc mult pentru raspunsdaca ai stii ce-i in sufletul meu cand ma gandesc la condus ...daca trebuie pur si simplu sa conduc pe strada , in oras -sunt cea mai fericita pentru ca si mie imi place enorm sa conduc , DAR , daca este vorba de ceva mai complicat , manevre , mers inapoi sau parcari, ma cam pierd...
stiu ca din lipsa experientei am aceasta problema . trebuie sa exersez , am nevoie de practica!dar ce sa te faci cu al meu barbat care imi induce asa o teama de nedescris! si nu ma ajuta frate in nici un fel! ce sa mai spun de socrul meu care daca vede ca m-am impotmolit , nu-mi explica si mie ce sa fac mai departe sau de ce am gresit ...nu-mi zice decat : "da-te la o parte ca trec eu la volan"...
daca ar fi fost dupa sotul meu , nu ne-am fi luat nici o masina ! "ce nu exista taxi , tren, masina de servici cu sofer? "...of, Doamne Dumnezeule!
intrarea in garaj o fac si eu cu multa atentie si viteza intai... dar teama mea cea mai mare vine din faptul ca panta in coborare este cam abrupta si lunga, iar eu am impresia ca nu pot stapani masina!ca sa nu-ti mai spun ca am probleme si la iesirea din garaj, deci la urcarea pantei!sincera sa fiu , cateodata nu vreau sa plec cu masina numai din cauza iesirii si intrarii in garaj
in orice caz, astept sfaturi din partea celor mai experimentate soferite DC! si de ce nu, si din partea baietilor soferi de pe DC !
Karina
Aamu spune:
quote:
Originally posted by karinabianca
ai, DOR-DORUTULE, multumesc mult pentru raspuns
daca ar fi fost dupa sotul meu , nu ne-am fi luat nici o masina ! "ce nu exista taxi , tren, masina de servici cu sofer? "...of, Doamne Dumnezeule!
intrarea in garaj o fac si eu cu multa atentie si viteza intai... dar teama mea cea mai mare vine din faptul ca panta in coborare este cam abrupta si lunga, iar eu am impresia ca nu pot stapani masina!
in orice caz, astept sfaturi din partea celor mai experimentate soferite DC! si de ce nu, si din partea baietilor soferi de pe DC !
Karina
Draga Karina,
Eu nu sint soferita experimentata, dar tot garaj subteran am
. Si mie mi-era groaza inainte si nu mai spun cu ce zgomot infiorator ieseam , pentru ca ma panicam si apasam prea mult acceleratia (si ambreiajul bineinteles). Si eu n-am usa automata..ies din garaj, las masina in panta cu frina de mana trasa, inchid poarta garajului si apoi urc rampa. Iar la capat e trotuar unde pot aparea oricand biciclisti (prietenii mei) sau pietoni. Asa ca..urc incet cu a Ia..dar nu prea incet sa nu se opreasca si nici repede ca sa nu lovesc pe cineva pe trotuar.. Oricum m-am obisnuit, la inceput era cosmar. Trebuie sa exersezi, nu e nimic greu. Cum spunea Dor oricand poti sa apesi ambreiajul si frana, sa opresti. Iar cand cobori la fel, incet, cu a Ia.
Mai aveam un necaz cu o parcare la un supermarket, panta aprox 45 grade. si aveam impresia ca nu "trage" masina si ca o sa alunec inapoi. Iar cand am coborat panta respectiva prima data..nu mai spun ..ca aproape am venit "in bot".. Dar..trebuia sa aleg intre doua "rele": parcare laterala sau panta. Am ales panta.. si parcari laterale nu fac nici acum,decat daca e loc pentru 2 masini.
karinabianca spune:
Aamu,merci mult pentru raspunsul tau!voi tine seama si de experienta ta ; in vara aceasta am fost in Provincie si am avut de urcat un delusor .bineinteles ca nu am accelerat suficient si mi s-a oprit masina pe la mijlocul dealului .
va rog din suflet sa nu radeti de mine
...sunt la inceput...
insa prind curaj aici pe DC alaturi de voi
karina
Aamu spune:
quote:
Originally posted by karinabianca
va rog din suflet sa nu radeti de mine
insa prind curaj aici pe DC alaturi de voi
karina
Nu rade nimeni de tine, toate am trecut prin asta
.Eu am condus singura de la inceput pentru ca sotul facea mutre..
Si am facut tot felul de greseli, norocul meu ca nici una prea grava
Si mie mi s-a oprit masina cand ieseam din garaj, ca treceau biciclisti si m-am panicat. Am franat si tras frana de mana si apoi am pornit si mai era si sotul in dreapta si-si dadea ochii peste cap
AILUI spune:
Salve soferitelor ,
Nu am citi toate postarile, nu stiu daca Mihaela(iliuta) a reusit sa-si infranga teama de condus, dar incerc si eu sa spun din experienta mea de 10 ani.Mai fetelor, noroc cu subiectul acesta , ca m-am uitat in carnet acum si am constatat ca in martie trebuie sa-l schimb !!!
Eu nu ma vedeam in viata mea conducand 
! In primul rand deoarece de mic copil imi era fff rau in masina 
, numai cu gandul ca urc in ea ma lua cu calduri!Urmatorul motiv era aceasta frica 
de care vorbiti majoritatea !
Numai ca.....nevoia te invata, vorba romanului! Am primit prima mea masina cadou 
de la socrii mei, o Dacie pe care in prima faza am urato din toata inima din motivele mentionate mai sus! Dupa ce am luat carnetul , am condus o luna de zile insotita de un sofer cu experienta, pe drum intins, adica evitand aglomeratia din oras ;primele 2 zile am mers cu sotul meu, dupa care.....l-am concediat....altfel ne luam sigur la bataie 
, reusea sa-mi creeze asa o stare de panica incat imi tremurau picioarele pe pedale si mergeam numai serpuit cu masina! Asa ca, am hotarat, pt a pastra linistea familiei intacta 
, am mers cu un var de-al nostru caruia sa-i dea Dumnezeu sanatate, a reusit sa ma faca sa conduc binisor.
Dupa luna de "rodaj", cica trebuia sa merg si-n oras, adica la serviciu, in prima faza!Nu pot sa va spun cate rugaciuni
a auzit DD de la mine in per aceea :
Ma rugam seara sa-mi porneasca masina 
dimineata fara sa trezesc tot blocul...
Ma rugam in drum spre servici sa gasesc parcarea cat mai goala ca sa am loc sa parchez (plecam cu juma de ora mai devreme decat normal, era sa-mi ridice statuie la serviciu pt cea mai punctuala angajata....
Ma rugam in intersectie sa nu mi se opreasca masina si sa fiu claxonata de toti 
....
Ma rugam sa nu ma roage nimeni sa-i duc undeva ....
Acum realizez cat de obsedata eram 
........
Cum am trecut peste toate acestea??
Pai, cu pornirea nu am avut problume aproape niciodata, iar daca am avut, am chemat ajutoare:sotul/colegi, depinde de locul unde o pateam! nu ezitati sa cereti ajutorul, toti barbati am observat ca-s incantati, sau cel putin amuzati sa ajute o soferita; in 2 cazuri am fost ajutata de 2 doamne soferita chiar
!
Cu parcatul la servici m-am obisnuit cel mai repede, daca ajungeam aproape prima, am ajuns sa am un loc al meu, care il "visam" deja ;
De ramas in pana nu am ramas decat o data ,recent, si, spre rusinea mea, era...pana prostului (pana de benzina);
De luat pe cineva in masina cu mine mi-a fost cel mai greu, in special daca erau soferi, nu stiu de ce, dar ma inhibau; e, asta mi-a trecut cel mai greu, dar mi-a trecut atunci cand deja am devenit cat de cat stapana pe volan!
Concluzia mea, dragi soferite incepatoare/tematoare este ca fara sa conduceti pt a capata experienta, nu veti reusii sa treceti peste aceste temeri !
E, as avea multe aventuri de povestit, acum ma prapadesc de ras, dar la momentele respective eram ca gelatina...cate vorbe de duh nu am alocat autoritatilor locale ca au facut atatea strazi cu sens unic... nici nu am cuvintte....Eu am avut si handicapul ca nu cunosteam orasul, nefiind crescuta aici, si nu reuseam sa fac conexiunea intre diferite cartiere,eram ca un hamster in labirint !
Mai am un exemplu recent apropo de ac subiect! Fina mea are carnet de 6 ani, dar nu condusese decat extrem de rar, cred ca de vreo 10 ori in astia 6 ani, si asta pe drum pustiu, in afara orasului, era pur si simpl traumatizata la gandul ca ar trebuii sa conduca !! E, anul acesta sotul i-a plecat in strainatate, si cineva treb sa duca copilul la scoala, sa-l duca la antrenamentele de dupa scoala(practica un sport), sa faca piata, sa faca aprovizionarea pt magazinul pe care il are....si, cine era sa faca asta daca nu ....ea ! Intr-o luna de zile, de voie, de nevoie, a reusit sa faca toate operatiunile de mai sus, acum nici nu se mai vede fara masina...
Karina, despre parcarea ta subterana, ce sa/ti spun, e cam greuta, dar o sa te obisnuiesti tu! In tot cazul, pot sa/ti spun ca eu, de regula cand cobor rampe mai abrupte incerc sa fac un fel de frana de motor (cand am dat carnet eu se facea la poligon si rampa - urcare si coborare cu frana de mana, mie asta imi ieseau cel mai bine ). Deci, in momentul cand incep coborarea trag si frana de mana putin, stau cu mana pe ea, si o slabesc incet incet, pe masura ce cobor; incearca mai intai cu ea trasa pana cobori de tot, nu stiu daca reusesti din prima sa debraiezi! Acum conteaza si cat de lat este garajul , daca este mai ingust, si acest lucru iti creeaza un disconfort, ca treb sa fii atenta si la lateral.
In tot cazul, daca deja ai reusit sa parchezi eu zic ca intr-o luna nu mai ai probleme, te obisnuiesti,incepi sa simti la pedala, cum se spune (sau doar eu zic asa)...
Curaj fetelor, teama trebuie invinsa, pacat de masinutele care se asteapta conduse !!
ailuI, mami de Robi, viitor mare pilot
Lemoni spune:
Dor si eu la fel astept sa mai iau niste ore la primavara si cred ca imi trimet si soferul personal sa mai faca si el putina scoala c anu strica.Eu nu prea pot sa va ajutca aici masinile sunt automatice si nu am ambreaj, asa ca nu ma pricep ce trebuie sa faceti.
Aveti grija si sa auzim de bine.
Dor dupa ce ne lu-am masina facem un concurs..........?Ce masina visezi?
DOR spune:
Lemoni, buna idee cu concursul.
Am un amalgam de masini in cap, o sa caut pe net.
denis spune:
Buna fetelor,
Mai apar si eu pe la voi, sa le incurajez pe cele tematoare....sa mai va spun si din pataniile mele...
De bine ce ziceam ca gata, conduc....iata ca am reusit sa o zgarai...binisor pe spoilerul din fata. Tot manevrele, chinul meu... M-am pupat un picut cu un stalpisor de pe trotuar... N-am lovit-o, doar vopseaua... Am avut noroc insa cu barbatu-meu, care nu m-a stresat, nu m-a certat cand a auzit... Doar m-a trimis cu ea la constatare la politie, apoi la asigurari...si zilele astea cred ca ma trimite si in service (ca doar eu am facut-o).
Deci, curajul nu m-a parasit, conduc in continuare, dar mi-am propus sa fiu de 10 ori mai atenta la manevre...
Ah, am facut si primul meu drum in afara orasului, singura - pana la Targoviste si inapoi... E ceva! Mi-a fost cam greu la depasit camioane
Karina, despre parcarea ta subterana, eu una nu-s in masura sa te incurajez, ca sui eu sunt varza la manevre din astea..Dar pot sa-ti zic curaj, fa-o zilnic si vei reusi!
Denisa