ABA

Are cineva cartea ABA tradusa in romana?

axia spune:

da-mi o adresa de e-mail Adi

ariel_7000 spune:

axia, te rog imi trimiti si mie cartea pe ariel_7000@yahoo.com ?merci.

alina si alexandra

mari_paun spune:

si eu pot sa trimit cartea pe mail...
contact pe pm...sau pe mari_paun@yahoo.com, si dau replay
pupici

Mari, mami de Ema

povestea Emei

Idaira spune:

Despre ce e vorba?

dulcetica spune:

quote:

---

Originally posted by Idaira

Despre ce e vorba?

---

Aceeasi intrebare.

lorelaim spune:

Eu cred ca despre asta este vorba:
http://www.autism.ro/forum/viewtopic.php?t=86
daca gresesc va rog frumos cporectati-ma si... "luminati-ma" :-)

mari_paun spune:

cartea este teoria medodei de aplicare a terapiei comprtamentale, se foloseste pt copii cu autism si SD, sunt programe pentruca acesti copii sa capete deprinderi, sa devina independenti, sa se integreze in colectivitate...sa devina cat mai ...normali. Noi lucram ABA de cca 2 luni, ca la carte...din pacate nu e suficient sa citesti manualul...ci sa vezi si cum se aplica...sau sa ai pe cineva care iti explica...
Metoda este ciudata pt unii insa pt astfel de copii este eficace, se vad rezultate...

Mari, mami de Ema

ajutati la terapia pt Ema pe DC

povestea Emei
poze cu Ema

LindaZ spune:

Aveti pe www.mariposaschool.org la "learning materials" un manual de terapie a limbajului ABA. Se face download gratis.

stresslogic spune:

Inceperea Programului de Comportament Verbal


1. Ce este ABA/VBA

ABA este stiinta Analizei Comportamentale Aplicate . Ea ofera un mod de a privi structural comportamentele umane , care sunt cauzele care le declanseaza si cum se pot ele atenua sau exagera. De asemenea ofera o structura de baza pentru predarea invatarea de noi deprinderi (comportamente pe care vrem sa le accentuam). Informatia de baza de care aveti nevoie in legatura cu tehnicile de predare invatare include: modelarea, promptarea , diminuarea, inlantuirea si intarirea diferentiata.FOARTE simple explicatii sunt oferite mai jos


a. Modelarea : Este un proces prin care, gradual, modificam comportamentul deja existent al copilului in ceea ce am dori noi sa fie. Aceasta de obicei se face prin ajustarea cerintelor inainte de a fi data recompensa. De exemplu daca un copil invata doar sa pronunte cuvinte , i se poate cere , la inceput,sa atinga un obiect inainte de a-l primi. Mai tarziu , putem sa ii cerem sa pronunte primul sunet al cuvantului care denumeste acel obiect o silaba, sau , eventual intregul cuvant.
b. Promptarea : Asistenta oferita de un terapeut pentru a obtine raspunsul dorit. Una dintre primele diferente dintre majoritatea programelor Traditionale ABA si modelul VB este folosirea “invatarii perfecte” in cazul VB si a procedurilor de tipul “nu, nu, prompt” in cazul ABA.Prompturile se clasifica dupa gradul de intruziune incepand cu ghidarea fizica si terminand cu demonstratia. ., indicatori verbali,indicatori vizuali,indicarea . Vom incerca intotdeauna sa folosim cel mai putin intruziv prompt cu putinta care ar putea face ca acel comportament pe care il urmarim sa apara. De exemplu cand invatam , la inceput, un copilsa “atinga” un anumit obiect ssau o imagine, s-ar putea sa fie chiar nevoie sa miscati mana copilului spre obiect.
c. Diminuarea: Aceasta este o etapa critica in care invatam copilul sa nu devina dependent de prompturi. Toate prompturile folosite sunt in mod gradual indepartate pe masura ce copilul devine capabil sa raspunda corect fara ajutorul prompturilor.De exemplu (vezi mai sus) daca dorim sa invatam un copil sa atinmga o minge vom incepe prin a ghida fizic mana copilului spre minge, apoi scadem din ce in ce mai mult ghidajul pana cand ajungem la a-i atinge doar cotul, apoi trecem doar la a-i indica mingea, pana cand copilul invata sa atinga mingea atunci cand i se spune. (Cei mai multi copii nu vor avea nevoie de asa de multe prompturi pentru a invata sa “atinga” un obiect)
d. Inlantuirea: De fapt aceasta ntiune inseamna la a fragmenta o deprindere in cele mai mici unitati care o formeaza, apoi a le inlantui la loc impreuna. Inlantuirea de la inceput spre sfarsit sau de la sfarsit spre inceput (revers) sunt ambele tehnici care se folosesc in mod frecvent in invatrea noilor deprinderi. Un exemplu de inlantuire inainte poate fi acela folosit in cazul invatarii propozitiei Eu te iubesc. , cate un cuvand ( “Spune : “Eu”, Spune “Eu te”, spune “Eu te iubesc” ) Aceeasi propozitie invatata prin inlantuirea oinapoi ar fi cam asa: (Spune “iubesc”, spune “te iubesc”, spune “Eu te iubesc”.)
e. Recompensare Diferentiata: Recompensarea (repetitia) este poate cea mai importanta parte a procesului de predare invatare. Ea implica acordarea unui raspuns la un comportament al copilului raspuns care foarte probabil va intensifica acel comportament. Termenul “diferential “ se refera la faptul ca putem sa variem intensitatea recompensei in functie de raspunsul copilului Sarcinile “grele” vor fi recompensate mai intens in timp ce cele “usoare” vor fi recompensate mai putin intens. .In mod sistematic trebuie sa schimbam modul de recompensare astfel incat in cele din urma copiluls a ajunga sa raspunda in mod firesc la recompense cat mai firesti cu tipuri obisnuite de recompensatori

2 Ce este Invatarea prin incercare distincta ( Discrete Trial Teaching) ? este O tehnica folosita atat in ABA cat si in VB. Tehnica respectiva implica:
a)fragmentarea deprinderii in unitati mai mici
b) invatarea unei unitati pe rand pana la parcurgerea intregului
c) Asigurarea invatarii intense
d) Asigurarea promptarii si diminuarii acesteia acolo unde e necesar
e) Folosirea tehnicilor de recompensare

Fiecare sedinta de invatare implica incercari repetate si fiecare incercare ( Trial) are o introducere distincta(instructia) , un comportament (raspunsul copilului) si o consecinta (recompensa sau promptul- diminuarea promptului)


Inceputul

Este foarte important sa incepeti cu multa grija relatia terapeutica. Este foarte important ca elevului sa ii faca placere in continuare sa fie in preajma oamenilor si sa considere invatarea un “lucru bun”!

Prima sarcina a instructorului este sa-l invete pe copil ca atunci cand isi face aparitia lucruri minunate se intampla ! In termeni behavioristi , trebuie sa “devii prin prezenta o recompensa” Aceasta se poate obtine prin foarte multe moduri dar cel mai simplu este observi copilul si sa interactionezi cu el intr-un mod care lui i se pare placut.Observa cum ii place sa fie atins,ce fel de voce ii place , cum raspunde la diferite expresii faciale , cu ce jucarii prefera sa se joace. Abordeaza-l cand pare a se plictisi si ofera-i neconditionat ceva ce lui ii place. Joaca-te cu el fara sa ii cer vre-un raspuns. Uneori este de ajutor sa ai la indemana o mancare “speciala” sau o jucarie care este pusa la dispozitia lui numai cand instructorul este prezent. Aceatsa transforma persoana instructorului intr-un fel de “recompensa conditionala” Vei sti daca ai avut succes daca atunci cand te vede,copilul isi manifesta bucuria Factori importanti care trebuie avuti in vedere in aceasta etapa sunt urmatorii:

a) Nu intrerupe o activitate care ii place copilului atunci cand apare instructorul. De exemplu cel mai bine este ca sa nu fie pornit videoul pe un film preferat .. chiar inainte de sosirea instructorului.
b) Nu cere un raspuns. Cu alte cuvinte .. nu folosi comenzi tipice de genul : “vino”, sezi, priveste.
c) Interactioneaza cu el intr-un mod viu si placut pentru a-l face pe copil sa DOREASCA sa fie cu tine.



http://www.jurnalul.ro/foto/fotoreportaj.php?nr=2&article_id=110 copiii abandonati ajuta-i!

stresslogic spune:

c) Fiti siguri ca primele instructiuni pe care i le dati sunt cele pe care copilul este in stare sa le urmeze si recompensati-l mult daca reuseste . Primele instructiuni pot sa se rezume la imitarea non-verbala de exemplu : Vino la mine (cu un alt adult care sa prompteze /ajute ), stai jos, atinge ...potriveste ..c eva, pune piesa aceasta aici etc
d) Nu folositi niciodata o recompensa ca “mita”. Aceasta nu inseamna altceva decat ca-l amagiti pe copil tinand o recompensa in fata lui , la vedere si ca cereti copilului un raspuns inainte de a avea acces la ea . Aceasta nu inseamna ca u puteti folosi recompensa ca pe o “promisiune”de exemplu cereti copilului sa vina la voi si cand ajunge ii veti da .. Si cand vine ii dati ceea ce aveti in mana.
e) Chiar si pentru copiii care vocalizeaza dar sunetele nu sunt sub un control , imaginile si simbourile pot fi de ajutor in invatarea copilului sa cearalucruri pe care le pot pronunta.Aceasta se intampla deoarece poti ajuta un copil9prompta) sa semnalizeze sau sa puna mana pe o imagine dar nu poti sa-l promptezi in a vorbi .De obicei , copilul va incepe sa foloseasca cuvintele in mod functional , daca este in stare sa le produca, imediat ce a inteles care este regula mandatarii(cererii )

Abordarea comportamentului negativ

Copilul nu va castiga niciodata o recompensa ca rezultat al unui comportament negativ. Acest lucru este adesea foarte dificil la inceputul unei relatii terapeutice deoarece adesea copilul a fost recompensat adesea in mod nepotrivit pentru comportament negativ. De obicei copiii plang si tipa daca una dintre nevoile lor nu este satifacuta. Deoarece copilul nu poate comunica intr-un mod mai eficient, parintii adesea au incercat sa afle ce anume isi doresc prezentandu-le sau oferindu-le toate obiectele favorite. Aceasta este o recompensa pentru tipatul si accesele lor de furie!! Ignorarea acceselor de furie poate adesea sa intensifice un comportament (devine exploziv) dar este foarte important ca toti cei care lucreaza cu copiii sa nu cedeze in fata acceselor lor de manie. Incercati sa nu dati atentie comportamentului violent daca micutul tipa pentru a cere ceva. Plecati, respirati adanc si ramaneti calm! Cand copilul se calmeaza, foloseste imaginile, simbolurile sau arata-i lucruri pana cand iti dai seama ce vrea. Daca Intelegi ce anume vrea copilul, o procedura de numarare poate fi folosita. Spune, “nu plange” sau ceva similar si incepi sa numeri pana cand copilul se opreste din plans, chiar si pentru a lua o scurta pauza. Ia-o de la capat de fiecare data cand copilul incepe sa planga din nou. Cand copilul s-a oprit din plans pentru a te lasa sa numeri pana la un anumit numar (3-10) da-i copilului ce doreste.
Daca micutul are accese de furie pentru ca i-ai dat o comanda la care nu vrea sa se supuna, foloseste cu calm promptul cel mai putin intrusiv cu putinta pentru a-l face pe copil sa faca totusi ce i-ai spus.Daca i-ai cerut sa stea jos si el tipa, ghideaza-l bland spre scaun, fa-l sa stea jos pentru cateva secunde apoi lasa-l sa se ridice (numai atunci cand nu mai tipa). Lucrul cel mai important in legatura cu comportamentul negativ este sa inveti din el. Daca copilul are accese de furie inseamna ca metodele de predare-invatare trebuie ajustate. Verifica recompensele, densitatea recompensarii, dificultatea sarcinilor pe care i le ceri, pentru a determina ce trebuie corectat. Este important ca aceste comportamente negative sa nu fie recompensate, dar cel mai dezirabil este sa folosesti metode atat de bune incat ele sa nu apara.

Cele mai importante lucruri pe care trebuie sa ti le amintesti la inceputul unei relatii terapeutice este sa o faci placuta, sa-l bucuri pe copil, sa-l inveti ca invatarea este distractiva si comunicarea ii da putere. Copilul trebuie sa invete ca viata devine mai buna atunci cand face ce i se cere




7

Regulile Recompensarii
1. Recompensele trebuie sa recompenseze cu adevarat.Ceea ce pentru un copil reprezinta o recompensa poate fi extrem de neplacut pentru altul. Lucruri pe care copilul le considera recompense la un moment dat pot deveni neplacute pentru el mai tarziu.

2. Recompensarea trebuie sa fie conditionata. Recompensele trebuie sa fie disponibile atunci cand un comporament tinta a fost atinspentru a nu diminua puterea recompensei (Recompense neconditionate pot fi folosite in incercarea de a le asocia cu persoana instructorului sau un comportament disruptiv

3. O varietate de recompense ar trebui folosite.Aceasta pentru a fi siguri ca fiecare recompensa isi pastreaza si valoarea , ca si posibilitatea de a dveni o recompensa diferentiala.

4. Intotdeauna insotiti recompensele sociale cu recompense primare

5. In mod continuu dezvoltati si identificati noi recomense Observati comportamentul autostimulant al copilului pentru a va ajuta sa stabiliti ce ar putea sa-i faca placere

6. Folositi recompense specifice varstei copilului Acest lucru va intensifica acceptarea semenilor precum si posibilitatea ca aceste recompense sa fie intalnite de copil in medul lui natural

7. Noutatea si imprevizibilitatea imbunatatesc adesea recompensa. Surprizele sunt de obicei placute pentru copii si foarte motivante . O sacosa sau o cutie cu surprize pot fi de mare folos.

8. La inceput recompensarea trebuie sa fie facuta imediat . Trebuie sa va asigurati ca copilul asociaza comportamentul sau cu recompensa primita Recompensa este cea mai eficienta cand apare intr-o jumatate de secunda de la aparitia comportamentului.

9. Un program variabil de recompensare ar trebui stabilit si urmat in mod consecvent.

10. Recompensa ar trebui diminuata in timp pe masura ce copilul invata deprinderea Sarcinile usoare ar trebui sa aiba un program usor de recompensare.

11. Evaluati sincronizarea recompensei . Nu intrerupeti momentul de activitate cu recompensare, si lucrati asupra a construi un manunchi de raspunsuri inainte de aopferi o recompensa tangibila.

12. Dupa un timp, schimbati recompensele in unele mai naturale si mai practice – lauda sociala, “degetul mare sus”

13. Nu folositi recompensele ca mita . Nu faceti copilului un obicei din a-l anunta dinainte ce recompensa va primi . Nu aduceti aminte copilului ce recompensa va primi daca comportamentul provocator nu va apare. Nu oferiti recompense aditionale in incercarea de a calma un comportament care se intensifica.

14. Folositi recompense diferentiale Oferiti cele mai bune recompense pentru comportamentele cele mai bune si sarcinile cele mai grele pastrand recompensele gen “OK” pentru activitatile “OK” sau pentru diminuarea in intensitate a comportamentelor disruptive..




8

Termeni si Definitii


(Nota: Aceste definitii au scopul de a-i ajuta pe cei care nu au specializare in behaviorism . pentru a castiga o folosire functionala a termenilor definiti De aceea unii termeni nu sunt exacti conform standardelor behaviorismului)

Stabilirea Efectului (EO) Establishing Operation (EO):
a) cresterea temporara (sau descresterea ) valorii recompensei
b) cresterea (sau descresterea ) temporara a comportamentului care a fost coditionat de acea recompensa in trecut

Lucruri care afecteaza stabilirea efectului (EO):
1) Privatiunea – Cand iti lipseste pentru o perioada (creste valoarea) Ex: Cand ai tinut regim , pizza devine foarte pretioasa (dorita) un anumit lucru pe care ti-l.

2) Suprasaturare - Cand ai dispus de o cantitate mare dintr-un anumit lucru recent (Descreste valoarea) Ex: Daca mananci pizza la pranz in fiecare zi s-ar putea sa nu mai vrei

3) Competitia Efectului - Valoarea unui alt comportament este mai mare. (Descreste Valoarea) Ex: Copilul vrea foarte mult sa se joace cu jucaria dar i-ati cerut prea multe lucruri astfel incat valoarea comportamentului de evadare din situatie este mai mare decat a celui de joc cu jucaria

Exemple:
1. daca nu dispuneti de bani cash , aceasta creste temporar valoarea unor bani in plus si duce la anumite tipuri de comportamente ( o slujba in plus , munca in plus pentru a castiga un bonus ) activitati care v-au permis in trecut sa castigati bani..

2. Daca un copil are o jucarie favorita cu care nu s-a mai jucat de mult valoarea acelei jucarii creste si duce la comportamente mai exagerate (vorbire?, strigat? ) care i-au adus in trecut jucaria preferata..

3. daca un copil este intr-un mediu zgomotos, pe care il gaseste incomfortabil aceatsa creste temporar valoarea “evadarii” si rezulta in diferite tipuri de comportament (lovire, muscare, tipat,sau cuvintele “Sa plecam” ) care au dus la “evadare” in trecut.

Recompensarea:
Ceva care se intampla (recompensator) dupa ce un comportament apare si care intensifica posibilitatea aparitiei ulterioare a acelui comportament in aceleasi conditii ca in trecut.

1. Recompensa Pozitiva: A da ceva ce persoana considera dezirabil (recompensator) dupa ce un comportament apare si care intensifica posibilitatea aparitiei ulterioare a acelui comportament in aceleasi conditii ca in trecut.

Exemple:
a) Un copil vrea o prajitura si tipa in continuu pe masura ce parintii incearca sa afle ce isi doreste el Data viitoare cand copilul va dori o prajitura este foarte probabil sa tipe din nou pentru a o obtine.

b) Un copil vrea sa se joace cu o minge si semnalizeaza cuvantul “minge” Parintii ii dau mingea deci data viitoare cand copilul va dori mngea el va semnaliza “minge” din nou..


9


2. Recompensa Negativa – A da la o parte ceva (recompensator) care copilului ii displace si care poate creste posibilitatea de aparitie a aceluiasi comportament in viitor

Exemple:
a) Un copil considera prezenta fratelui sau suparatoare . El il musca pe fratele sau Mama lui vine si il da la o parte pe fratele lui Aceasta creste probabilitatea ca baiatul respectiv sa-si muste fratele din nou cand va dori sa scape de el.

b) Un copil considera neplacut momentul de “povestire in cerc “ de la scoala si incepe sa tipe . Profesorul il pune in “afara activitatii” (pauza) Aceatsa creste probabilitatea ca data viitoare cand el va dori sa paraseasca cercul va tipa din nou.

Pedeapsa – A aplica ceva ce copilul considera neplacut sau a da la o parte ceva ce copilului ii place chiar in momentul cand acel comportament a aparut si care duce la descresterea intensitatii acelui comportament

Stimul – Orice lucru pe care o persoana poate sa-l simta prin simturile sale Tot ceea ce poate fi vazut, auzit, mirosit, simtit sau gustat .Diferiti oameni pot trai aceeasi senzatie in moduri diferite .Un stimul pe care o persoana il traieste ca fiind placut o alta persoana poate sa-l considere dureros sau neplacut Unii stimuli nu creeaza nici placere nici durere si nu sunt asociati cu nimic (neutrii) Un stimul poate fi asociat cu cu un eveniment atunci cand este insotit fie de recompensa fie de pedeapsa .Atunci este considerat Stimul Discriminativ Cu alte cuvinte cand acel stimul este prezent aceasta indica disponibilitatea sau posibilitatea de recompensa sau pedeapsa .Cand un stimul este asociat cu lipsa de disponibilitate a recompensei el se numeste S-Delta conditionare .

Exemple:
o Stimul Neutru – Tatal spune : “atinge cainele” si este pentru prima data cand copilul a auzit aceasta fraza Copilul aude cuvintele dar ele nu sunt asociate cu nimic fie pozitiv sau negativ

o Stimul Discriminativ – Un copil sta pe genunchii tatalui sau si priveste o carte Tatal spune “gaseste cainele” si ghideaza mana copilul pentru a atinge cainele . Cand copilul atinge cainele, tatal il imbratiseaza si spune “Este foarte bine !” Copilul gaseste acest gest foarte placut deci cand tatal va intoarce urmatoarea pagina si ii va spune din nou “Gaseste cainele” copilul va atinge singur cainele fara sa mai astepte ca tatal sau sa-l ghideze. Pentru ca comportamentu de a atinge cainele a fost urmat de o recompensa in trecut , la auzul “gaseste cainele” cand cainele este prezent sugereaza posibilitatea recompensei daca il atinge din nou
.

o S- Delta- Pentru a continua exemplul de mai sus daca copilul atinge pisica in loc sa atinga cainele Tatal nu-l m-ai imbratiseaza si nici nu-i mai spune “Foarte Bine “ Acum comportamentul de a atinge pisica este asociat cu indisponibilitatea recompensei de fiecare data cand el aude “atinge catelul”







10

Clasificarea Behaviorista a Limbajului (Skinner)

Porunca– Cererea, a cere ceva . O Porunca pura ... apare numai ca rezultat al EO sau al dorintei de a avea un obiect mai degraba decat a fi intrebat , “Ce doresti?”

Examples:
Pot sa mananc o prajitura ?
Unde este Mama?

Receptia – A urma ordinele sau a se supune cererilor celorlalti

Examples:
“Gaseste Monstrul Cookie” (copilul atinge)
“ Pune farfuria la gunoi (Copilul se supune )
Cine face Ciu-Ciu ! ? (copilul atinge trenul)

Numire- A numi un item , actiune sau proprietate a unui item care este prezent sau cu care copilul intra in contact Numirea pura , nu are de a face cu EO sau cu dorinta pentru item

Examples:
“Cum se numeste asta? (Copilul numeste itemul)
“Cum este catelul? (Copilul spune:”moale”)
“Care dintre astea face ciu ciu?(Copilul spune : “trenul”)
“Ce vezi? (Copilul spune “O pasare care zboara pe cer “)

Intraverbal- Un raspuns la ceva spus de o persoana si care se relationeaza la un obiect, actiune sau proprietate care NU ESTE PREZENTA (A raspunde la intrebari sau a purta o conversatie

Examples:
“Stralucesti micuta ........ (Copilul spune :”stea”)
“Cine face ciu ciu? (Copilul spune “trenul”)
“Ce ai facut tu la scoala astazi? (Copilul spune : Am pictat oun tablou!)

Ecolalic- Repetarea aceluiasi cuvanmt pe care l-a spus alta persoana

Examples:
“Vrei sa mergem afara? (Copilul spune : Vrei sa mergem afara? )
Mama spune “masina “ (Copilul spune “masina”)

FFCs(TFC)- Aceste litere se refera la Trasaturi Functiuni si Clase Din momentul cand un copil este capabil sa ceara, sa identifice si sa numeasca un item din mediul sau , TFC sunt predata pentru ca el sa poata face asocieri sau conexiuni intraverbale intre cuvinte
Trasaturile sunt parti din item sau caracteristici ale acestuia Functiunile sunt actiuni care se potrives de obicei itemului Clasele sunt grupurile din care face parte un item raspunsuri de receptie , de numire si intraverbale sunt invatate pentru a –l face pe copil sa raspunda la intrebari si sa vorbeasca despre lucruri chiar daca acestea nu sunt prezente





11

Examples: Banana
Trasuri: galbena cu coaja, lunga
,functiuni : o mananci , o decojesti
Clasa: mancare, lucruri cu care ne hranim

In timpul fazei initiale a invatarii raspunsul copilului va fi : sa atinga, sa numeasca sau sa raspunda cu numele itemului atunci cand TFC sunt spuse . Dupa ce aprox 30 de itemi au fost invatati reversul este sa-i inveti pe copii sa defineasca si sa denumeasca lucruri
.

galben
cu coaja Banana
lungmancare

Conversatiile sunt de obicei o combinatie intre porunca denumiri si intraverbale cu, ocazional raspunsuri receptive.

Example:

Sam: “Salut ! Ce mai faci? (porunca)

Fred: “Bine dar putin ocupat (denumire, intraverbal) Ma simt gata de o vacanta (denumire) Dar tu (porunca)

Sam: “De fapt , chiar m-am intors dintr-o vacanta !(intraverbal) Sunt gata sa ma intorc la lucru din nou (denumire)

Fred: “Chiar... Unde ai fost?” (porunca)

Sam: Am fost la plaja pentru o saptamana.” (intraverbal) “Vrei sa vezi pozele?” (porunca)
Fred: “Sigur!” (intraverbal)
Sam: Da-mi sacosa de acolo.” (porunca - Sam, receptie -Fred) “Are pozele in ea .” (denumire)

“Aceasta este casa in care am stat .” (denumire) “Si aici este unul din copii care ma ingroapa in nisip

(denumire)

Fred: “T-a placut casa in care ai stat?” (porunca)
Sam: “Da a fost minunata!” (intraverbal)
Fred: “Poti sa-mi dai si mie numarul agentiei ?” (porunca) “As vrea sa stau si eu acolo!” (denumire) “Scrie-l pe hartia asta .” (porunca - Fred, Receptie - Sam).







12

Evaluarea Reactiei (raspunsului) copilului la mediu

Multi copii reactioneaza diferit la o varietate de impulsuri senzoriale (stimuli) . Intelegerea modului de raspuns al fiecarui copil la mediu poate ajuta parintii si instructori in a stabili ce tipuri de actiovitati sau de jucarii prefera copilul si de asemenea in a determina ce fel de stimuli trebuie sau nu trebuie folositi pentru a invata sau a recompensa copilul Observati copilul cu atentie si descrieti reactia acestuia la stimuli Many children respond differently to a variety of sensory input (stimuli). Understanding the patterns of each child’s response to the environment can assist parents and instructors in determining the types of toys or activities the child may enjoy as well as assist in determining the types of stimuli that should and should not be used to teach or reinforce the child. Observe the child carefully and describe his/her reaction to different stimuli.

Sunetul

1. Cum raspunde la sunetele puternice sau slabe ? Raspunde diferit cand asteapta un sunet sau daca sunetul este neasteptat?

2. Cum raspunde cand variezi inaltimea vocii ? Cum raspunde la voci foarte subtiri sau la voci foarte groase ? Pare sa prefere vocile de femei sau de barbati?

3. Cum raspunde copilul la muzica ? Incearca sa cante cantece chiar daca cuvintele nu se pot intelege?

4. Poate copilul imita ritmul batut pe o tobita sau pe un xilofon? Poate el repeta numarul corect al batailor sau ritmul batailor ?

5. Vorbeste copilul cu un volum al vocii potrivit situatiei? Isi schim,ba volumul vocii in functie de situatie ?

6. Cat de multe silabe contine propozitia pe care copilul o poate repeta in mod consecvent?

7. Cum reactioneaza copilul la jucariile vorbitoare ? Are tendinta sa le “stimuleze” cand este lasat singur (sa apese un buton la ele din nou si din nou?)

8. Poate copilul completa cuvintele lipsa in cazul povestilor rimate sau la cantece fara prea mult efort de invatare?


Stimuli Vizuali

1. Poate copilul identifica fotografii ? Cum raspunde la desenul liniilor? Daca variati contrastul culorilor in desenul liniilor sau luminati fundalul raspunde diferit? (ex: maroniu pe rosiatic versus negru pe alb )
2. Cum raspunde copilul la luminare diferita? Se comporta diferit la iluminare fluorescenta , iluminare slaba sau iluminare puternica?

3. Se comporta diferit copilul la stimulii mobili fata de cei imobili?

4. Raspunde copilul diferit la stimuli vizuali daca se misca el ?

5. Are el tendinta de a stimula mereu obiectele care se rotesc sau se misca?

6. Poate copilul face puzzel-uri? Daca da , ce fel ? Poate el reconstrui puzzeluri intoarse invers?


13


7. Poate copilul desface si reface jucarii?

8. Anticipeaza copilul rutele catre locuri familiare? Poate el regasi lucruri familiare care au fost mutate?

9. Raspunde copilul mai degraba la un amnunt dintr-o imagine decat la imaginea in ansamblul ei?




Miscare, atingere si constiinta proprilui corp in spatiu

1. Pare copilul sa fie mereu in miscare sau mai degraba sedentar?

2. Sunt miscarile repetitive sau intamplatoare?

3 Cum raspunde copilul la Leganarea. Invirtirea sau dansul in bratele voastre ?

4. Este vreo diferenmta in felul in care copilul raspunde la miscarile bruste fata de cele calme, incete ?
5. Cum raspunde copilul la spatii largi fata de cele stramte?

6. Trece copilul mai degraba peste obiecte decat sa le ocoleasca?

7. Cum raspunde copilul la diferite texturi ale imbracamintii si ale jucariilor

8. Cum raspunde copilul la imbratisari fata de atingeri usoare? Este vreo diferenta la cum raspunde la masajul calm cu toata palma , fata de masajul scurt cu miscari sacadate? Raspunde diferit la atingerea diferitelor parti ale corpului

9. Tolereaza copilul spalarea dintilor si spalarea fetei? Pune el adesea lucruri in gura?

10. Mananca copilul o varietate de texturi de alimente?

11. Are copilul tendinta sa stimuleze prin manipulare fizica a diferitelor obiecte sau parti ale corpului?


12. Este copilul capabil sa secventioneze un numar de miscari in asa fel incat sa performeze o sarcina

13. Poate copilul sa secventioneze un numar de miscari pentru a face diferite actiuni cu o jucarie?

14.Este tonusul muscular al copilului moale sau teapan ? Se schimba acesta cand copilul face miscari cu un anumit scop?












14

Gustul

1. Mananca copilul o varietate mare de arome si mancaruri? Pare sa aiba preferinte fata de mancarurile condimentate, sarate,dulci sau mai blande ?

2. Linge sau pune in gura de obicei obiectele inainte sa interactioneze cu ele?





Mirosul

1. Pare copilul sensibil la parfumuri , agenti de curatare sau alte substante chimice?

2. Sunt anumite mirosuri care ii plac copilului ?

3. Miroase copilul in mod frecvent obiectele inainte sa interactioneze cu ele? ?

4. Pare copilul sa se stimuleze cu mirosuri?