ABA
Raspunsuri - Pagina 2
Idaira spune:
stresslogic,multumesc...
stresslogic spune:
Cu multa placere !
steffania17 spune:
16
Comportamentul auto-stimulatoriu al copilului prin acceptarea unui acces nelimitat la aceste jucarii. Ceea ce incercam sa facem este sa construim o asociere intre recompensator (jucaria care stimuleaza) si vorbirea sau interactiunea cu alta persoana . Aceste jucarii ar trebui puse undeva sus si deoparte in locuri speciale pentru ca sa se joace cu ele numai in prezenta unui adult
. Este important ca instructorul sa aiba controlul asupra acestor jucarii pentru a fi evitata situatia cand copilul se autostimuleaza cu ele ignorandu-l pe instructor. Cand gasiti o jucarie sau o activitate care il stimuleaza pe copil incercati sa gasiti altele care ofera aceeasi senzatie sau senzatii similare .
Un alt set de jucarii sau activitati de observat indeaproape sunt acelea care combina “cauza-efect” cu jocul de rol. De exemplu , spalatoria de masini care arunca apa cu adevarat , cuptoare care scot bule cand “gatesti” sau chiuvete de jucarie care scot apa cand se apasa un buton, Daca copilului ii face placere acest joc cauza-efect il puteti face pe copil sa va raspunda , controland acea parte a jucariei voi insiva . De exemplu , daca copilul vrea sa vada bulele din cuptor , s-ar putea sa ceara “gateste” daca asteptati cu mana deasupra butonului de la “cuptor”
Una dintre cele mai mari greseli pe care le fac oamenii este sa stea jos langa copil si sa inceapa sa-i ceara o multime de raspunsuri . Aceste nu este joc este “testare” si copilul poate sa o considere neplacuta . In loc sa faceti asta, evitati sa adresati atatea intrebari copilului si doar bucurati-va de jucarie impreuna cu el. De exemplu multor copii le place “imitatia vocilor” si intonatia exagerata , in special copiii cararora le place muzica. , in acest caz puteti sa cantati sau sa spuneti aceleasi cuvinte pe care le spuneti de obicei in jocul cu papusa, dar sa le cantati . Sau daca va leganati cu copilul pe mingea terapeutica puteti sa insotiti aceasta miscare de un cantecel: “neleganam, ne leganam si.. jos”. Rostogoliti copilul jos de pe minge in timp ce spuneti jos. Daca se face in mod repetat si copilul ui ii face placere s-ar putea sa-l vedeti asteptand sa spuneti “jos”. Incepeti apoi prin a face o pauza inainte sa rostiti cuvantul ... si poate il va rosti el. Incercati sa evitati sa povestiti numai ce face copilul si angajati-va in joc , participati la el De exemplu daca copilul se joaca cu un trenulet luati un alt trenulket si prefaceti-va ca il ciocniti pe al lui daca pare sa repete la nesfarsit aceeasi ac=tivitate , incercati sa-l intrerupeti intr-o maniera jucausa. De exemplu daca se invarte in cercuri in jurul camerei ridicati-l sus si invartiti-l prin camera ca un nou joc
Unii copii au nevoie doar sa fie lasati cu jucariile in jur o vreme pana cand vor incepe sa se joace . Daca copilul are acest obicei lasati jucariile in camera cateva zile fara sa le atingeti Incet incet incepeti sa va jucati cu jucariile in prezenta copilului, dar la distanta, fara sa-l implicati Lasati copilul sa vada cand puneti jucaria respectiva undeva unde sa fie vizibila dar inaccesibila . Asteptati pana cand copilul vine la voi in timp ce va jucati mai degraba decat sa mergeti voi la el Doar pentru ca un copil fuge de o jucarie prima data cand ii este prezentata nu inseamna ca nu o va placea mai tarziu, si nu va accepta sa se joace cu ea
Fiti costienti de faptul; ca unii copii se blocheaza in a se juca cu o jucarie sau a auzi o poveste spusa mereu in acelasi fel , din nou si din nou . Din cauza acestei tendinte aceeasi jucarie cu care ii place sa se joace impreuna cu mama, nu mai prezinta nici un interes cand vrea sa se joace cu tata. Daca acest lucru este valabil atunci trebuie sa fiti atenti pentru a determnina exact la ce jucarie sau activitate reactioneaza copilul . Poate ca este doar o anumita inflesiune a vocii sau oun mod aparte de a rosti un cuvant . In timp ce nu dorim sa incurajam aceasta nevoie de “mereu la fel” putem sa folosim informatia respectiva pentru a determina cum putem sa facem aceeasi jucarie la fel de recompensatoare pentru copil dar intr-o maniera diferita (in alt context)
Aduceti-va amionte ca unii copii devin extrem de agitati cand interactioneaza cu anumite jucarii in special cu cele “stimulante” Daca un copil pare sa devina foarte activ si pare incapabil sa se concentreze, schimbati activitatea cu una care implica alt tip de stimuli . De exemplu daca un copil incepe sa sara sus jos si sa bata din palme in timp ce se joaca cu un capac ii puteti cere sa sada
17
apoi sa luati o pauza si apoi incepeti sa cititi o carte intr-un loc sau faceti o lupta cu perne . Trebuie sa fiti atenti sa nu recompensati prin aceasta nici un comportament negativ . Folositi informatia dar asteptati sa schimbati activitatea numai cand copilul are un comportament desirabil
Introducerea jocului
Iata o lista de actrivitati si metode didactice care cresc interesul copilului fata de oameni si jucarii . Aduceti-va aminte ca telulo in acest moment este ca copilul sa va permita sa intrati in jocul lui si ca voi sa deveniti parte din recompensa pe care el o primeste ca urmare a acestei situatii.
1. Costruirea anticipatiei. Repetati aceleasi cuvinte sau secventa din nou si din nou in aceeasi maniera apoi faceti o pauza.
Ex: Jucati “Cucu-bau” Spuneti Bau! Pe masura ce va apropiati de copil si luati patura cu care v-ati acoperit capul . Pe masura ce copilul incepe sa va asiste veti incepe sa observati un zambet si un contact vizual cand va apropiati, apoi copilul s-ar putea sa inceapa sa rada cand dati la o parte patura Cand vedeti ca asta incepe sa se intample opriti-va chiar inainte sa spuneti Bau . Copilul s-ar putea sa spuna el Bau sau sa incerce sa va dea jos patura din cap.
2. Faceti ceva neasteptat. Repetati o activitate in acelasi fel apoi deodata schimbati rutina .
Ex: De exemplu daca copilul mananca o prajitura , spuneti “Mi-e foame “ si luati cateva imbucaturi Dupa ce a inceput sa tolereze asta , apropiati-va de el si incepeti sa plescaiti tare!
Ex: Daca copilul sapa cu lopatica in nisip si in orez apoi ii da drumul intr-un castronel , prefaceti-va ca mancati sau aduceti un personaj ( o papusa ) la locul faptei sa manance
3. Imitati ceea ce face copilul apoi transformati activitatea intr-un joc
Ex: De exemplu copilul calca pe conurile de brad cand mergeti la plimbare . Faceti si voi astfel spunand “Am gasit un con.Il calc! Apoi spuneti-i lui “E randul tau. Calca” in timp ce el calca pe conurile de brad . Pe masura ce acest joc progreseaza, puteti pune cateva conuri in cerc si puteti juca “De-a Calcatul”
4. Intrerupeti jocul copilului prin activitati obstructive jucause.
Ex: Copilul patineaza la nesfarsit pe ciment lovindu-se de perne la sfarsitul pistei . Prindeti-l (incet ) de picioare la inceputul pistei si gadilati-l spunand: “Te-am prins!” Veti sti daca copilului i se pare sau nu distractiv daca rade sau nu Asteptati pana la contactul vizual inainte sa spuneti “Iti dau drumul?” apoi sa il lasati sa plece pe..”derdelus” Sau daca copilul alearga in cercuri apoi se loveste de pernele de pe canapea puneti cateva perne pe podea si faceti-l sa se arunce pe ele .. in loc de cele de pe canapea Asigurati-va ca faceti cu randul.
5. Asociati cuvinte/sunete cu orice activitate faceti .
Ex: Cand copilul deseneaza spuneti “Deseneaza, deseneaza, deseneaza” sau orice alta actiune face copilul .Folositi tipul de voce pe care (cantata, inceata, exagerata) pe care copilul o agreeaza .Numai asocierea acestor cuvinte cu recompense va duce mai tarziu la verbalizare de catre copil.
18
6. Folositi expresii faciale exagerate, sunete sau tonuri puternice pentru a va face vizibili
EX: Deschideti ochii larg, lasati-va sa cadeti cu un bum puternic , plangeti cu gura pana la urechi si cu mainile frecand ochii
7. Creati inteles. Chiar daca nu credeti ca copilul a spuis un “cuvant adevarat” , ascultati sunetele pe care le spune si purati-va ca si cand acestea au un inteles
Ex: In timp ce deseneaza , copilul scoate un sunet care poate sa insemne soare . Repede luati un creion si desenati un soare ca si cand copilul v-ar fi cerut sa faceti asta
8. Introduceti si alte “personaje” in joc .
Ex: Copilului ii place sa il leganati pe minge Aduceti si alte personaje si lasati-le sa se legene pe minge . Daca copilul incepe sa impinga personajele deoparte spouneti cu voce tare “Pleaca de aici Elmo!” in timp ce le impinge el deoparte .
Urmatoarea etapa a jocului.
Fiecare copil este diferit deci va trebui sa-l observati pe ficare in parte pentru a determina momentul cel mai potrivit de a adauga noi cerinte la joc. Imediat ce copilul a inceput sa ceara jocul sau activitatea puteti sa incepeti sa crestei incet incet numarul de sarcini pe care sa le faca inainte de a-i da jucaria ceruta. De exemplu imediat ce un copil a inceput in mod consecvent sa ceara sa se joace cu mingea puneti mingea intr-un recipient transparent si apoi cereti copilului sa va ajute sa deschideti acel recipient si sa va ceara sa “deschideti” acel recipient. Mai tarziu puteti sa-l invatati sa va ceara sa “rostogoliti” sau sa aruncati” mingea sau sa-i oferiti posibilitatea sa ceara diferite culori de mingii . Lucrul cel mai important este sa nu cresteti cerinta prea repede astfel incat copilul sa nu mai vrea sa mai participe . – cum se spune “ a distruge recompensatorul”. In esenta , cresterea cerintelor face acum “evadarea” mai valoroasa decat activitatea . Acesta este motivul care sta in spatele faptului (adesea) constatat de parinti ca copilului ii placea o anumita jucarie iar acum nu ii mai place.
Un alt mod de “a distruge recompensatorul” etse de a da asa de mult acces la el incat acesta isi pierde valoarea recompensatorie (saturatie) . De exemplu , copilului poate sa-i placa cu adevarat cu baloabne impreuna cu voi dar daca faceti asta de zece ori pe zi in fiecare zi, la un moment dat s-ar putea sa nu mai fie asa de recompensatoare activitatea ca inainte . Opriti-va din activitate cateodata cand copilul se bucura de ea si inlocuiti-o cu ceva la fel de motivant pentru el . Prin explorarea continua a noi si noi activitati si jucarii care sa-i placa copilului , crescand gradual cerintele si variind activitatile , puteti pastra valoarea recompensatorie a jucariei sau a activitatii la un nivel inalt.
Unii copii se poate sa aiba cateva activitati care le plac cel mai mult dar sa nu tolereze introducerea de npoi activitati . Daca acesta este cazul puteti face astfel – lasati copilul sa va observe pentru un timp cum va distrati jucandu-va in timp ce el mananca unul din felurile favorite de mancare (asociere) .Veti sti cand copilul este gata sa se joace cu noua jucarie sau doreste sa intre in jocul vostru , dupa zambet si dpa faptul ca se intinde sa prinda obiectele folosite in activitate.
Din acest moment puteti sa incepeti sa extindeti jocul adaugand noi “piese” la rutina sau noi personaje in joc . De exemplu daca copilului ii place sa priveasca animalele mergand in jurul sinelor trenuletului poate ca este timpul sa opriti jocul cu trenuletul si sa va jucati de-a gradina zoologica sau de-a ferma animalelor . Adaugati deci o noua parte activitatii recompensatorii astfel incat sa extindeti aria de obiecte
19
Din nou trebuie sa fiti atenti sa nu adaugati prea multe cerinte sau prea devreme astfel incat copilul sa nu isi piarda interesul in activitatea respectiva sau sa doreasca sa se joace numai cand nu sunteti prin preajma .
Folositi “piesa” din joc care ii place copilului cel mai mult ca recompensator pentru a invata alte activitati .De exemplu daca copilului ii place sa imbrace papusa , spuneti sa ii schimbe hainele de fiecare data cand trebuie sa mergeti in parc sau la plaja . Daca copilului ii place sa se joace cu animalele puneti-le pe animale sa decida daca nu cumva vor sa se joace de-a altceva.
O alta modalitate de a incepe jocuri mai elaborate este sa folositi filmele preferate ale copilului . Luati personajele din film si incepeti sa jucati cateva scene din film . Puneti pauza filmului si puneti personajel;e sa repete scena care tocmai a vost vizionata . Aceasta este o noua modalitate de asociere a jucariilor cu recompensatorii si a oferi copilului un scenariu de joc . Gradual;schimbati scenariul pentru a fi siguri ca copilul nu se blocheaza in a recrea la nesfarsit scena , si pentru a adauga functionalitate acesteia.
In incercarea de a preda in timpul jocului , este tentant sa se abordeze ritmul rapid de intrebari folosit in timpul sedintelor de invare intensiva cand se foloseste jocul. Aceasta trebuie evitat insa prin orice mijloace In loc de asta modelati numirea incercati raspunsuri receptive si faceti cat mai mult “rezolvare de probleme” in timpul jocului. Datio posibilitatea copilului sa directioneze in ce mod doreste sa se dezvolte schema de joc . De exemplu daca va jucati cu Barney si el se “imbolnaveste” il veti duce la doctorul din park? Daca Loftie nu poate sa ridice o teava mare, ce-ar fi sa-l ajute Scoop sau mai bine sa o lase jos? Dabnd copilului variante (optiuni) ii permite acestuia sa ceara in continuu dar si sa extinda jocul . Jocul trebuie sa fdie diferit fata de “invatare” . Autorul recomanda sa folositi jocul pentru a-l invata pe copii noi lucruri si sa pastrati “”lectia” pentru a creste viteza si acuratetea raspunsurilor la sarcini multiple in cat mai variate moduri cu putinta . Facand astfel veti creste posibilitatea de a-l face sa generalizeze si va face si invatarea mai distractiva pentru toti . Cand vorbirea si jocul au fost atat de mult asociate cu recompense incat devin recomensatoare prin ele insele , copilul este gata sa invete lucruri care nu il intereseaza asa de mult si va fi pregatit sa invete intr-un mod mai asemanator scolii
Jocul Avansat
Vine un moment in viata fiecarui copil cand nu mai trebuie sa se joace cu jucariile asa cum doreste si sa conduca pe toata lumea . In timpul primelor sedinte de invatare dorim ca copilul sa faca activitati precum “Eu vorbesc, Eu iau” si sa dezvolte noi scheme de joc cu putin sprijin si variatie din partea partenerului de joaca adult . Uneori acest tipm de joc va crea mici “monstrii dictatori “ in care fiecare secventa a jocului va trebui sa se desfasoare in modul pe care el il doreste .
Totusi daca vrem sa ajungem sa-, facem pe copil sa se joace cu un alt copil va trebui sa-l invatam ca nu intotdeauna el este cel care conduce jocul . Incepem a-l inavata asta cand insistam in “jocul stafeta” in timpul jocului directionat de el si extindem aceasta achizitie prin a preda stafeta in a veni cu noi idei in a doua etapa a invatarii jocului .. De exemplu cand construim un joc cu bile sau unul de constructie veniti pe rand cu idei in legatura cu ce partiu trebuie puse mai departe . Daca “idea” merge , copilul poate fi invatat sa complimenteze partenerul de joc . Daca nu, “ei bine” Poate ideea viitoare va merge”
Jocul avansat poate fi folosit pentru a recrea situatii sociale specifice in care copilul are dificultati . De exemplu daca copilul nu se poate juca bine cu copii in curte
20
Jocul cu jucarii care se afla pe terenul de joc il poate invata diverse activitati pe care le poate face acolo Daca copilul are o divergenta cu un anumit copil, jocuyl de rol cu papusi poate fi folosit pentru a pune in scena si a gasi o rezolvare a problemei sale , si poate fi folosit in a-l invata pe copil sa raspunda in mod diferit in aceeasi situatie in viitor ,
Ideea de baza de retinut despre orice joc este ca jocul trebuie sa foie distractiv . Atentie la cum adaugati noi cerinte si cautati cu indarjire noi si noim activitati pe care copilul le-ar putea gasi placute pentru a fi siguri ca el va invata intr-o maniera care ii permite sa vaca generaliari ale aptitudinilor de comunicare fata de alti oameni in alte conditii si in alte locuri.
Jucariile favorite
Aceasta lista include si primele jucarii care au fost descoperite ca fiind apreciate de copil
Amintiti-va ca fiecare copil este diferit deci gasiti jucarii similare cu cele care deja ii plac sau cele cu care se autostimuleaza sau similare comportamentului autostimulatoriu al copilului
.
Scopul initial etse sa determinam cat mai multe tipuri de stimuli care ne pot folosi ca recompensatori in timpul activitatii de invatare . Prin observarea si introducerea itemilor care se adreseaza modului in care acesta reactioneaza la diferite senzatii (stimuli ) putem construi un numar mare de recompensatori.
Atentie : copiii nu trebuie lasati sa se joace singuri cu acerste jucarii.
Noi nu dorim ca copilul sa continue sa se auto recompenseze – automat prin aceste comportamente autostimulatorii sau jucarii . In loc de asta ele trebuie folosite pentru a-l implica pe copil (asocierea parintelui/instructorului, si a sunetelor/cuvintelor cu recompensatori) Cu oricare dintre aceste jucarii sau activitati folosirea anticiparii, a expresiilor faciale animate , pastrarea controlului asupra partilor jucariilor si surpriza pot fi folosite pentru a va asigura ca sunteti si voi inclusi in joc. (asocierea cu recompensatorii)
Jucarii cu miscare liniara (stimulare vizuala) – Simpla prezentare a obiectelor nu poate fi eficienta . Incercati sa le miscati in fata copilului in felul in care acesta le misca de obicei pentru a-si capta singur atentia . Aratati-i obiectele cu mare exaltare si o expresie exagerata a fetei si in voce pentru a-i arata cat de placut afectati de jucarioa respectiva sunteti voi insiva .
1. Instrumente de colorat/desenat- markere, creioane, pensule
2. Instrumente pentru lovire ciocanire,prindere – linguri de lemn, bete de toba , spatule , plase de insecte bat de baseball. , lopatele
3. Lucruri care se misca sau care pot fi facute sa se miste liniar – orez/nisi/boabe turnate dintr-o cana , trenulete, masini, linii trasate de alti oameni , picioare de animale/papusi, baghete magice , bat cu pamblica , sticle cu tasnitoare pline cu apa.
3. tevi de apa sau jucarii care permit trecerea apei dintr-un capat in altul atunci cand sunt inclinate.
Jucarii rotitoare (Stimulare Vizuala ) – Unora dintre copii le plac jucariile care se rotesc numai daca acestea nu scot sunete , unora le plac cele care se invartesc si au luminite iar altora le plac doar daca se aude si muzica in timpul acesta . Incercati variate tipuri de jucarii pentru a afla care cunt preferintele copilului . Asigurati-va ca sunteti si voi implicati in joc pastrand controlul asupra unor parti , stand jos la nivelul copilului siatat de aproape cat sunteti tolerati si folositi-va corpul,( expresia faciala , miscarile exagerate) anticiparea si surpriza pentru a va asigura ca sunteti inclusi in distractie (asocierea cu recompensa)
1. mecanisme, roti dintate, roti – motorizate si mecanice.
2. Titireze- cu lumini, sunete sau tacute .
3. Bete cu pamblici invartite in cerc,
4. “Bee Bop” Flower toy- aceasta jucarie are trei cercuri care se invartesc si se pot opri in dreptul unui animal sau unei flori
5. Lanterne cu jucarii in capat sau lanterne obisnuite facute sa se miste in cerc
6. Toy “Merry-go-rounds”, Ferris Wheels, mori de vant, masinute pe sosele, trenulete pe sine.
7. Jucarii muzicale cu parti care se invartesc
8. Baloane umflate care cand li se da drumul (prin decomprimarea aerului ) se invartesc in cercuri prin incapere in timp ce se dezumfla.
Miscare (Stimulare Vestibulara) – Multi copii apreciaza miscarea si jucariile care produc miscare . Fiti atenti insa pentru a observa daca nu cumva miscarea respectiva este supra stimulatorie pentru copil Conform literaturii Terapiei Ocupationale , in general miscarea inainte si inapoi pare a fi mai putin stimulatorie decat cea de la satanga la dreapta . Cea mai stimulatorie miscare tinde sa fie cea rotativa si va fi folosita cu mare atentie . Combinarea unei varietati de miscari este in general mai stimulanta decat o singura miscare . Deci daca doriti sa calmati un copil , va trebui sa-i oferiti miscari de leganare dimpotriva daca doriti sa-l activati, oferiti-i mai multe miscari mai variate si mai stimulatorii..
1. Oamenii – Leganarea intr-un leagan sau in brate . Unii copii pot fi recompensati prin miscare dar multi considera atingerea neplacuta deci experimentati diferite moduri de a tine copilul –
2. Scaune balansoare caluti balansor jucarii care se leagana
3. Leagane – standard sau facute acasa Variate materiale precum lycra pot oferi mai multa apasare si un spatiu mai restrans in care leganarea sa fie mai placuta pentru copil . Exista multe dispozitive de leganat terapautice care pot oferi diverse tipuri de leganare combinate cu diferite tipuri de atingere Experimentati pentru a descoperi ce ii place copilului.
4. Alergarea – asigurati-va ca copilul face diferenta intre diverse tipuri de mediu de alergare in care fuga este distractiva sau poate deveni periculoasa (in strada) . De exemplu jucati-va de-a prinselea numai intr-o anumita parte a camerei si nu va jucati in altele sau afara si adaugati multe lucruri care difera (fac usor de recunoscut un loc) pentru a fi siguri ca copilul nu va fugi de langa voi cand va aflati in alt mediu Invatati-l comenzi de siguranta precum : stop. Sau vino aici. Daca vreti sa va jucati de-a prinselea cu un copil .
5. “Sit n Spin”, Merry-go-rounds, alte jucarii care se invartesc Asa cum am amintit si mai sus fiti atenti ca copilul sa nu se suprastimuleze
6. Trambuline de sarituri, paturi, perne-
7. “Crashing”- Sarirea peste perne, tranta in pat (cu blandete)
Atingerea (stimularea tactila ) – Multi copii agreeaza texturile lipicioase . Altii raspund bine la diferite tipuri de masaj sau prin presare . Majoritatea copiilor le place masajul prin presare cu toata palma mai degraba decat cel prin tapotament cu varful degetelor dar trebuie sa experimentati deoarece fiecare copil este unic Fiti atenti daca copilul reactioneaza la stimulentul tactil sau la mirosul uleiului de masaj. Unii copii agreeaza masajul dar pot fi agresati de miros . Experimentati masajul cu creme cu si fara miros..
1. obiecte care se lipesc
2. Gak, Goo sau alte materiale lipicioase sau de modelaj .
3. jucarii din cauciuc – serpi, personaje din desene animate, animale -
4. manusi de baseball cu partea lipicioasa din fata folosite la prinderea mingii sau orice altceva spre care puteti arunca
5. Benzi aplicate altor materiale.
6. Nisip, orez, boabe de mazare, couscous mingii , Unora dintre copii le place foarte mult sa isi scufunde corpul sau diferite parti ale lui in astfel de ,materiale.- .
7. Infasurarea in paturi , prosoape, veste , imbratisari sau batai cu perne
8. inotul/jocul cu apa
9. Catararea si trecerea prin tuneluri si corturi.
Mirosul/Gustul – Unii copii sunt in mod particular atrasi de mirosuri unice sau foarte puternice . Pentru acestia orice jucarie care miroase este un recompensator puternic
Sunetul- Unii copii agreeaza jucariile care fac zgomote stranii sau jucariile vorbitoare dar altii le gasesc infricosatoare in special daca sunetul este puternic subtire si neasteptat. Cand introduceti acest tip de jucarii este bine sa le tineti foarte departe de copil la inceput pentru a vedea cum reactioneaza . Pentru jucariile care scot sunete puternice puneti hartie sau spuma deasupra difuzorului pentru a descreste sunetul si copilul s-ar putea sa raspunda la acea jucarie . Multi copii raspund la muzica dar nu si la vorbire . Daca este asa , folosirea unei voci cantate in timp ce vorbiti cu copilul ar putea fi cheia succesului in a-l face sa reactioneze . Vorbirea rapida dintre adulti poate fi extrem de inspaimantatoare pentru copil . Experimentati diferite tonuri , inaltimi si tineti mine cand observati un raspuns
1. Bete muzicale, jucarii cu sunet , instrumente muzicale
2. jucarii vorbitoare , computere de jucarie, jucarii animale care scot sunete
3. Muzica de diferite tempouri – unii copii au preferinte foarte personale deci incercati .
Jucarii si activitati recompensatorii
Pentru copiii care prefera miscarea
Leganarea – Impinge, mai sus mai repede lasa-ma invarte
Plimbarile cu cosul de rufe – impinge, mergi, mai repede,mai incet, opreste-te
Invartirea /”stai,invarteste-te, merry-go-round, scaunul rotitor- sus,invarte,mergi, mai repede,
Leganarea pe mingiile terapeutice – sus, jos,mergi,calaresti
Calaritul calutilor balansoar sau pe spatele terapeutului - ameteala, nechezat, calarit, cal
Salturi la trambulina - sari,stai,mergi,mai sus,nume de animale personaje care sar cu copilul, ascuns
Pentru copiii care prefera apasarea sau gadilaturile
Imbratisare - imbratisare, mai strans partile corpului
Gadilaturi – gadil,partile corpului
Strivirea intre perne ,saltele,infasurarea in paturi
Pentru copiii care prefera spatiile stranse
Corturi, cutii mari, tunele, paturi -inauntru, in afara in, out, deschide ,inchide, intuneric,lumina,ascunde,dormi, trezeste-te,noapte, zi
Pentru copiii care prefera obiecte care se invartesc sau se misca
Titireze,roti dintate, roti – baga,impinge,scoate,aprinde,stinge,a cere diferite culori sau marimi ale itemilor
Baloane – sufla. Mai mare, culori marimi
Baloane de sapun - sufla marimi baloane care sunt stimuli tactili parti ale corpului localizari in spatiu deshide , in, ud
Esarfe Colorate - culori, locatii, ascunselea, bau,
Pentru copiii care prefera sunetele
Bete muzicale , jucarii vorbitoare instrumente muzicale – repede, incet,tare, rar, zgomotos, cantece
Pentru copiii care prefera obiecte lungi si drepte (bete)
Bete muzicale (maracas) - tare incet repede lent impartim
Tevi - impinge, trage, inauntru , in afara ,lung, scurt, greu, usor
Baghete cu pamblici/stralucitoare - in jurul, sus, jos, scurt,culorile
Pentru copiii care prefera luminile si culorile
Lite Brite – culori , obiecte, locatii, nume
Lanterne - straluceste/numele obiectului gaseste , uite, locatii
Jucarii care se aprind,baghete stralucitoare
Ooglies – deschis/inchis, ras,caraghios, gadil,stai,formarea de intrebari partile corpului
Pentru copiii care prefera mirosurile
Cartile “razuie si miroase” markeri mirositori - culori, mirosuri, nas, obiecte
Pentru copiii care prefera o varietate de texturi
Boabe si orez – ascunde, inauntru, in afara , acoperit , gol, toarna, plin gol mic mare
Mingii umflate tare / Mingii de ciucuri – striveste , ascunde , locatii.deschide,inauntru in afara mic , arunca,prinde
“Viermi” (tevi care se misca in continuu ) sau mingii moi - striveste , inauntru in afara , blocat alunecos moale puternic
Plastilina – culori obiecte (orice forma de prajituri ) marimi ruleaza cantareste striveste impinge deschide inauntru in afara
Cuburi de construit - construim inalt scurt culori forme
Pictura cu degete /pasta de ras – culori , lipicios ud obiecte pictate forme
Carti cu texturi
Nisip – cladeste sarac ud uscat inauntru ina afara ascunde dedesubt pierdut gasit
Jocul simbolic (de rol)
Jucariile care pot fi folosite in jocul simbolic pot contine si un element de “cauza-efect” :
1. Grajd de cal cu pompa de apa
2. Bucatarii cu arzator cu bule si apa in chiuveta
3. Papusi care pot manca
4. Itemi de mancare care isi schimba culoarea
5. “mancaruri “ cu banda adeziva .
Idaira spune:
stefania
meletina spune:
26
Invatarea copilului sa ceara (cererea-porunca) )
Odata ce ati stabilit o varietate de lucruri de care copilul este interesat (recompensatori) si v-ati asociat pe voi insiva cu acestia (recompensa conditionata) invatati-l pe copil sa ceara activitatea sau obiectul . Sunt multe modalitati de a face aceasta bazate pe aptitudinile curente ale copilului si pe modul in care acesta reactioneaza la stimuli variati din mediu . Amintiti-va sa folositi “rationamentul pedagogic” . Intrebati-va pe voi insiva “Cum pot sa-l fac pe copil sa produca raspunsul pe care il doresc? “ Apoi determinati cum puteti face sa transferati raspunsul primit in noi conditii (in alt mediu sau imprejurari..)
Cel mai important lucru pe care trebuie sa vi-l amintiti este ca principalul scop este sa-l faceti pe copil sa verbalizeze , sa comunice prin sunet. Multi parinti ezita sa foloseasca Comunicarea Alternativa Augumentativa (AAC) deoarece le este frica de faptul ca renunta la a-l mai invata pe copil sa vorbeasca In nici un caz acest lucru nu este valabil . Exista o cercetare vasta care indica faptul ca daca copilul ,foloseste AAC pentru a cere .. este mult mai probabil sa inceapa sa-si dezvolte limbajul . In plus , chiar daca acest sistem este folosit pentru a-l invatat pe copil sa ceara , mai sunt multe alte lucruri care apar in programul copilului special pentru a creste abilitatea lui de a produce vorbire . Folosirea AAC ii da posibilitatea copilului de a comunica odata cu achizitionarea si dezvoltarea limbajului.
Cel mai important lucru de luat in considerare este ca invatandu-l pe copil sa ceara in orice forma ceva il invatam ca comunicarea ii da putere .Ii permite accesul la lucrurile pe care si le doreste si poate inlocui multe comportamente negative pe care copilul le foloseste de fapt pentru a comunica . Ii permite sa primeasca itemi de recompensare din partea oamenilor care la randul lor le da oamenilor o calitate recompensatorie pentru copil . In cele din urma ii da copilului o abilitate pe care o putem transfera in alte functiuni ale limbajului mai tarziu .
Sunt pareri pro si contra la fiecare forma de raspuns dar decisia asupra careia dintre ele sa ne oprim ar trebui sa se bazeze pe particularitatile fiecarui copil dar si ale mediului in care el se afla zi de zi. Exista o varietate de sisteme care pretind ca sunt “cea mai buna alegere” dar cele mai bune alegeri sunt de fapt cele care sunt celae mai potrivite copilului si mediului acestuia. Decizia asupra carui program ar trebui folosit ar trebui sa fie luata de o echipa de oameni care sunt familiarizati cu copilul si nu ar trebui sa se bazeze pe aptitudinile instructorului sau ale programului in care acesta (copilul) este inclus. Si acesti factori trebuie avuti in vedere deoarece vrem sa fim siguri ca instructorul are aptitudinile necesare si ca mediul poate suporta forma de raspuns pe care o cerem dar nevoile individuale ale copilului trebuie sa primeze.
Unii considera ca este mai bine sa invete copilul numai cate un raspuns pe rand noi consideram ca totusi acest lucru nu este neaparat necesar si nici benefic . Diferite conditii se preteaza mai bine la anumite forme de raspuns decat altele si folosirea mai multor forme de raspuns ii permite copilului sa invete sa ceara mai multe lucruri intr-o perioada mai scurta de timp . Vom evita totusi sa il invatam mai multe forme de raspuns pentru acelasi item , la inceput . Urmatoarea situatie poate fi folosita pentru a ilustra acest punct de vedere
Brian este un baietel de trei ani care locuieste intr-o familie cu alti patru copii care au varste sub sase ani . Brian a fost invatat sa foloseasca PECS cu fotografii pentru a cere si aceste imagini au fost plasate in locuri unde cererea sau obiectele necesare de obicei sunt facute /cerute astfel incat el sa aiba acces la acest mod de comunicare . Fratii lui adesea dau jos fotografiile de la locul lor si acestea nu mai sunt disponibile pentru Brian . Imaginile au fost plasate intr-o carte iar Brian a fost invatat sa foloseasca un gest pentru a cere cartea atunci cand avea nevoie de fotografii pentru a cere . Brian are multi ingrijitori in timpul unei zile si merge in diferite medii . Adesea cartea este uitata sau pusa in locuri nepotrivite si el nu mai are acces la comunicarea PECS
27
S-a hotarat ca ar fi benefic pentru Brian daca ar fi invatat sa foloseasca semnele pentru a cere deoarece el intotdeauna are mainile la “el” Imaginile au fost in continuare folosite in timpul meselor deoarece conditiile si optiunile pentru lucrurile pe care le-ar putea cere nu se schimba in acel mediu In plus in scoala unde merge el se foloseste acest sistem in timpul meselor Brian a fost deci invata sa ceara toate jucariile cu semne si iomaginile au ramas valabile pentru mancare .
Cele mai importante doua lucruri de retinut in legatura cu invatarea cererii prin orice forma de raspuns sunt ::
1. Copilul trebuie sa isi doreasca obiectul
2. Copilul trebuie sa fie capabil sa raspunda la stimulii pe care ii folosim pentru a-l ivata sa ceara (mand).
tarea limbajului semnelor pentru a cere (mand)
Daca s-a hotarat ca limbajul semnelor este forma cea mai potrivita de raspuns care trebuie folosita cu un anumit copil , este folositor daca toti cei care lucreaza cu copilul sa foloseasca aceleasi proceduri pentru a-l inavata limbajul semnelor . Promptarea potrivita si procedurile de diminuare a promptarii vor asigura un proces de invatare usor pentru copil , cu cat mai putine frustrari permitand ca folosirea semnelor sa fie asociata cu foarte multe recompense
Este bine sa incepem invatarea cererii folosind itemi care se pot fragmenta pentru a ne permite a avea cat mai multe oportunitati de folosire a limbajului semnelor . Acestea ne permit sa dam copilului o cantitate mai mare din acel item cand invata o noua deprindere in ceea ce priveste folosirea limbajului semnelor . Daca lucrurile care si le doreste copilul nu pot fi fragmentate in bucati este important sa-l invatati pe copil sa cedeze obiectul care este recompensator pentru el . Pentru a face asta cereti copilului itemul in timp ce acesta il tine in mana . Daca totusi nu vi-l da , luati-l si dati-l repede inapoi . Daca copilul incepe sa tipe , sa planga sau sa afiseze un alt comportament inadecvat atunci cand i se ia obiectul, intoarceti-va cu spatele , ignorati-l sau folositi numararea pamna cand copilul se opreste din manifestare . Apoi promptati semnul si dati copilului obiectul inapoi . Continuati pana cand copilul va da obiectul atunci cand il cereti Imediat ce incepe sa vi-l dea la cerere recompensati-l cat mai mult si permiteti-i sa pastreze obiectul un timp mai lung . faceti incercari repetate de acest fel de-a lngul sesiunii de invatare si in mod gradual adaugati si alte sarcini cand copilul va da itemul si vi-l cere inapoi.
Unii dintre itemii pe care copilul si-i doreste nu au semne standard . Daca asa stau lucrurile un semn poate fi inventat . Asigurativa ca toti cei care lucreaza si cunosc copilul vor sti semnul respectiv pe care il foloseste pentru a cere astfel ca cererea lui sa fie recompensata de cat mai multi . . Semne pot fi inventate sau schimbate daca copilul nu poate semnaliza pe cele standard , neavand aptitudinile si indemanarea necesare pentru miscarile mici ale mainii . Cand inventati ceva incercati ca acel semn sa fie reprezentativ pentru obiectul caruia ii corespunde , sau sa arate ca acel lucru
Inainte de a incerca sa invatati copilul un semn pentru un item pentruca mai apoi sa il ceara , este important sa stiti daca copilul isi doreste sau nu itemul respectiv (Construirea efectului). Axceasta poate fi facuta prin observarea reactiilor de fixare cu privire a obiectului, incercarea de a-l atinge , sau de a va conduce mana catre itemul respectiv. Mai poate fi facuta si prin oferirea unei mici portiuni din itemul dat sau prin jocul cu itemul impreuna cu copilul un timp
Vrem sa fim siguri ca asociem intotdeauna cuvantul vorbit cu semnul dar si cu obiectul in sine . Numele obiectului trebuie rostit de fiecare data cand :
1. cand promptati semnul corespunzator
2. de fiecare data cand copilul face semnul
de fiecare data cand copilul primeste itemul
daca copilul abordeaza pe cineva si incepe sa faca multe semne inlantuite , acest mod de semnalizare nu trebuie recompensat . Cu alte cuvinte copilul va trebui sa primeasca ceea ce cere numai daca foloseste un singur semn . Folositi promptarea si diminuarea ei pentru a va asigura de asta. De exemplu daca copilul se apropie si face semnul de trei ori consecutiv nu ii dati nimic . Daca intelegeti ce vrea , promptati semnul voi insiva si intrebati “ Ce doresti?” pentru a primi numai un semn independent de la copil inainte de a-i da copilului itemul . Daca nu intelegeti ce isi doreste, puneti cateva dintre favoritele lui la loc vizibil si cand intinde mana, promptati semnul si intrbati “Ce doresti?” pentru a primi un raspuns nepromptat
29
Ce facem daca copilul nu poate imita miscarile mici ale mainii?
1. Oferiti o promptare mana peste mana , adica manipulati mana copilului pentru a forma semnul.
2. Spuneti numele itemului cand manipulati mana
3. repetati numele cand ii dati copilului itemul
4. oferiti cat mai multe oportunitati copilului de a cere.
5. Diminuati promptarea mana peste mana cand simtiti ca incepe sa isi miste mainile singur . Este adesea folositor sa diminuati ultimul pas al semnului la inceput sau sa slabiti in mod gradual atingerea pe masura ce copilul face semnul independent.
6. Ca parte a programului copilului invatati-l sa imite alte miscari astfel incat sa poata invatat noi semne cu cat mai putin invaziva promptare pe viitor
Ce facem daca copilul este capabil sa imite semnele ca raspuns la comanda “Fa asa!” dar nu si cand eu spun numele obiectului cand semnalizez?
1. Spune “Fa asa .. si fa semnul
2 . Spune numele obiectului si fa semnul din nou Copilul va imita din moment ce a trecut imediat la a imita aceeasi miscare .
3. Spuneti numele itemului cand ii dati copilului itemul
4. Gradual adaugati alta sarcina intre trial-ul “Fa asa “ si trial-ul independent pana cand copilul este in stare sa imite semnul cand spuneti numele si semnalizati
Ce facem daca copilul poate sa faca semnul si cand ii numim itemul si cand semnalizam noi?
1. Spuneti numele itemului in timp ce produceti semnul .
2. Copilul face semnul . Spuneti numele itemului in timp ce copilul semnalizeaza .
3. Faceti un trial de transfer. Intrebati : “Ce doresti?”
4. Copilul repeta semnul. . Spuneti numele itemului in timp ce copilul semnalizeaza.
5. Spuneti numele itemului in timp ce il dati copilului .
6. Gradual adaugati noi sarcini intre trialul imitativ si noul raspuns la “Ce doresti?” pana cand copilul este capabil sa raspunda fara model l.
Ce fac daca copilul este capabil sa faca semnul dar numai ca raspuns la intrebarea “Ce doresti?” (Intimp ce noi ne dorim ca el sa raspunda la aceasta intrebare nu vrem ca el sa raspunda la aceasta intrebare numai pentru a indica un obiect pe care si-l doreste O cerere pura (pure mand) se bazeaza numai pe dorinta copilului de a avea acel item.)
1....Intrebati “ Ce doresti?”
2 Copilul semnalizeaza numele itemului . Spuneti numele itemului in timp ce copilul semnalizeaza
3. Dati copilului putin din itemul respectiv apoi priviti-l espectativ
4. Daca copilul repeta semnul dati mai mult din item
5. Daca copilul nu repeta semnul dati un prompt partial ca de exemplu ridicati mana pentru a o,pune in pozitia de a semnaliza . Cand copilul face semnul spuneti numele itemului si dati-l copilului In mod gradual diminuati promptul imitativ
30
Ce facem daca copilul poate semnaliza dar numai pentru obiectele care sunt prezente ? (Noi vrem ca el sa ceara si lucruri pe care nu le poate vedea)
1. Copilul semnalizeaza pentru un item .
2. Spuneti numele itemului in timp ce copilul semnalizeaza si repetati-l cand ii dati o bucatica din acel item .
3. Puneti itemul in afara campului vizual si asteptati ca copilul sa semnalizeze din nou .
4. gradat miscati itemul in alte locatii . Lasati copilul sa vada unde il puneti . Dati mai mult din itemul respectiv daca copilul reuseste sa semnalizeze cand acesta nu este la vedere
Ce facem daca desi copilul semnalizeaza si cand itemul se afla la vedere, sau nu dar nu imi atrage atentia inainte de a semnaliza ? (Daca copilul semnalizeaza si nimeni nu raspunde el se poate opri din semnalizat pentru ca nu este recompensat . Vrem sa-l invatam pe copil sa atraga atentia unei persoane inainte de a incepe sa semnalizeze )
1. Folositi doi instructori . Puneti pe unul dintre ei sa tina itemul dar sa stea cu spatele la copil
2. Al doilea instructor prompteaza copilul sa atinga mana primului instructor . Imediat ce face asta , primul instructor se intoarce la copil si-l intreaba : “Ce doresti?” ( sau il priveste expectativ ) sau spune “Da “ daca copilul este capabil sa ceara fara sa auda intrebarea
3. Copilul semnalizeaza pentru a cere itemul Primul instructor da copilului itemul in timp ce rosteste numele acestuia.
4. Diminuati promptul instructorului pana cand copilul atinge singur (pentru a a trage atentia ) pe primul instructor.
Pe parcursul predarii promptati daca el nu raspunde in primele dpoua trei sewcunde apoi diminuati promptarea . Aceasta va asigura succesul copilului si se va evita frustrarea .
31
Invatarea schim,bului de imagini /obiecte pentru a cere (Mand)
Daca s-a hotarat ca cel mai bun mod de raspuns ar fi PECS se va determina ce fel de imagini sau obiecte ( sau ambele) vor fi folositeDin nou , aceasta decizie va trebui sa se bazeze pe atat pe aptitusdinile pe care le are copilul dar si pe constrangerile de mediu in care copilul se afla in mod tipic . Odata ce acest lucru a fost determinat echipa va trebui sa decida ce stimuli sunt cei mai potriviti pentru a –l invata pe copil schimbul (PECS) . Daca se folosesc obiectele colectionati itemii pe care copilul le va folosi ca mostre reprezentative . Urmatoarele sugestii va pot ajuta in a aduna acesti itemi :
#61589; O cana de plastic pentru a cere de baut .
#61589; cateva bucatele din gustarea potrivita a copilului lipite pe o tabla .
#61589; Cateva bucatele din mancarea favorita puse intr-o cutie transparenta inchisa .
#61589; o bucatica din obioectul favorit pus intr-o cutie transparenta .
Daca urmeaza a se folosi imagini determinati ce fel de imagini sunt cele mai bune pentru copil . Amintiti-va ca nu intotdeauna este necesar ca el sa fie capabil sa potriveasca imaginile cu obiectul inainte de secventa de invatare Cand recompensam copilul prin oferirea obiectului in schimbul imaginii le asociem pe cele doua . Totusi daca un copil are dificultati in a face diferenta intre imagini reevaluati stimulii pentru a vedea ce schimari se pot face pentru a –l ajuta pe copil sa le difernetieze sau daca un alt tip de stimuli trebuie folosit . Optiunile pot include ::
#61589; fotografii
#61589; bucati mdin ambalajul diferitilor itemi
#61589; bucati din cutiile diferitelor jucarii
#61589; simboluri sau desen schematic
Dupa aceasta determinati cu ce item sau activitate sa incepeti a-l invata sistemul de schimb ales.Incepeti cu activitatea sau otemul favorit al copiluluio Trebuie sa determinati daca copoilul isi doreste cu adevarat itemul respectiv la inceputul secventei de invatare . Dati copilului putin din itemul respectiv si vedeti daca va indica faptul ca si-ar dori mai mult sau observati reactia lui ( se intinde dupa el , fixeaza cu privirea ) Amiontiti-va ca nu puteti sa invatati copilul sa ceara ceva pe care nu si-l doreste in acel moment
Primii pasi in invatarea schimbului se fac in echipa de doi oameni Plasati itemul pe care stiti ca si-l doreste in fata luyi dar undeva unde sa nu poata ajunge la el . Pentru inceput este bine sa folositi itemi care pot fi fragmentati . Obiectul sau imaginea cu care urmeaza sa se faca schimbul se plaseaza intre copil si itemul dorit . Primul instructor sta in fata copilului aproape de itemul dorit al dopilea instructor sta in spatele copilului pentru a prompta Este important ca nici un instructor sa nu spuna nimic inainte ca itemul sa fie dat la inceputul sesiunii de invatare pentru ca dorim ca raspunsul copilului sa se bazeze pe dorinta acestuia pentru item mai degraba decat pe ceea ce a spus sau a facut unul dintre instructori
1. Cand copilul se intinde dupa item ., cel de-al doilea instructor prompteaza fizic copilul in a apuca obiectul de schimb si a-l da primului instructor , acesta asteptand cu mana intinsa . Imediat ce obiectul sau imaginea au ajuns in mana primului instructor , acesta spune numele itemului si il da copilului . Aceasta ar trebui sa se intample foarte repede . Continuati promptarea pana cand copilul reuseste sa faca singur schimbul . Nu dati copilului instructiuni verbale in timpul acestui proces
32
2. Adaugati o imagine sau un obiect (dar care sa nu-l distraga pe copil) . Amestecati itemii pentru a-l forta pe copil sa aleaga pe cel corect
3. Diminuati promptarea cu mana intinsa a primului instructor
4. Diminuati prezenta primului instructor . Dati-va incet la o parte din fata copilului astfel incat acesta sa vina sa la voi pentru a lua itemul dorit
5. Gradat invatati-l pe copil sa ceara si alti itemi sau activitati
6. Gradat cresteti marimea campului de cerinte al copilului
7. Pastrati imaginile sau obiectele intr-un loc in care copilul sa aiba mereu acces la ele . Daca aceasta nu este posibil invatati copilul sa ceara un caiet sau o cutie unde ar putea fi depozitate obiectele sau
8. Asigurati-va ca el va reusi sa ceara si de la alte persoane ceea ce doreste folosind sistemul, pentru a nu invatat sa asocieze schimbul cu o singura persoana .
33
Tehnici de predare – Vocalizarea cererii
Tineti minte !:
#61589; Gasiti o conditionare pentru ca copilul sa produca acelasi raspuns pe care il doriti apoi transferati-o in alta situatie ..
#61589; Aprobabilitatea ca un copil sa repete un cuvant pe care tocmai l-a spus intr-o noua situatie
#61589; Promptati copilul in primele 2-3 secunde . Pastrati copilul cu sentimentul succesului
Ce facem daca copilul verbalizeaza dar se intelege foarte putin ? Continuati sa recompensati aceste vocalizari in mediul natural . Daca u cuvant chiar si aparent seamana cu ceva ce copilul ar putea cere dati-i obiectu si rostit corect cuvantul respectiv Sunetul specific poate fi modelat pentru ca sa semene cu denumirea itemului dorit .. Speram ca acest copil sa foloseasca un sistem de comunicare augumentativa pentru a cere precum semnele sau un sistem de schimb astfel incat oamenii sa-l inteleaga . Daca copilul foloseste un sistem augumentativ urmatoarea procedura poate fi folosita pentru cererile puternice . Aceasta include cererea pe care copilul in mod consistent o realizeaza fara a fi nevoie de prompturi . Este important sa recompensam imediat orice noua cerere pe care copilul chiar o invata . Intotdeauna respectati orice sistem foloseste copilul pentru a cere . De exemplu daca un copil va aduce o carte pentru a cere cereale , nu-i spuneti : “Zi cereale !” pentru ca el deja a facut-o Folosirea acestei proceduri prea devreme poate sa opreasca tentativele copilului de a mai folosi sistemul augumentativ pentru a cere ceea ce isi doreste Using this procedure too soon could result in the child stopping his attempts to request things with his augmentative system.
1. Cand copilul semnalizeaza sau face schimb pentru a cere un item dati-i putin din itemul respectiv.
2. Cand il termina spuneti numele acelui item pe care il cere Dati mai mult din el imediat ce copilul incearca sa va imite . Aceasta poate fi facuta de pana la trei ori pentru majoritatea copiilor , dar daca el are un trecut mai violent ( se manie sau se supara cu usurinta) faceti numai o data apoi dati copilului itemul chiar daca nu imita . Noi vrem sa pastram invatarea distractiva si copilul motivat de succes Daca copilul cere un item pe care ii este greu sa-l rosteasca Puteti sa incercati sa rostiti numai prima silaba sau sunet ca sa vedeti daca incearca si el . Daca se intampla aceasta este bine sa incercati sa-l promptati pe copil sa ceara din nou folosind sistemul sau augumentativ
3. Rostiti clar numele itemului cand il dati copilului
Ce facem daca copilul imita cu usurinta spontan multe cuvinte , dar nu ma imita pe mine cand i-o cer ?
1. completarea .. o transferati in cerere . .. Daca copilul raspunde .. completand acesta este un fapt pe care il puteti folosi pentru a obtine raspunsul dorit . De exemplu daca spuneti Suflam in balonase repetat in timp ce faceti actiunea , incercati sa spuneti Suflam ... si faceti o pauza pentru a vedea daca copilul va va completa cu “balonase” . Deoarece copilul doar ce a spus cuvantul “balonase” este mult mai probabil sa-l spuna din nou asa ca intrebati-l “Ce doresti?” Copilul va spune balonase din nou .. daca nu, Raspundeti singuri si continuati Este important sa evitam sa ii dam instructiunea aceasta : Spune ..... pana cand putem folosi abilitatea copilului de a imita in instructie deoarece nu putem fizic prompta copilul sa vorbeasca . Aceasta , in esenta il invata pe copil sa nu urmeze o instructiune .
Instructor: “Suflam balonase ”, “suflam “ STUDENT: “balonase ”
Instructor: “Ce doresti?” STUDENT: “balonase ”
34
2. Cresteti posibilitatea de repetitie : faceti-va ca nu ati inteles - cand copilul se intinde dupa un obiect luati-l si spuneti numele intreband . De exemplu daca copilul se intinde dupa minge spuneti Minge ? Daca copilul nu raspunde , puneti-o inapoi pe raft . Daca copilul se intinde din nou, spuneti iar : “Minge?” . Nu faceti asta de mai mult de trei ori sau daca este un copil mai manios , faceti-o numai o data Puteti si fsa ofweriti o alternativa copilului ( doua obiecte , din care sa aleaga el) Spuneti numai numele obiectului pentru a evita sa-l faceti pe copil sa repete .. “Ce doresti
3. Atrageti repetarea sub control instructiv . Invatati copilul sa imite si alte cuvinte pe care le puteti prompta prin miscari , aceasta se poate face in timp ce sunt cantate cantece sau se joaca cu jucarii . Scopul este de a atrage imitatia motorie sub controlul unui SD “Fa asa..” De exemplu puteti sa turnati orez intr-un castron impreuna cu copilul. Imediat ce copilul incepe sa toarne spuneti Fa asa chiar inainte sa incepeti sa turnati si voi . Apoi cand toarna copilul recompensati-l puternic . Aceasta trebuie facuta cu cat mai multe actiuni pentru a nu-l face pe copil sa creada ca Fa asa inseamna Toarna orez . . Batai din palme, din picioare in masa sunt usor de invatat pentru ca se pot prompta usor prin miscarea partilor fizice ale copiilor in locul lor . Cand copilul a inceput sa imite cateva miscari puteti transfera imitatia motorie la una vocala.
Instructor: “Fa asa ” (aplauda) STUDENT: <raspuns = aplauda> Instructor: “Fa asa ” (bate in masa ) STUDENT: <raspuns = bate in masa> Instructor: “Fa asa .... minge”
STUDENT: “minge” Instructor: “Spune minge” STUDENT: “minge”
Ce facem daca copilul ne imita pentru a cere dar nu raspunde la inrebarea “Ce doreti?”
1. transferul repetitiei in cerere -
Instructor: “Ce doresti? minge” STUDENT: “minge ”
Instructor: “Ce doresti? STUDENT: “minge”
Daca elevul repete Ce doresti ? incercati unele din sugestiile urmatoare : :
#61589; Rostiti intrebarea mai incet decat numele itemului .
#61589; Faceti o usoara pauza intre intrebare si raspuns .
#61589; Spuneti inceputul cuvantului care denumeste itemul pe care il doreste .
Instructor: “Ce doresti?M” STUDENT: “Minge ”
Ce facem daca raspunde la intrebarea Ce doresti dar nu raspunde cand il pun sa aleaga intre doua posibilitati ? Noi vrem sa-l facem pe copil sa spuna ceea ce doreste intr-o varietate de situatii
35
. Daca copilului i se ofera alternative de catre oamenii din mediul lui este important sa-l invatam cum sa raspunda la diferitele moduri in care oamenii il pun sa aleaga .
1. Transfer la o noua intrebare (Sd):
Instructor: (Tinand o minge si o prajitura ) Ce doresti? STUDENT: “minge ”
Instructor: “Doresti minge sau prajitura?” STUDENT: “minge”
Unii dintre copii s-ar putea sa raspunda cu ultimul cuvant , in acest exemlu prajitura . Daca este asa este bine sa exersati cu itemi unul care ii place foarte mult si unul care ii displace profund Spunand mereu prima data itemul preferat si cu voce mai puternica . De asemenea puteti sa promptati copilul rostind primul sunet al cuvantului care denumeste itemul dorit de el
2. Incepeti cu cuvinte singure :
Instructor: (tinand o minge si o prajitura “Minge? prajitura?”
STUDENT: “minge ”
Instructor: “Doresti minge sau prajitura?” STUDENT: “minge
3. oferiti un prompt ecoic :
Instructor: Tinand o minge si o prajitura si observand ca el se intinde la prajitura )
“Vrei minge sau prajitura ? Prajitura.“ STUDENT: “Prajitura ”
Instructor: “Doresti minge sau prajitura?” STUDENT: “Prajitura”
Ce facem daca copilul raspunde numai daca il intreb Ce doresti ?” Unii copii au fost invatati gresit ca pot cere numai daca sunt intrebati inainte . Asa cum am mai spus o cerere pura se bazeaza numia pe dorinta copilului pentru itemul respectiv deci dorim ca el sa ceara daca doreste chiar daca nu este intrebat
Instructor: “Ce doresti (sau alege)
STUDENT: “prajitura ”
Instructor: <ii da putin apoi il priveste expectativ >
STUDENT: “prajitura ”
Instructor: <ii da o bucata mai mare de prajitura >
Sau daca copilul nu spune nimic incercati sa-l prompatati prin roastirea sprimului sunet ).
Ce facem daca el imi cere in acelasi timp cand imi da imaginile PECS iar eu vreau sa imi ceara fara sa imi mai dea PECS? ? Cand copilul a devenit verbal, vrem sa-l invatatm sa vorbeasca si cand nu mai are imaginile cu el .
STUDENT: (in timp ce ii da instructorului o imagine cu prajitura ) “prajitura ” Instructor: < ii da putin apoi il priveste expectativ >
mari_paun spune:
steffania17 meletina
pupici pt voi
steffania , ce face Maria? am dat nr de tel Dorei ...tinem legatura
Mari, mami de Ema
povestea Emei
poze cu Ema
Idaira spune:
meletina
meletina spune:
36
Instructor: (ascunzand imaginea la spate ) “Ce doresti?”
STUDENT: “prajitura”
Daca copilul nu raspunde instructorul poate prompta cu primul sunet , sau cu tot cuvantul sau cu o fluturare rapida a simbolului PECS .
Ce facem daca copilul este capabil sa ceara numai obiecte pe care le vede ?
Instructor: (prajitura este vizibila ) “Ce doresti?”
STUDENT: “prajitura ” (copilul primeste o bucatica mica)
Instructor: (ascunzand prajitura sub masa)”Ce doresti?”
STUDENT: “prajitura ” (primeste o bucata mai mare)
Lasati copilul sa va observe in timp ce mutati prajitura din ce in ce mai departe in afara campului vizual in timp ce faceti din ce in ce mai multe trial-uri
Dar daca doresc sa-l invat pe copil sa spun Eu vreau inainte de cuvant? Unii dintre oameni ii invata poe copii acest lucru foarte devreme in timpul programului Trebuie avut in vedere cat de mult beneficiu aduce comparaticv cu cat de dificila devine sarcina de a cere . Daca vorbirea este deja dificila acest aspect poate crea un mare grad de frustrare . O alta problema care este observata cand frazele caraus sunt invatate prea devreme este ca copilul le foloseste in mod inadecvat la otate cererile De exemplu el poate sa spuna Eu vreau somn, Eu vreau plimbare
Pentru cei mai julti copii este bine sa incepem cererea cu un singur cuvant Aceasta il va invata pe copil care dintre cuvinte ii aduce ceea ce el doreste si o face mai usor de transferat apoi la alte funcii ale limbajului . De exemplu daca un copil este invatat sa ceara “pune pantofii” cand vom dori sa-l invatatm pe copil sa numeasca pantoful el s-ar putea sa-i puna numele “pune pantoful’ Cel mai bije este sa asteptam pana cand copilul cere multe obiecte si actiuni , inainte de a introduce frazele caraus ., Cand frazele caraus sunt adaugate , este important sa-l invatam o mare varietate nu numai una . Unele dintre frazele care pot fi invatate sunt : “Ia ..” , Da-mi , Hai la joc” , printre altele Acestea pot fi predate cu usurinta folosind promptarea ecoica , dupa ce copilul a achizitionat destule cereri , dar initial va fi antrebnat cu cea mai puternica (i.e.cea pe care o cer cel mai des , sau care nu are nevoi ede prompturi).
STUDENT: “prajitura”
Instructor: “Spune : Da-mi prajitura.” STUDENT: “Da-mi prajitura.” Instructor: “Ce pot sa-ti dau?”
STUDENT: “Da-mi prajitura.” (primeste o bucatica )
Instructor: “Spune : Vreau prajitura .”
STUDENT: Vreau prajitura ((primeste o bucatica)
Instructor: “Ce doresti?
STUDENT: “Vreau prajitura ((primeste o bucatica))
Sau :
STUDENT: “Minge”
Instructor: “Spune : Sa ne jucam cu mingea .”
STUDENT: Sa ne jucam cu mingea .”
Instructor: “Cu ce sa ne jucam?” STUDENT: “Sa ne jucam cu mingea”
37
Ce facem daca copilul este capabil sa ceara obiecte dar nu si actiuni? Actiunile pot fi invatate in contextul activitatilor de recompensare De exemplu copilul cere “leagana” Puteti sa folositi “completari” sau prompturi ecoice pentru a-l invatat sa spuna impinge Actions can be taught in the context of reinforcing activities. For example, if the child requests “swing”, you might use fill-ins or echoic prompts
to teach him to request “push”.
STUDENT: “leagan
Instructor: (pune copilul in leagan si incepe sa spuna ) “te imping , te imping, te imping _ “
STUDENT: “imping ”
Instructor: “Ce sa-ti fac?” STUDENT: “impinge ”
OR
STUDENT: “leagan ”
Instructor: (pune copilul in leagan , il impinge ) “spune; Impinge ” STUDENT: “impinge ”
Instructor: “Ce sa fac?” STUDENT: impinge ”
Asigurati-va sa-l invatati pe copil forma gramaticala corecta a cuvantului folosit pentru a cere actiuni Unii dintre copii pot denumi actiunile dar nu le cer : impingere .. nu si impinge VA trebui sa-i invatam forma imperativa
Ce facem daca copilul isi doreste putine lucruri deci nu cere adesea ? Explorati continuu noi itemi sau activitati in care copilul ar putea fi interesat pornind de la modul cum raspunde la diferite sunete, imagini, texturi, mirosuri si gusturi Puteti crteste numarul lucrurilor pe care copilul le cere prin adaugarea gradata de noi cereri care pot aduce itemii doriti De exemplu Daca copilul vrea sa faca baie valoarea actiunii de a se dezbraca poate fi puternica in acel moment Nu adaugati prea multe cereri prea repede sau prea multe deodata caci s-ar putea ca copilului sa nu-i mai placa actiunea sau obiectul (isi pierde valoarea stabilita – EO) Sau daca copilului ii plac balonasele de sapun valoarea actiunii de a deschide cutia , a lua bagheta , a sufla , devine destul de puternica
Invatarea copilului care vocal sa ceara (Mand)
Termeni relevanti
Recompensa Ceva care se petrece dupa ce a avut loc un comportament si care face sa creasca probabilitatea ca acel comportament sa apara din nou
Recompensa pozitiva : A da ceva ce persoana considera dezirabil (recompensator) dupa ce un comportament apare si care intensifica posibilitatea aparitiei ulterioare a acelui comportament in aceleasi conditii ca in trecut..
Recompensa Negativa – A da la o parte ceva (recompensator) care copilului ii displace si care poate creste posibilitatea de aparitie a aceluiasi comportament in viitor
Stabilirea Efectului (EO): cresterea temporara (sau descresterea ) valorii recompensei si cresterea (sau descresterea ) temporara a comportamentului care a fost coditionat de acea recompensa in trecut and temporarily increases (or decreases) the behaviors that have been consequated by that reinforcer in the past.
Cererea: Comportamentul verbal care se afla sub controlul EO . Copilul comunica pentru ca vrea ceva.
Promptare : comportament al instructorului care va permite copilului sa raspunda cu mai mult succes (sustinere , ajutor, sprijinire
Extinctia (stingerea) : Indepartarea , stergerea recompensatorului care mentine comportamentul
Dupa ce ati stabilit lucrurile de care copilul este recompensat este interesat de ele sau le doreste si v-ati asociat in mod adecavat cu ele invatati-l pe copil sa ceara ceea ce doreste . Copilul poate fi invata sa ceara mancare , jucarii, actiuni, jocuri fizice sau orice numar de lucruri in care este interesat
Actiunea de a cere este cel mai important lucru pe care il invatat un copil Cererea il invatat pe copil ca comunicarea ii ofera putere . Ii ofera un anumit control asupra lumii si poate inlocui multe comportamente negative care pot apare In plus il putem invatat multe alte funcii ale limbajului folosind aceasta deprinderePentru multi copii cu Autism , cererea poate fi greu de predat . Ei pot fi capabili sa spuna cuvinte dar nu si sa le foloseasca in mod functional . Asa cum stim cu totii , numai pentru ca un copil rosteste “minge “ nu inseamna ca si poate sa ceara o minge atunci cand isi doreste una
Sunt doua prioritati atunci cand invatam un copil care vocalizeaza sa ceara . In primul rand trebuie sa fim siguri ca copilul isi doreste itemul cu adevarat in acel moment (sa facem o EO pentru item) . Este neproductiv sa incerci sa inveti un copil ssa ceara ceva pe care nu il doreste . Oferind copilului putin din itemul respectiv si asteptand sa vedeti daca mai vrea sau daca se joaca cu itemul pana cand devine interesat de voi si de activitate .. pentru a putea stabili un EO. Al doilea element este urmatorul : trebuie sa-l invatatm pe copil ca modul in care a reusit sa obtina anumite lucruri in trecut (ex: tipat, plans , repetare ) nu o sa mai mearga in prezet ! Facem asta prin nerecompensarea modului “vechi” de a cere sau prin invatarea copilului sa ceara intr-un mod diferit .
Unii copii vocalizeaza dar nimeni nu intelege ce spun ei . Sunetele pot semana cu propozitiile fara sa aiba nici un inteles sau pot continte unul sau doua cuvinte care se inteleg .
39
. Acesta este un stadiu de dezvoltare prin care majoritatea copiilor trec si care se numeste “jargon “ sau exprimarea in jargon. Aceste tipuri de exprimare sunt uneori ignorate deoarece altii nu inteleg ceea ce doreste copilul sa spuna
Alti copii pot vorbi cu cuvinte perfect inteligibile dar numai cand ii imita pe altii . Ei pot repeta in mod spontan ceea ce aud , imediat dupa ce aud , dar nu cer ceea ce isi doresc . De exemplu cand cineva ii intreaba “Ce doresti?” ei raspund “Ce doresti?” . Aceasta se numeste “ecolalie “ . Aceste raspunsuri nu au nici un fel de functie pentru copil ( nu-l ajuta cu nimic) daca nu sunt recompensate . Aceasta se intampla prin a oferi copilului ceea ce repeta ( fara sens) ca si cand ar fi cerut itemul respectiv. De exemplu : Copilul se intinde dupa suc. Mama ii spune : “Vrei suc?” Si copilul raspunde “Vrei suc?” Atunci mama ii da sucul . Ceea ce a invatat din asta copilul este sa foloseasca “Vrei suc?” pentru a cere suc . Uneori acesti copii imita in mod spontan dar nu si atunci cand li se cere sa o faca . De exemplu daca instructorul le spune : “Spune suc!” copilul nu mai spune nimic Aceatsa inseamna ca copilul poate repeta aceasta abilitate nu se afla sub control instructional.
Alti copii au abilitatea de a folosi fraze pe care le-au auzit intr-o conjunctura pentru a se descurca in alta conjunctura. De exemplu ei repeta cuvintele pe care le-au auzit in filmul lor favorit in situatii diferite dar relationate de situatia prezenta. Uneori aceste cuvinte sunt spuse intr-o maniera “cut and paste “ (ca la clculator – cand se copiaza un text in intregime si se aseaza fara nici o modificare in alta parte) . Cu alte cuvinte copilul foloseste cuvinte pentru a ii servi intr-o situatie similara celei in care le-a auzit prima data . De exemplu : un copil spune “El era un leu foarte infometat!” de fiecare cand doreste ceva de mancare . Poate ca copilul spune aceste cuvinte in aceasta situatie deoarece atunci cand a privit sau a ascultat povestea lui favorita unul dintre personaje a rostit aceste cuvinte si a primit ceva de mancare . Uneori acest mod de folosire a frazelor se numeste “ecolalie intarziata “(delayed echolalia) . Uneori acest limbaj devine foarte functional in familie deoarece si parintii au vizionat filmul si pot “interpreta- traduce” ceea ce copilul le spune Ei recompenseaza acest tip de folosire a limbajului raspunzandu-i intr-o maniera pe care copilul o gaseste placuta . De exemplu in situatia de mai sus , deoarece si parintii au vizionat filmul , interpreteaza propozitia spusa de copil “Leului ii era foarte foame !” ca un anunt al acestuia ca doreste sa manance si ii ofera ceva de mancare . Aceasta atitudine recompenseaza folosirea aceste propozitii ca o “cerere” pentru mancare . Problema apare atunci cand copilul paraseste mediul familial si ceilalti nu au nici o idee fata de ce ar putea sa insemne si deci nu mai recompenseaza acest comportament . Aceasta poate duce la frustrari si accese de manie deoarece copilul nu mai poate sa-si comunice nevoile ca inainte.
Aspecte importante in invatarea copilului care vocalizeaza “sa ceara”
1. Chiar atunci cand copilul este capabil sa vorbeasca folosind propozitii lungi incepeti invatarea cate unui cuvant. Aceasta va asigura ca copilul invata exact ce cuvant ii aduce de fapt itemul dorit si va fi folositor cand se va dori transferul catre alti operatori verbali in viitor . Este foarte bine sa se introduca “frazele caraus” precum “vreau” , “Da-mi” dupa ce copilul are abilitati puternice de imitatie si ati reusit sa transferati multe raspunsuri in aria “denumirii”
2. Asigurati-va ca predati toate situatiile in care cererea poate fi facuta . O “adevarata cerere” este numai sub controlul EO ceea ce inseamna ca nimeni nu-i spune nimic copilului inainte . Este important sa-l invatam pe copil cererile pure dar la fel de important este sa-l invatam pe copil sa raspunda si in alte conditii de exemplu : cand il intreaba cineva ce vrea , sau ce alege , sau cand itemul dorit este vizibil sau nu . asigurati-va daca copilul poate discrimina diferite situatii inainte de a-l invata cum sa raspunda la fiecare
40
3. Cand il invatati p[e copil sa ceara ceva , invatati-l inainte de toate cuvantul care denumeste itemul (inainte de a-l invata culorile sau alte adjective) De exemplu daca unui copil ii place sa deseneze aceti-l sa ceara “creion” sau marker” inainte de a-l invata sa ceara culori . Altfel cuvintele cared enumesc culori pot “inlocui” cuvintele folosite pentru a cere creion sau marker...
4. Cuvinte precum “mai mult “ sau “te rog” trebuie tratate ca adjective si nu vor fi predate pana cand copilul nu este capabil sa ceara itemul folosind notiunea corespunzatoare . Ganditi-va de doua ori inainte de a adauga aceste cuvinte in antrenamentul timpuriu pentru ca vor creste durata si dificultatea obtinerii raspunsului dorit fara a adauga vreo valoare reala limbajului
5. Cand adaugati fraze caraus invatati-l cat mai multe variante in contextul aceleiasi activitati sau set de conditii. Invatati-l atat fraze pe care le foloseste in contextul interactiuniicu copiii cat si in contextul interactiunii cu adultii. “Am voie sa iau masina, va rog?” merge in timpul interactiunii cu adultii su cu profesorii la scoala , dar nu se potriveste si in timpul jocului cu copii pe terenul de joc.
6. Asigurati-va ca copilul nu primeste nimic recompensatoriu pentru comportamentul sau negativ . LA inceput veti observa o exagerare a acestuia ( mai ales cele pe care copilul le folosea inainte pentru a obtine ceva . este important sa nu raspundeti la aceste comportamente negative Daca acestea functioneaza (obtine ce doreste de pe urma lor) nu va mai fi nevoie de cuvint .
7. Evitati situatiile prin care impuneti ceva . Adica “trebuie sa vorbesti pentru a primi “ Folositi orice strategie de promptare (semne, imagini , completarid e fraza) necesare pentru a-i permite copilului sa primeasca recompensa . Numai faptul ca va aude pe voi folosind cuvantul care trebuie si asociindu-l cu recompensa va conduce la marea probabilitate ca acel cuvant sa fie folosit in viitor si de copil..
8. Cand incercati sa-i invatati pe copii sa denumeasca obiecte , verbe,prepoaitii, adjective sau adverbe , adesea este mult mai usor sa incepeti cu etapa “cererii” apoi sa transferati cuvantul respectiv in etapa urmatoare “denumire” (tact) De exemplu daca doriti sa-l invatati sa denumeasca “intuneric” , este mai usor sa gasiti o situatie in care copilul sa-si doreasca intuneric(jocul cu lanternele) , il invatati sa ceara “intuneric” apoi transferati acest raspuns la a –l invata sa eticheteze folosind cuvantul “intuneric” , intunericul .
9. “”Curatarea ” usoarelor greseli de articulare a cuvintelor poate fi obtinuta in timpul “cererii” . Cand copilul invata pentru prima data un cuvant , puteti accepta orice aproximare inteligibila a cuvantului . Dupa ce copilul poate cere itemul fara promptare , puneti-l sa repete cuvantul dupa voi de cateva ori inainte sa ii dati itemul cerut pentru a imbunatati rostirea Dati copilului itemul dupa ce a rostit cel mai bine . Fiecare copil este diferit deci stabiliti singuri de cate ori puteti sa-i cereti copilului sa repete . Este important sa nu-i cereti sa repete cuvantul pana cand copilul isi pierde interesul in a vorbi si in ceea ce priveste itemul respectiv..
41
Invatarea copilului sa eticheteze(prin cuvant, sa denumeasca) obiecte si imagini
Din momentul cand copilul a invatat destul de multe cuvinte cu ajutorul carora sa ceara ceva instructorii ar trebui sa inceapa sa adauge alte sarcini intre oportunitatile de a cere. Numarul de sarcini cerute intre oportunitati trebuie crescut in mod gradual si promptari full (depline, complete) ar trebui oferite pentru fiecare sarcina astfel incat coppilul sa aiba mereu succes. Promptarea deplina, completa inseamna ca instructorul va trebui sa-l ajute pe copil sa raspunda corect in orice mod posibil . De exemplu daca il invatati imitatia motrica sau instructia receptiva , miscati in mod fizic corpul copilului pentru a realiza actiunea si recompensati fiecare raspuns corect. . Apoi in mod gradual diminuati promptarea pana cand copilul este capabil sa realizeze actiunea sau sa raspunda la sarcina fara sa mai fie nevoie de promptare fizica In mod gradual introduceti alte sarcini intre raspunsurile promptate si cele nepromptate . De obicei cele mai potrivite sarcini de introdus intre cereri sunt sarcini de imitare, de potrivire , instructiuni de receptie si de receptare discriminativa a obiectelor..
.
Pentru copiii care sunt la inceputul invatarii (cei care incep sa invete sa comunice) majoritatea instructiunilor trebuie sa fie date in contextul unor activitati pe care acestia le gasesc placute . De exemplu imitatia motrica poate fi invatata in timp ce se canta cantece sau jocuri de degete sau jocuri cu jucarii. Receptia discriminativa poate fi invatata cand se curata jucariile la sfarsitul activitatii, sau discriminarea imaginilor poate fi invatata cand se citesc povesti . Instructii simple precum “Da-mi sau “atinge” pot fi predate cand invatatm copilul sa atinga recopmensele sau dandu-i –le cand le cere . Asa cum am discutat mai devreme invatarea unui copil sa renunte la o recompensa este o parte importanta a invatarii “cererii” si este importanta pentru a putea folosi recompensele respective in predare
Urmatorul tip de comunicare functionala (comportament verbal) pe care dorim sa-l invatam pe copil este cel de a eticheta (denumi ) obiectele cu care intra in contact. In timp ce “cererea” ii aduce copilului un beneficiu deoarece el primeste ceea ce cere , etichetarea (denumirea) nu are ca rezultat acelasi tip de recompensa Cu alte cuvinte copilul trebuie sa rosteasca un cuvant nu pentru a obtine acel obiect pe care l-a denumit ci pentru ca instructorul il intreaba cum se numeste acel obiect sau pentru ca intra in contact cu el si acest comportament a fost recompensat
O etichetare pura este considerata folosirea limbajului pentru a denumi, a descrie ceva cu care intra in contact . De exemplu daca un copil spune “Aceasta este mama” in timp ce priveste fotografia ei , el eticheteaza(numeste) In viata de zi cu zi, copiii rareori fac o actiune de etichetare , cu alte cuvinte ei nu denumesc pur si simplu ci pentru ca doresc ca cei din jur sa observe ceva sau sa le dea atentie . De exemplu , copilul de doi ani care spune “cal” in timp ce priveste o carte cu poze cu mama lui, si arata imaginea unui cal. Acest comportament verbal are de fapt doua functii aceea de a denumi si aceea de a cere ( atentie). De fapt este chiar straniu sa vezi un copil intrand intr-o camera si incepand sa eticheteze verbal lucrurile pe care le vede . Din pacate aceasta a fost ceea ce au fost invatati unii copii cu autism , in mod neintentionat , atunci cand etichetarea verbala a fost predata separat de aptiudinea de a cere atentie ..
Copiii care se dezvolta tipic , incep sa eticheteze lucruri din mediul inconjurator foarte devreme in timpul achizitiei limbajului Ei nu fac asta cand sunt singuri in camera sau numai pentru ca au vazut un obiect ci cu scopul de a atrage atentia asupra obiectului sau de a atrage atentia celorlalti asupra lor. Atentia pe care copilul o primeste din partea adultilor pentru acest comportament recompenseaza acest tip de “etichetare” Acesta este un aspect foarte important pe care trebuie sa-l avem in vedere . Daca dorim ca copilul sa eticheteze verbal obiecte in mod spontan trebuie sa continuam sa ne facem prezenta si atentia pe care o primeste copilul din partea noastra recompensatorie .
42
Pentru a-l putea invata pe copil noi lucruri in care sunt implicate obiecte sau actiuni de care copilul nu este foarte interesat, este important ca copilul sa aiba aceasta abilitate de a denumi obiecte cand i se cere. Etichetarile verbale initiale sunt cel mai bine transferate din etapa precedenta (cererea-mand) . Autorul sugereaza ca cel mai bine este sa se astepte pana cand copilul este capabil sa ceara cat mai multi itemi si in mod spontan incepe sa numeasca obiecte din mediu inainte de a introduce targheturi pectru care copiluyl nu a formulat cereri (nu exista EO) . Aceasta deoarece acest comportament (etichetarea verbala spontana ) indica faptul ca “vorbirea” a fost atat de mult asociata cu recompense incat a devenit recomensatorie prin ea insasi In plus indica faptul ca echipa de predare a avut succes si ca este atat de mult asociata cu recompensa incat copilul considera insasi acordarea atentiei de ctre membrii ei ca fiind recompensatorie.
In timpul antrenamentului initial vrem ca copilul sa invete sa eticheteze verbal atunci cand aude o varietate de noi intrebari precum : Ce este aceasta? Ce este aceea? Cum se numeste acest obiect? Precum si sa fie capabil sa denumeasca obiectele pe care le indica instructorul fara sa puna nici o intrebare . In cele din urma , asa cum am discutat mai sus , noi vrem ca copilul sa fie capabil sa eticheteze itemii in dorinta de a ne atrage atentia catre itemul respectiv . vrem sa ne asiguram ca atunci cand il invatam pe copil sa eticheteze itemii o facem intr-o maniera flexibila si nu numai la auzul intrebarii “ ce e asta?” aceasta se poate realiza prin procedurile de transfer. Imediat ce copilul este capabil sa raspunda la Ce este asta?” veniti cu o alta intrebare:
Example:
Instructor: “Ce este asta?” STUDENT: “Vaca .”
Instructor: “Cum se numeste aceasta?”
STUDENT: “vaca .”
Aceasta functie a limbajului este predata la fel atat la copii verbali cat si la cei care folosesc limbajul semnelor . Totusi este mult mai greu sa-i inveti pe cei care folosesc o alta forma de limbaj augumentativ (ex: planseta de comunicare , schimbul cu imagini. schimbul cu obiecte) Aceasta se intampla deoarece atunci cand copilul eticheteaza verbal el de fapt potriveste (asociaza) De exemplu un copil cu planseta de comunicare . Instructorul intreaba : “Ce este asta?” in timp ce ii arata o minge copilul va atinge imaginea mingii de pe planseta lui de comunicare ca raspuns . Daca copilul nu primeste itemul dupa ce a atins imaginea comportamentul respectiv nu este nici o cerere (mand) dar nici o etichetare verbala deoarece copilul a asociat o imagine cu un cuvant , ceea ce este o deprindere diferita de cea de etichetare verbala. .
Sunt 4 modalitati de baza pentru a-l invatat pe un copil sa eticheteze verbal lucrurile . Prima implica folosirea aptitudinilor deprinse de copil in timpul invatarii :”cererii” si transferarea lor la invatarea “etichetarii verbale” . Cererile folosite in acest proces trebuie sa fie foarte puternice . Cu alte cuvinte copilul va trebui in mod consecvent sa ceara itemul respectiv fara ajutorul promturilor, intr-o varietate de situatii si de la o varietate de persoane . Daca transferurile sunt initiate prea devreme inainte ca “cererile” sa fie fluente , copilul poate inlantui raspunsurile . De exemplu copilul poate invata ca se asteapta de la el sa numeasca ceea ce isi doreste , apoi sa bata din picioare, apoi sa se ridice apoi sa denumeasca din nou obiectul .. pentru a obtine un anumit lucru .
1. Ce facem daca copilul este capabil sa ceara multi itemi dar nu poate sa raspunda cand este intrebat “Ce este asta?”
Transferul de la “cerere” la “etichetare verbala” - Numele acestei proceduri este inselator, deoarece de fapt noi ii cerem copilului sa eticheteze verbal un obiect inainte de a-l cere . In primele faze ale antrenamentului copilul cere obiectul ca raspuns la o noua intrebare , dar pe masura ce adaugam noi trialuri intre etichetarea verbala initiala si cerere , copilul invata sa eticheteze verbal un obiect atunci cand i se cere .
43
La inceputul antrenamentului se prea poate ca un copil sa si inceapa sa semnalizeze sau sa rosteasca numele unui obiect numai pentru ca asa era recompensat in trecut prin obtinerea acelui obiect . Folositi numai sarcini pe care copilul le-a “masterat” intre trialurile de etichetare verbala si cele de cerere . Noi dorim sa-l invatam cate o deprindere pe rand .
Instructor: (tinand un recompensator favorit) “Ce este asta?“
STUDENT: “Minge.”
Instructor: “Ce doresti? “
STUDENT: “Minge.” (copilul primeste mingea si se joaca cu ea putin timp)
Instructor: “Da-mi mingea.”
STUDENT: <copilul ii da mingea> (copilul a fost invatat sa renunte la recompensator)
Instructor: “Ce este asta?”
STUDENT: “minge.”
Instructor: “Fa asa.” (loveste mingea cu un ciocan)
STUDENT: <copilul loveste mingea > (un raspuns imitativ masterat)
Instructor: “Da-mi ciocanul”
STUDENT: <copilul da ciocanul> (un raspuns masterat) Instructor: “Ce doresti?”
STUDENT: “mingea.”
Pentru unii copii aceasta poate fi realizata prin a face un trial de cerere si apoi urmat de unul de etichetare verbala . De exemplu imediat dupa cererea si primirea mingii instructorul poate cere copilului : “Ce este asta?” Copilul poate foarte bine sa denumeasca obiectul in special daca instructorul isi plaseaza mana pe minge intrerupand jocul dar pentru alti copii , daca nu exista EO si nici dorinta de a obtine mingea ei nu vor avea nici o reactie Aceasta plaseaza instructorul intr-un punct “mort” opentru ca el nu poate “scoate cuvintele din gura copilului” pentru a-l face sa raspunda Daca repetarea nu este sub control instructional si copilul nu raspunde in aceasta situatie , instructorul ar treni sa raspunda singur la intrebare si sa mearga mai departe Pentru copii care au raspunsuri puternice de “umplere” a spatiilor goale Acest model intrebare /raspuns poate deveni un model de “umplere / completare”
Instructor: “Ce este asta?”
STUDENT: (nici un raspuns in 2 secunde )
Instructor: “Minge. Ce este asta?” (“b” - ca prompt) STUDENT: “Minge.”
Amintiti-va ca dorim sa evitam sa-l invatam pe copil sa NU raspunda la intrebari deci daca copilul nu raspunde in aceasta situatie , o procedura de transfer diferita ar trebui folosita .
O alta procedura poate fi folosita , care implica folosirea cererilor masterate (cereri) Aceasta presupune sa aveti la dispozitie doua dintre obiectele favorite ale copilului . Mai intai evaluati care dintre cele doua lucruri si le doreste mai mult copilul (EO) si folositi-l pe acela ca recompensator . Folositi –l pe celalalt pentru a-l invata pe copil sa eticheteze verbal.
(Instructorul are o carte si o bomboana si a stabilit (evaluat) ca copilul vrea neaparat sa se uite pe carte dar ar lua si bomboana daca i-ar fi data )
Instructor: (tine in fata lui bomboanaCe esta asta?
STUDENT: “bomboana.”
Instructor: “Minunat Ce vrei? ” (ridica cartea)
STUDENT: “carte.”
44
2. Ce facem daca copilul este capabil sa indice imagini dar nu raspunde cand il intreb Ce este asta? “
Transfer de la “receptie” la etichetare verbala” - Este usor sa promptezi o identificare receptiva a unei imagini sau a unui obiect prin asistarea fizica a copilului sa atinga itemul respectiv (promptare fizica) sau prin modelarea raspunsului corect (promptare imitativa) Multi copii vor incepe in mod spontan sa numeasca itemii atunci cand ii arata . Daca este asa, raspunsul receptiv poate fi cu usurinta transferat spre o etichetare verbala pentru ca adesea copiii repeta cuvantul care doar ce le-a fost spus .
Instructor: “Atinge masina.”
STUDENT: “Masina.” (in timp ce arata masina)
Instructor: “Ce este asta?”
STUDENT: “Masina.”
Daca copilul nu raspunde in aceasta situatie instructorul poate oferi prompt primul sunet al cuvantului (prompt fonemic) Daca copilul tot nu raspunde , raspunsul intreg trebuie dat Amintiti-va sa promptati in primele 2-3 secunde..
3. Ce facem daca copilul este capabil sa imite (ecou) consecvent , cand ii spun “ Spune” dar nu raspunde cand il intreb “Ce e asta?”
Transfer de la “repetare” la etichetare verbala- Din nou se ia un raspuns masterat si se transfera intr-o noua conditionare
. Instructor: “spune masina.”
STUDENT: “masina.”
Instructor: “Ce este asta?”
STUDENT: “masina.”
4. Ce facem daca copilul poate sa completeze cuvinte lipsa in timpul activitatilor dar nu raspunde cand este intrebat Ce este asta?
Transfer de la completare la etichetare- Daca copilul a raspuns la sarcinile care cereau completarea , in trecut, atunci aceasta capacitate a lui poate fi transferata spre o etichetare verbala. Amintiti-va ca activitatea de completare nu este precedata de o cerinta deci este mult mai usor de folositsi ne ajuta sa evitam sa folosim prea multe intrebari cand il invatam pe un copil care invata limbajul Imediat ce un copil completeaza in mod consecva=ent incepeti sa transferati spre etichetare ..
Instructor: “Ne spalam pe maini in......” STUDENT: “Chiuveta.”
Instructor: “Ce este asta?”
STUDENT: “Chiuveta.”
45
Proceduri de transfer
Telul nostru este sa-l invatam pe copil in asa fel incat acesta sa aiba mereu succes . O modalitate de a face asta este sa-i oferim mereu promptare deplina , completa (full) . O alta modalitate este sa folosim procedurile de transfer.
Transferul este atunci cand preluam un raspuns pe care copilul deja este capabil sa-l produca in anumite circumstante si il invatam cum sa-l produca (acelasi raspuns) in circumstante diferite . De fiecare data cand incercati sa-l invatati pe copil o aptitudine , ganditi-va la circumstantele cand el produce un raspuns asemanator si folositi acel raspuns ca punct de pornire . Copilul este foarte probabil sa repete acelasi comportament sau sa spuna acelasi cuvant daca tocmai a facut asta . Adaugati cate putin timp in mod gradual intre raspunsuri pana cand copilul poate sa raspunda la noul SD singur . Unele exemple de transfer sunt :
1. Copilul poate sa imite bataia din palme si vreti sa-l invatati sa raspunda la SD “clap”
Instructor: “Fa asa” (bate din palme)
STUDENT: bate din palme)
Instructor: “bate din palme” (bate din palme)
) STUDENT: < bate din palme)
> Instructor: “bate din palme)
”
STUDENT: < bate din palme)
Raspunsul cu actiunea batae din palme se afla acum sub controlul Sdului : “Bate din palme”
2. Copilul poate cere o masina dar vreti sa-l invatati sa eticheteze verbal masina
O varietate de transferuri se poate folosi
a) Aratati-i masina
Instructor: “Ce este asta ?”
STUDENT: “masina.”
Instructor: “Ce doresti?” STUDENT: “masina.”
In acest moment exista un control dublu cerere/denumire . Gradual adaugati noi sarcini intre cerere si etichetare.
b) Luati doi itemi pe care copilul stie sa-i ceara foarte bine . Determinati itemul pentru care sopilul are cea mai mare dorinta EO permitandu-i sa ceara fiecare item
Instructor: “Ce este asta?”
STUDENT: <denumeste itemul cel mai putin preferat >
Instructor: “Ce doresti?”
STUDENT: <cere itemul preferat>
paula2003 spune:
M-am interesat si eu la specialisti de aceasta metoda si parerile sunt impartite. Toti spun ca este ceva ...cum ai dresa un catel. Asa s-au exprimat. Nu am avut ocazia sa vad cum se desfasoara acest gen de activitate dar din cate m-am documentat este o metoda cam dura. Ma intreb si eu, oare nu clacheaza copilul intr-o zi?
Paula & Alexa(13.12.2003) & Paul(03.01.2006)
columbiana spune:
Paula,
Tudor a facut ABA doi ani (privat+ gradinita speciala 2 zile pe saptamina); nu numai ca nu a clacat, dar ii placea, astepta sedintele cu nerabdare, colabora foarte bine si rezultatul a fost miraculos;
cheia succesului consta in profesionalismul coordonatorului de program, in modul in care adapteaza terapia la personalitatea copilului- nu e o aplicatie gen litera-de-lege ( de ex- eu n-am acceptat niciodata renforatori mincarea- ne-am folosit de ceea ce lui ii placea foarte mult- la un moment dat erau etichete cu marcile de masini, etc); si noi am avut noroc de o echipa buna, nu s-a utilizat duritatea, fixismul, etc (oricum l-as fi retras din terapie, daca as fi vazut ca sufera, ca e chinuit)
cei care spun ca terapia asta dreseaza copilul ca un catel...permite-mi sa le spun neprofesionalisti, habarnisti- nu au inteles ce se vrea de fapt si cum s-o aplice;
crede-ma ca fiul meu are o personalitate- stinca- asa a fost, asa este si acum.
Ana
sa o ajutam pe Emma
http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=79512&whichpage=1