Prematurii-esentele tari se tin in sticlute mici 4
Raspunsuri - Pagina 17
Davia spune:
Felicitari pentru toti copii frumosi pe care ii aveti .Sunt niste scumpi toti 
Mi-au placut foarte mult toate pozele. Sa fie sanatosi toti si sa va bucurati de ei
Micuta Maria ...sa fii sanatoasa si sa cresti repede ca sa pleci acasa cu mami si tati
....esti o minune mica si frumosa
O sa vad daca reusesc sa pun si eu cateva pozute cu minunea mea.
Multi pupici pentru minunile voastre!!!
Laura25 spune:
Buna!
Eu citesc tot ce se scrie aici, zilnic. Am tacut ca nu am simtit ca mai am ceva de adaugat la ce spuneti voi.
Am vazut poze si m-am minunat si eu cum din niste omuletzi cat o franzela cresc in doar catva luni asa niste mandrete de copii. Sa va traiasca!
try ma bucur ca ai primit in sfarsit vesti bune si suflul de speranta de care aveai nevoie. Pupam baiatul frumos, sa se faca mare repede, ca fratiorul lui abia asteapta sa aiba cu cine sa se joace!
Flori de cires superba Maria! Vazuta din poze, nu zici ca e asa de mica! Sanatate multa sa aiba si Mos Craciun sa-i aduca repede kg de care are nevoie pentru a pleca acasa la mami si la tati!
Cand vad pozele cu copilasi asa mici, imi amintesc de Bianca mea in primele zile, dar mai ales de mogaldetile de 700-800g pe care le-am vazut in incubatoare la neonatologie la Iasi. Era prima data cand vedeam copii asa mici si nu reuseam sa realizez cum pot sa respire, cum pot sa manance niste fiinte atat de firave si de micutze. Imi amintesc momentul in care un copilas a trecut de 1100g si a fost "avansat" intr-un patutz incalzit la sectia de prematuri unde erau ai mei. N-am sa uit niciodata emotia si lacrimile din ochii mamicii lui (pe care o stiam de pe holurile spitalului) cand i-a fost pus prima data copilul in brate, sa il tina cat mananca. Puiutul avea mai bine de o luna de viatza.
Ei, dar m-am intins cu vorba si am uitat sa fac marele anuntz: la o luna jumate dupa ce a facut primii pasi singurica, Bianca mea s-a hotarat aseara, brusc, sa mearga! 
Pana acum vroia neaparat sa se tina de ceva, de degetul cuiva si facea 7-8 pasi singurica numai dupa insistente si indemnuri (si Rares ii facea galerie!). Aseara a pornit-o brusc! Si ne-a aratat tot ce a invatat ea privind de pe margine: a mers prin toata casa, a mers pe varfuri, in lateral, tropaind, cu spatele, a stat in picioare bataind din fund si din genunchi (adica a dansat), a alergat(!!) dupa minge, s-a aplecat si a ridicat jucarii de jos cu nonsalanta cu care o facea Rares dupa 2-3 saptamani de mers. Ne-a lasat ca la dentist pe mine si pe taica'su. Am fost foarte stresata din cauza faptului ca a mers asa tarziu, dar cand a pornit-o, a facut-o in stil mare!
Laura 
de shtrumphi, 
Rares si 
Bianca 13.06.2005
Fotografiile noastre
Filmulete cu shtrumphi
www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=77878" target="_blank">Poveste cu shtrumphi
mexxa spune:
Flori de cires foarte draguta Maria.....va creste si ea mare .....multa sanatate su putere voua va doresc!!
Try ma bucur enorm ca Adrian merge spre bine....eram sigura ca trebuie sa inceteze toate problemele..multa sanatate!!
* Povestea nasterii ingerasului meu Sebastian-Mihai 10.09.2006
Ce repede crestem...
www.totsites.com/tot/sebastian-mihai" target="_blank">Pagina noastra...
papadie spune:
mexxa zi-mi te rog data exacta a nasterii pt Sebi. saruminaaaaaaaaa:)
Papadie, mama Mielului turbat si-a delikatului Pescarush
lidiadanaila spune:
Am reusit sa va mai citesc mamici cu esente , insa de scris nu. Dragos este din ce in ce mai obraznic , la cabint multa munca , dar nu am uitat de voi. Cu ceva vreme in urma Dragos era printre cele mai mici esente - nascut cu 1350 kg / 39 cm - insa , mai nou am constatat ca au venit niste mamici noi cu esente de esente !!!Bine ati venit mamici noi , sa fie sanatosi puiutii vostrii , sa aveti sarbatori fericite si linistite 
. Ce mai fac mamicile MADALINA si ANA-MARIA ????...dar puii vostrii??. Va pupam pe toti !!
madalinad spune:
lidia, binisor, multumim de intrebare!
serban, cu o luna inainte de a implini 3 ani, are vreo 15.5 kg si 1 m (101 cm, sau pe acolo...). la obraznicii nu cred ca il intrece nimeni, desi dragos e esenta mai tare. este la gradinita din septembrie si s-a dezvoltat fantastic cu vorbirea de atunci, suntem mandri ca il spune de "r" de cateva saptamani... este istet cat se poate, sa mira si educatoarea de cate stie si cat acumuleaza. problema e cu incapatanarea, moare dar nu se preda!! si chestia asta ne cam epuizeaza, plecam la serviciu deja storsi de puteri! plus ca are o energie uriasa, toata ziua alearga, se tranteste, chiuie, canta... obosesc doar uitandu-ma la el!
mexxa spune:
Papadie...10.09.2006/.....
* Povestea nasterii ingerasului meu Sebastian-Mihai 10.09.2006
Ce repede crestem...
www.totsites.com/tot/sebastian-mihai" target="_blank">Pagina noastra...
Ignatica spune:
Sheannamp iti multumesc foarte mult pentru informatii. M-ai mai linistit. Recunosc ca nu am insistat foarte mult cu intrebarile la adresa pediatrei, m-am gandit ca stie ea ce face. Dar ca mamica bineinteles ca m-am ingrijorat.
Ignatica - mamica de David (29 iulie 2006)
poze
Nasterea sufletelului nostru David
FloriDeCires spune:
Dragele mele mamici, de cate ori va citesc de atatea ori ma minunez cat de frumoase va sunt sufletele. Copiii nostri, aceste esente ale noastre, sunt cei care ne fac sa fim mai bune, mai luminoase, mai generoase. Copiii nostri sunt cei care ne dau aceste lectii de viata din care invatam ce inseamna speranta, credinta, puterea de a lupta. Nu sunt vorbe in vant si sunt convinsa ca voi ma intelegeti mai mult decat orice mama pt ca simtiti la fel ca mine.Stiti sa apreciati altfel viata, stiti sa luptati altfel pt copilasul vostru, stiti ce inseamna durerea din adancurile unei mame care isi pune toate sperantele in Dumnezeu, pt puiul ei.
Maria mea, frumoasa mea fetita, este o luptatoare cum nu mi-a fost dat sa mai vad.De la ea invat cum in viata mea nu am invatat din toate cartile, calatoriile sau dialogurile avute. Invat sa lupt, invat sa cred in speranta, invat sa ma rog, invat sa multumesc pt fiecare clipa a mea si a ei, pt familia mea, pt tot ce primesc de Sus.
Chiar daca lectia este dura,cred ca Dumnezeu ne iubeste si incercarea prin care am trecut sau trecem ne da marele privilegiu de a-L simti pe Dumnezeu.
Frumoasa mea, a batut azi un record, are 900 gr.Este tot cea mai micuta din spital dar e cea mai vioaie, uimind mamicile care au copiii mai mari decat ea. Le vad mereu langa copilasii lor si se uita cu interes la mine de fiecare data cand ma vad.Citesc in ochii lor si admiratia dar si bucuria ca nu sunt in locul meu.Nu e condamnabil pt ca sunt fericite pt puii lor si cred ca vazand-o pe Maria, pe mine, le dam sperante ca vor fi si puii lor bine.
Azi, pt prima oara i-am cumparat body-urile - roz, galben, verde...o sa se piarda in ele, atat de micuta e Maria.Dar e un progres si acesta - pt prima oara i se da voie sa poarte hainute. Ne indreptam catre normalitate. I s-au refacut toate venele,are o culoare sanatoasa, i-au crescut unghiile si parutul incepe sa aiba reflexe aurii. Trasaturile incep sa se defineasca - vorba taticului ei " nu mai arata ca un alien" - dar noi am iubit-o mereu indiferent cum arata.
Stiti fetelor, cand intru in salonasul ei, am senzatia ca are incubatorul invaluit in lumina, ca ma simt mai aproape de Dumenezeu, ca sunt prezenti o multime de ingerasi in jurul ei, ca emana atata energie incat cuprinde cu aura ei tot ce este in jur transformand raul in bine.
Cand deschide ochisorii ii simt sfredelindu-mi creierul, transmitand telepatic ceea ce ar trebui sa spuna prin cuvintele.
Mi-aduc aminte ca intr-o dimineata m-am trezit cu o mancarime teribila de cap..pe partea frontala.Am sunat la maternitate si am intrebat:"i-ati scos branula din capusor asa-i?" -"Da, de unde stiti?". In alta zi le-am spus ca se intampla ceva cu Maria si nu e bine.Asistentele imi spuneau ca n-au facut nimic, ca totul e normal,etc...dupa amiaza ii faceau deja transfuzii de sange pt ca hemoglobina era scazuta la jumatate fata de valorile normale.
Uneori cand ajung la ea la spital si incep sa o mangai i se misca barbia cea micuta, ca si cum e pe punctul de a izbucni in lacrimi, ca mami ei a intarziat si i-a fost dor. Apoi incepem si ne povestim vrute si nevrute: despre cum o sa purtam fustite mini amandoua si tati cu fratiorii ei o sa ne admire, despre cum o sa mergem impreuna la coafor, despre cum o sa invete cat de frumoasa e viata, lumea, cat de minunat e sa iubesti si cat de mult conteaza sa speri si sa crezi in Dumnezeu.
Uite ca s-a facut tarziu si m-am intins la povesti...dar abia astept sa vina ziua cand o s-o invete tati sa danseze si sa ne invarta pe amandoua in piruete......
pupici puilor vostri si voua, Dumnezeu sa va binecuvanteze!
FloriDeCires spune:
No, ca de obicei, mami lui Maria m-a uimit cu sensibilitatea ei.Numai ca a uitat sa ne-o arate pe Maria acum, in prima zi in care are 9 ca prefix al greutatii.
http://pg.photos.yahoo.com/ph/lao_cezar/album?.dir=/7598re2
Ea e!