avortul provocat si responsabilitatea
Raspunsuri - Pagina 2
tatatushi spune:
ziceam ca fara considerente religioase ca as vrea ca argumentele de tipul "e pacat" sa nu existe DECAT cu justificarile si explicatiile necesare...
asi spune:
Eu am incercat foarte multi ani sa concep un copil.Nu am reusit dar Dumnezeu m-a ajutat sa am totusi un copil care e viata noastra.
Fiindca sunt mama si stiu ce durere simti doar cand are copilul o banala raceala si fiindca stiu ce inseamna sa iti doresti cu disperare un copil si el sa nu apara , spun ca as avorta un copil care este bolnav.Nu as putea face fata faptului ca copilul meu sufera fizic si psihic permanent.Mai bine as suferi eu trauma unui avort terapeutic decat sa ii ofer copilului meu o viata chinuita.
Razvan(07 martie 2004)
si mami
Cand Dumnezeu inchide o usa , intotdeauna deschide o fereastra.
mami.natalia spune:
JURNALUL UNUI COPIL NENASCUT
5 OCTOMBRIE: De astazi incepe viata mea.Parintii mei nu stiu inca acest lucru,sunt mai micut decat semintele unui mar,dar totusi traiesc.Voi fii o fetita cu parul blond si cu ochii albastrii.In mine sant deja inscrise trasaturile de mai tarziu,chiar si faptul ca o sa-mi placa florile.
19 OCTOMBRIE: Sunt unii care spun ca nu sant o persoana reala,ca doar mama mea exista.Dar sant o persoana reala,asa cum o faramitura de paine este tot paine.Eu si mamica santem doua persoane reale.
23 OCTOMBRIE: Astazi am deschis pentru prima oara gurita.Ei bine,cam peste un an pe fata mea se va asterne zambetul.Si mai tarziu voi putea sa vorbesc...si stiu ca primul cuvant pe care-l voi spune va fii MAMA.
25 OCTOMBRIE: Inima mea a inceput sa bata de astazi.Pana la sfarsitul vietii ,in orice clipa se va auzi usor ritmul ei.Dupa multi ani ea se va obosi,se va opri si voi muri.
2 NOIEMBRIE: Cresc in fiecare zi cate putin.Manutele si piciorusele mele au inceput sa se contureze.Dar va trebui sa mai astept mult timp pana cand ma vor ajuta sa ajung in bratele mamei,pana cand voi putea sa vin cu buchetelul de flori in manute sa-l imbratisez pe tata.
12 NOIEMBRIE: La maini au inceput sa-mi apara degetele grasute.Sant grozav de caraghioase asa de mici. O s-o trag pe mama de par cu ele!
20 NOIEMBRIE: De-abia astazi medicul i-a spus mamei ca va avea un copil.Ce fericita trebuie sa fii fost.Te bucuri,mamico?
25 NOIEMBRIE: Cred ca mama si tata imi cauta acum un nume.Dar ei nici macar nu stiu ca sant fetita.As vrea sa ma cheme Maria.Sant deja maricica acum.
10 DECEMBRIE: Mi-au aparut primele firisoare de par,moi si aurii.Ma intreb ce fel de par are mamica mea.
13 DECEMBRIE: Vad!Este totul intunecat in jurul meu,dar cand mama ma va aduce pe lume,voi vedea numai raze de soare si flori,dar mai mult decat orice as vrea sa o vad pe mamica...Cum arati oare mamico?
24 DECEMBRIE: Oare mamica aude soapta inimii mele?Unii copii se nasc putin bolnavi,dar inimioara mea este puternica si sanatoasa.Bate mereu:tam-tam,tam-tam.O sa ai o fetita sanatoasa ,mamico!
28 DECEMBRIE: ASTAZI PARINTII MEI M-AU UCIS!!!
Flaflo spune:
Eu am suportat 2 avorturi, ce-i drept spontane, nu provovate (in luna a 5 a), insa tin minte si acum ca as fi dorit acei copii indiferent de boli, malformatii fizice sau psihice. Nu a fost sa fie, nici unul nu a trait, insa ma gindesc acum, dupa atitia ani ca mi-as fi asumat orice responsabilitate, fie ea cit de grea!
Flavia si Bianca
Bia studioasa!
Sa o ajutam pe Barbye!
tatatushi spune:
Eu am auzit ceva care mi s-a parut logic. Ca sa vedem cand incepe viata(chestiune intens dezbatuta, pt ca in functie de ea un avort e o optiune sau o pruncucidere...), poate e necesar sa vedem cand o consideram terminata.
Cand declaram un om mort? Cand nu mai are activitate cerebrala sau cand nu-i mai bate inima mai mult timp.
Si atunci am putea presupune ca viata incepe cu activitatea cerebrala sau cu bataile cordului, care, ambele sunt prezente de foarte devreme la EMBRION, cand inca, din punct de vedere medical, un avort e doar o chestiune de optiune a parintilor si consta in inlaturarea "produsului de conceptie".
ingeras26a spune:
Nu cred ca cineva poate raspunde acestor intrebari daca nu a fost pu in situatia respectiva...si nu ii doressc nimanui asta.
Ca sa nu ma eschivez de la raspuns, totusi, o sa va spun ca m-am chinuit ani de zile sa raman insarcinata, am plans luna de luna, am disperat cand mi s-a spus " nu poti sa faci copii", cand am vazut x teste de sarcina negative etc, etc, desi toate analizele spuneau ca n-am nimic.
Apoi, intr-o buna zi, Dumnezeu a hotarat ca este timpul sa avem un bb. Pt ca mi-a fost recomandat, desi nu am decat 27 ani si nu am cazuri de boala in familie, am facut triplul test (dr meu il recomanda tuturor pacientelor). Desi banuiam ca va iesi bine, am stat totusi cu frica in san ca, daca ceva nu ar fi ok, ce as face? As fi in stare sa iau o decizie pro sau contra, (evident, dupa confirmare prin amniocenteza si alte analize), cine sunt eu sa decid asupra vietii unui suflet, sau cine sunt eu sa aduc pe lume un suflet care sa se chinuie?? Sper din tot sufletul ca nu voi fi pusa niciodata in aceasta situatie, pentru ca un copil este un dar de la Dumnezeu, cel mai de pret dar.
Nu le judecati pe cele care au luat decizia sa faca un avort, indiferent de situatie, pentru ca nu stiti toate considerentele care au dus la aceasta decizie. Fiecare gandeste pentru el si familia lui si ia deciziile pe care le considera potrivite la un moment dat.
Si decat sa aduci un copil bolnav pe lume (stiind sigur ca asa va fi), cred ca este mai intelept sa nu-l lasi sa se chinuie si pana la urma sa nu te chinui nici tu.
Pupicei, Ingeras 
27+ 
Maya
ingeras26a spune:
Si sa stiti ca si femeile care, intr-un anumit moment la vietii lor, au luat decizia sa faca un avort si ianinte, sau dupa, au avut / au un copilas, se numesc tot mamici! parerea mea.
Pupicei, Ingeras 27+ Maya
tatatushi spune:
Nici nu ma gandeam sa incriminez pe cineva...Va multumesc tuturor si mai astept postari...
luizza spune:
Mamaaaaaaa ce subiect.........
Ce m-a facut sa scriu ..coincidentele.pe care erau acolo la Jurnalul unui nenascut .......acum cativa ani am fost nevoita sa fac un avort.s-a intamplat pe 5 octombrie.....anul trecut am nascut o fetita pe nume Maria...pe data de 28 Decembrie...
Eu zic ca doar cine a trecut prin asa ceva poate intelege ceea ce simte o ''mama'' care a facut un avort......
Aici femeile religioase(evrei)nu au voie sa faca avort chiar daca afla din timp ca cei care urmeaza sa-i nasca sunt grav bolnavi(SD,sau alte boli)
Cunosc o tipa care familia ei este foarte foarte bogata,si ea avea un prieten de care fam ei nu a stiut,a ramas insarcinata si pt ca era religioasa,nu a vrut sa avorteze...a ascuns sarcina...si dupaia a venit si a nascut in ro...dar a lasat copilul la o casa de copii din ro...desi stia ca nu il vrea a preferat sa-l nasca si sal lasa decat sa faca un avort(ceea ce ei considera ca este un mare pacat)
asta in conditiile in care parintii ei cum v-am mai spus sunt foarte bogati
mariana tache spune:
Este un subiect tare greu; mereu ma intristez cand vine vorba de avort; ma gandesc la acel sufletel ucis, la acel sufletel care ar fi trebuit sa devina OM si sufar cumplit; de curand o prietena f buna a facut un avort; cred ca am suferit eu mai mult decat ea si imi reprosez mereu ca nu am facut suficient pt a-mi convinge prietena sa tina copilul; cu certitudine, pt mine un avort ar fi prea traumatizant, nu as putea sa mi-o iert niciodata.
Si tind sa cred ca si in situatia in care mi s-ar spune ca bebe e bolnav nu as avorta; nu stiu daca e corect sau nu, dar asa as alege eu. Ma rog mereu sa nu fiu pusa niciodata intr-o astfel de situatie.
Mariana, 
Stefan (20.04.04), Simon (30.08.05)
poze cu noi: 1 , 2 si 3
www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=34377" target="_blank">Nasterea lui Stefan
www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=60260" target="_blank">Nasterea lui Simon
Sanatate Maxima!!!