Jim Morrison...

Multa lume stie pe acest forum ca sunt o mare "indragostita" de Jim...Jim Morrison credea in ceea ce Arthur Rimbaud spunea odata:"to achieve the unknown"...nu numai ca prima data cand am pus piciorul in Paris a fost in cimitirul Pere-Lachaise ca sa vad mormantul lui, de altfel plin de flori, marijuana, biletele "juan from madrid with love", "brigitte from berlin loves the doors"...ci si prima data cand am vazut filmul "The Doors" al lui Oliver Stone am stiut ca sufletul meu alearga de nebun si se scalda in apa adanca a muzicii lor...eram cu prima mea mare iubire la film si ne-am sarutat cu parul intrandu-ne in ochi, acoperindu-ne ca o pelerina, aveam amandoi parul lung, doi studenti imbracati in blugi taiati si camasi de baiat...si am fugit sa ne iubim intr-o camera de camin a prietenului nostru...si am stiut amandoi ca iubim muzica aceea a anilor 60-70 ca si cum am pluti intr-un fum ridicandu-se in neant...am ramas fidela sunetelor lor si celor de la Woodstock pentru ca atunci cand bei un vin bun, il recunosti si il savurezi mereu...cand vama era plina de muzica asta, si pe plaja erau doar corturi si fetele purtau ii si baietii erau bronzati si umblau in blugi si desculti pana in sat ca sa vina cu un pepene :)).

de curand am ascultat The Rolling Stones, numai vechiturile ;))...de ce iubesc muzica asta, de ce vibrez, de ce ma uit la Hair si il inteleg fara sa fi trait in america anilor acelora...pentru ca undeva departe sunt atatea suflete care vibreaza la fel si pentru ca undeva in mine dragostea s-a deschis din culcusul ei de boboc inflorind pe muzica asta..."the road of excess leads to the palace of wisdom"...l-am practicat ridicandu-l la rangul de "viata noastra intensa" pentru ca a fost ca o "viziune confirmata".

Citind revistele vechi ale parintilor mei...din anii 70 evident, m-am visat stand pe o banca intr-un parc american ca-n filmele alb-negru rulate uneori la tv citind "an american prayer" si zambind trecatorilor elitist si superficial ca si cum accesul meu la lumea populata de indieni americani a lui Jim ar fi fost exclusivist si nepermis neaventilor, ca si cum ar fi trebuit sa practici tu mai intai toate aceste "rational derangement of all the senses"...:)))

Va invit alaturi de mine sa calatorim pe spatele acelui sarpe lung din The end spre lumea fantastica a lui www.thedoors.com/band/jim/?fa=bio" target="_blank">Jim Morrison...

Is everybody in?
Is everybody in?
Is everybody in?
The ceremony is about to begin.


Lena si t-rex Freya

Teodora D. spune:

I'm in.
Mi-a placut mult ce ai scris.

---

Peste 100 de ani nu va conta ce cont in banca am avut, in ce casa am locuit sau ce masina am condus.
Dar lumea ar putea fi diferita pentru ca am fost importanta in viata unui copil.

lena spune:

"the doors of perception" are open...o sa incep cu o melodie care nu numai care un ritm total nebun ci si vorbeste despre "trecerea dincolo"...undeva in lumea noastra imateriala.

Break On Through (To The Other Side)


You know the day destroys the night
Night divides the day
Tried to run
Tried to hide
Break on through to the other side
Break on through to the other side
Break on through to the other side

We chased our pleasures here
Dug our treasures there
But can you still recall
The time we cried
Break on through to the other side
Break on through to the other side
Break on through to the other side

Everybody loves my baby
Everybody loves my baby
She gets, she gets
She gets, she gets

I found an island in your arms
A country in your eyes
Arms that chain us
Eyes that lied
Break on through to the other side
Break on through to the other side
Break on through to the other side

stiti mitul soarelui indragostit de luna si alergand in carul lui de foc pentru a atinge iubirea lui mistuitoare...versurile lui au fost intotdeauna poezii, de fapt Jim spunea la un moment dat ca asta e binecuvantarea si blestemului lui...To go all the way or die trying. All or nothing. The ecstatic risk.

totul se imparte in zi-noapte, negru-alb, yin-yang...chiar daca gasim ceea ce cautam...trebuie sa trecem dincolo, sa ne descoperim pe noi si infinitatea senzatiilor, ideilor, viselor.

"stii ca ziua distruge noaptea,
noaptea imparte ziua
incercand sa fuga
incercand sa se ascunda....

ne-am vanat placerile aici
dezgropat comorile acolo
dar nu ne putem aminti
timpul in care am plans...

am gasit o insula in bratele tale
o tzara in ochii tai
brate care ne cuprind
ochi care ne mint..."



Lena si t-rex Freya

mcbeal spune:

Si eu sunt 'in'.
Imi place la nebunie muzica anilor 70 si oamenii din vremea aia erau minunati. Erau mult mai puri, chiar daca se drogau si beau pana faceau coma alcoolica.
Erau ADEVARATI, nu plastice de McDonald's ca majoritatea celor din ziua de azi.
Si Jim Morrison mi se pare reprezentativ.


7+

sheherezada spune:

Si eu sunt fan Jim Morrison si am toate albumele lui si toate versurile.
Lena mi-a placut cum ai scris.



"Nu exista culmi de neatins ci numai aripe prea scurte"

sheherezada

Rayuela spune:

uoooooooooooof
lena,si pe deasupra ,mai era si frumos raaaaaaaaaau
www.youtube.com/watch?v=IrRWzwNHtCA&search=the%20doors" target="_blank">ia la mama

Qamar spune:

lena, I love u
da, si eu is mare fana

(si Bia de 3 luni, hihihihi)

Noe si Anne Bianca(14.03.2006)

Bebe Blog- Cooking for my Baby

roxana1974 spune:

lena, nebunatico, ce frumos ai scris, ce amintiri, ce muzica....ihmmm = suspin

Rayu pentru link, ma omori, acum ascult iar LA Woman mmhhhh

lena spune:

"A friend is someone who gives you the complete freedom to be yourself"...este ceea ce Jim considera esential...si mai mult "a feast of friends"...nimic mai adevarat...e ceea ce consider si eu a fi apogeul unei vieti impartasite, acele miraculoase seri in care filozofam la greu, cu niste vin alaturi de o luna indepartata, cand ne regasim in discutii libere de orice constrangeri, cand ne aprindem pe marginea unor idei revelatoare:))..."cred ca viata e mai mult"...si avem convingerea ca detinem adevarul absolut.

toate aceste banchete dionisiace, nu sunt simple petreceri si atat...sunt "treceri dincolo"...desi carismatic si "easy-outgoing" pe scena, conform lui Ray Manzarek in viata privata Jim era o persoana tacuta si timida...ba mai mult spunea ca nu se simte in largul lui la o petrecere fara restul grupului.

in 1970 la scurt timp dupa moartea lui Janis Joplin si alui Jimi Hendrix, el spune prietenilor intr-un bar "acum beti alaturi de numarul trei".

ce poate spune mai mult despre dorinta lui de intimitate, de impartasire a viziunii, de a petrece cu prietenii aceasta mare calatorie a vietii decat...

I will not go
Prefer a Feast of Friends
To the Giant Family


Lena si t-rex Freya

Oana spune:

http://www.sajha.com/sajha/html/images/matri/Jim%20Morrison.jpg


Oana , mami de Paul (3 iulie 2002)

Ticker_Paul

inaioana spune:

Superb! Iti multumesc ca mi-ai adus aminte din nou de mine cea dinauntrul meu!

Ioana cu Serghei (2 mai 2006) si Katja (30 martie 2004)

pozici