Viata dupa divort?
Raspunsuri - Pagina 6
sofia_misicu spune:
Iote ca am ajuns si telenovela! Codrinuza iti multumesc pentru acest semnal de alarma. Poate intr-adevar am exagerat cu lamentarile si cu autocompatimirea, dar asa cum zicea un maare artist al timpurilor noastre: "Daca nu eu atunci cine, daca nu acum, atunci cand?"
Sa dea Domnu sa nu mai fie nevoie de asemenea subiecte.
Nuka si Mama la Nuka
Codrinutza spune:
Buna fetelor!
Eu dupa divortz am castigat copiii si mi-am facut o prietena apropriata cu care traiesc acum. Mi-am refacut viatza. Important e sa nu te lasi invinsa, sa lupti, sa gasesti puterea aceea cu care noi femeile suntem dotate. O putere speciala mai mare decat a barbatilor. Acum eu ma simt OK!
Dar mi-a fost greu. Trebuie sa recunoastem ca se simte destul de repede lipsa unei vieti intime adecvate, dar se poate regla si asta fara barbati.
Va spun sincer ca forumul acesta si nu numai m-a ajuta sa trec peste momente penibile. Cred ca femeile se pot intelege intre ele mai bine. Iar cand mai ai si copii, poate fi mai greu.
Divortzatele ar trebui sa aiba un singur obiectiv, un nou echilibru.
Iar asta nu e simplu, dar nu e nici greu.
Cred draga sofia miciuc ca ti-am raspuns la toate intrebarile tale...
Daca mai ai intrebari, intreaba-ma ca sa iti dau solutii.
Cu drag, Codrinutza!
iepumic spune:
codrinutza, zau daca stiu cum sa inteleg ce ai scris tu.....poate gresesc dar citesc printre randuri "reorientare sexuala". Daca nu gresesc, nu pot sa spun decat ca ma bucur ca ai gasit linistea in felul asta insa nu toate fetele pot face asta...
In alta ordine de idei, fiecare are propriul mod de exprimare a suferintelor iar cei care prefera sa se exteriorizeze au chiar mai mult de castigat, cel putin dpdv al sistemului nervos....iar forumul este un loc unde fiecare se simte suficient de liber si de "incognito" ca sa se poata exterioriza asa cum simte nevoia in timp ce, poate, cu prietenii din viata ne-virtuala acest lucru este mai dificil....
Iepumic 
Pozici cu Iepi-Mici
Noi pozici cu Iepi-Mici
All's Well That Ends Well.So...MAKE IT END WELL.
Luna1 spune:
Sofia, nu am citit tot subiectul ci numai starile tale emotionale. Vreau sa stii ca iti sunt alaturi si imi imaginez cum te simti. Eu am avut un statut mai greu decat acela de femeie divortata, l-am avut pe acela de femeie parasita.
Cel mai greu a fost cand m-am gasit fara prieteni. Pentru ca prietenele mele au considerat ca daca sotii/prietenii lor raman in relatii de prietenie cu tatal copilului ele nu au ce sa faca si au continuat distractiile prin cluburi impreuna iar pe mine m-au abandonat. Am invatat atunci ce inseamna prieten adevarat. Am spus punct si de la capat, prieteni noi, am reinceput munca caci nu alaptam (nu am avut lapte deloc) si am avut noroc cu mama ca putea sa stea acasa cu fiu-miu, si dupa ce mi-am lins ranile am considerat ca e timpul sa-mi revin. Am incercat sa ies cu cineva dar nu eram inca pregatita, ma simteam teribil de vinovata ca "pierd" timpul cu altcineva decat cu copilul meu (desi el dormea atunci). Apoi am intrat in apatie. Munca, acasa, munca, acasa...
Ti-am descris cum m-am simtit eu ca sa stii ca nu esti singura, si povestile pot continua referitor la modul cum te privesc oamenii, cu o mila in priviri de zici ca le-ai spus ca esti pe moarte...
Mai departe cred ca stii ce s-a intamplat. Un sfat: incearca totusi sa nu-ti folosesti copilul ca pe o sperietoare de barbati. Eu am hotarat ca fiul meu il va cunoaste doar pe acela care ii va fi tata, pentru ca nu doaream sa aiba amintiri cu mama care intalnea alt barbat in fiecare zi(desi nu aveam atati curtezani). Insa sa stii ca barbatii pot fi speriati in prima instanta de ideea ca tu ai un copil insa mai apoi sa-l indrageasca enorm. Al meu nu l-a cunoscut vreo 6 luni. Nu a cerut sa-l vada si desi ma durea oarecum situatia, am considerat ca dragoste cu forta nu se poate, iar eu am continuat sa-l vad pentru ca mi-am dat seama ca e un om minunat. Dupa 6 luni l-a vazut si l-a iubit instantaneu. Iar acum sunt nedespartiti. Sunt sigura ca va aparea si acela care iti va iubi copilul si pe tine enorm.
http://www.alina-jaime.co.uk/main.php
sofia_misicu spune:
Luna, v-am vazut pozele si sunteti o familie foarte frumoasa. Sa va iubiti la fel si sa aveti o viata linistita!
Nuka si Mama la Nuka
Luna1 spune:
Sofia si eu ti-am vazut pozele si ai un ingerash de fetita, frumoasa foc si pun pariu ca si nazdravana. Cat despre tine nu-mi vine sa cred ca ai impresia ca nu vei gasi pe nimeni sa-ti refaci viata. Esti o frumoasa, esti tanara, esti o mamica cum se spune aici "yummy mummy". Stiu ca poate frumusetea nu e neaparat un criteriu insa ajuta mult, iar eu sunt sigura ca tu esti si frumoasa la suflet. Se vede in poze, parol! Sa traiti amandoua fericite si sanatoase.
http://www.alina-jaime.co.uk/main.php
Anya20 spune:
Sofia, acum am citit si eu subiectul si chiar m-ai impresionat. Nu am sa-ti dau nici un sfat, caci nu pot spune mai mult decat a fost spus. Te admir pentru curaj si pentru modul tau de a solutiona problemele. Nu ma indoiesc ca vei cadea mereu in picioare.
Off-topic - ca de obicei stilul tau narativ mi-a smuls cateva zambete.
Iti doresc numai bine tie si micutei Nuka.
Alina
magga spune:
Draga Sofie: jos palaria!...si multe felicitari pentru mica Irinuca.
ps: eu zic sa repeti escapada la mare tragind o gura mare de aer curat pe vreun munte :)
magga
kid2003 spune:
Sofia, eu eram nelamurita de ce ziceai tu acolo pe la noi la piticodrom si acum am dat de acest mesaj.
Ce sa iti zic! Vant la pupa si calatorie sprancenata paratului! Lasa-l pe el in copilariile lui, nu e un barbat adevarat pentru 2 fete strasnice ca tine si Nuka!!! Incearca cu dintii sa pastrezi o relatie intre el si Nuka, ar fi bine pentru ea, dar in rest, sterge lacrima, fruntea sus si iesi din mocirla! La anul va fi mai usor! Vei putea sa o duci pe Nuka in munti, am vazut rucsacurile alea speciale de carat copiii in spate, poti sa ii arati frumusetile Romaniei! Aaaah, si poate gasesti ca si garnitura vreun Mr Perfect sa vina cu voi! Eu va doresc asta din tot sufletul!
sofia_misicu spune:
Caragiale exista oameni buni si este printre noi. A fost chiar si la divortul meu. Si din aceasta cauza, eu nu am reusit sa divortez.
Marti a fost ziua fatala. Dupa o noapte nedormita pe motiv ca in al 12-lea ceas, paratul s-a hotarat sa clarificam 4 ani de relatie, am ajuns cu ochii carpiti la tribunal. DUpa o noapte intreaga de discutii, alternand intre jigniri oribile si dragalasenii stupide, alcool, tigari si 4 cafele, dispozitia mea era una mai mult decat nepotrivita. Asa ca, impreuna (la bine si la rau) ne-am dus la tribunal aproape impacati de situatia in care ne aflam. Acolo ne-a intampinat primul personaj al lui Caragiale: avocatul meu. Plin de bunavointa insa vorbind un limbaj care ar face si o bucata de lemn sa roseasca, ne-a spus ca totul o sa fie gata intr-o singura infatisare atata vreme cat suntem amandoi de acord ca este vina "reciporca". Trebuie doar ca martorul sa declare ca ne injuram, ca ne certam pe bani si ca el a plecat la alta. Am ras cu lacrimi si eu si sotul de biata noastra martora care trebuia sa plateasca pentru esecul nostru. Sala de tribunal era plina de cazuri populate de personaje caralgialesciene asa ca ne-am dus afara sa ne asteptam randul. Sprijinind gardul tribunalului ne-am pus pe taclale. De ani buni nu am mai ras atat cu paratul. Am barfit prietenii comuni care i-au urat "bafta" la divort si "sa fie intr-un ceas bun". Am facut misto de aptitudinile sale de sot si tata, de calitatile mele de femeie casnica...a fost mai distractiv decat la nunta. Dupa 2 ore, vazand ca nu ne cheama nimeni la esafod, ne-am dus la carciuma. Am ras iar si iar, pana cand am primit telefonul decisiv. Ne venise randul. Avocatul a inceput sa o instruiasasca pe martora ce sa zica, timp in care eu cu paratul radeam ca niste pusti de clasa a V-a aflati in ultima banca. Vorbeau de viata noastra in termeni ca "interogatoriu", "in fapt", "atitudine vadit necorespuzatoare", "barbat ne-familist","a acuzat probleme de sanatate".
Ne-am asezat in sala si am asteptat terminarea procesului de dinaintea noastra. Era tot un divort, numai ca era cu cantec. Martori, acuze, si niste chei de care se pare ca tinea toata problema. Si avocatii, extrem de seriosi, vorbeau cu o intonatie de clasa a IV-a, mimand indignarea unei judecatoare sictirite. Iar cheile nesuferite refuzau sa isi gaseasca proprietarul. In banca a treia, eu cu paratul radeam pe infundate, ne jucam cu guma si faceam misto de avocati. Nu ne-am potolit pana nu ne-au chemat si pe noi "la tabla" sa ne spunem lectia. Jur ca m-am comportat exact ca la scoala. Judecatoarea m-a intrebat daca nu ne mai impacam exact pe tonul pe care ma intreba profa de biologie daca mi-am invatat lectia. Si i-am raspuns chicotind un evident "nu"; ca la biologie. Grefiera era atat de derutata incat uitase sa mai scrie. Am uitat sa precizez ca minunatul personal auxiliar al sistemului judiciar a scris in citatie ca eu divortez de tatal sotului meu, lucru care a ingreunat procedurile deoarece sotul meu, evident, nu este tatal sau. A fost destul de greu sa ii facem sa inteleaga ca eu nu m-am casatorit cu ta-su.
Si a inceput procesul. Martora, prietena amandurora a incercat sa utilizeze propriile cuvinte, lucru care din nou a ingreunat situatia. Judecatoarea adapta povestea ei la limbajul lor, ca sa fie clar pentru justitie: in loc de "nu statea acasa" judecatoarea a simtit nevoia sa precizeze: "paratul ignora relatiile firesti existente intre soti si a parasit domiciliul cojugal pentru a se orienta spre o relatie extracojugala, motiv care a dus la destramarea casniciei". La acest moment al actiunii am simtit nevoia de a izbucni in ras. Dar comedia nu s-a sfarsit pana nu a cantat doamna cea grasa. Cand am fost sa depun dosarul, m-am dus la sectorul 2, sectorul in care am avut amandoi domiciliul comun (nah, ca m-am contaminat). Deoarece nici unul dintre noi nu avea buletin la adresa asta, judecatoarea de la sectorul 2 ne-a trimis la sectorul 3, unde a si avut loc procesul. Dupa ce s-a terminat procesul, judecatoarea a zis ca ea nu poate lua o decizie, pentru ca domiciliul nostru era in sectorul 2, asadar povestea va avea o urmare...
Asa ca Caragiale e bine-mersi, isi freaca mainile si chicoteste...Curat murdar!
Nuka si Mama la Nuka