de ce sunt romanii...nu stiu cum sa-i numesc!

Rozi spune:

quote:

---

Originally posted by mi-ha

(cum dracu se pun paragrafele,ca turbez cand vad textul asta interminabil).

---

Mi-ha, na-m rezistat sa nu scriu Daca mai bagi ici si colo cate un enter, cate un spatiu dupa virgule, sa vezi ce aeriseala de text iti iese

mi-ha spune:

Multumesc,rozi,voi incerca

Hazul spune:

Buna tuturor
Si eu sunt o mamica adoptiva. M-au amuzat povestile voastre si felul in care fiecare din noi trateaza problema comentariilor. Pe Lucas, baietelul meu l-am adoptat de la varsta de 6 luni si acum are 6 ani. ESte mare, "cel mai frumos si mai destept" Intamplarea a facut ca sa raman si insarcinata si acum asteptam o surioara pentru Lucas ,care va veni in octombrie si care este foarte activa la mami in burtica. Am trecut si eu prin toate comentariile, mai ales acum ca lumea care stie ca l-am adoptat pe Lucas si ma vad insarcinata imi spune, vezi, D-zeu te-a ajutat daca ai ajutat un "necajit".... NU SUPORT SA SE VORBEASACA ASA DE BAIETELUL MEU, SI NU O SA TOLEREZ ASEMENEA COMPORTAMENT SI COMENTARII. Sau : Felicitari, o sa sa simti si tu acum ce este sentimentul de mama,acum ca o sa-l ai pe "al tau"....Dupa culorile pe care le-am schimbat la fata, persoana care a facut acest comentariu a inventat un motiv sa-si scurteze vizita la noi,pentru ca mai aveam putin si o luam de gat.Sunt ca si o leoaica in ceea ce-l priveste pe puiul meu, si nu vad de ce unii nesimtiti cred ca au dreptul sa comenteze in asa hal.Lucas stie ca el a crescut la mami in inima si Thea, surioara lui creste in burtica deocamdata, dar nu este nici o diferentza intre ei. Nu simt nimic diferit, o iubesc pe gogosica asta din mine la fel de mult ca si pe "sufletul lui mama", si nu vad de ce lumea trebuie sa comenteze. INtr-un fel avem noroc ....nu mai locuim in rom. de mult si lumea nu prea mai stie ca e adoptat, decat niste prieteni apropiati, NU ma dau in vant sa spun ca nu este biologic al meu, nu pentru mine, ci pentru el. Nu vreau sa aiba "stigma" unui copil "diferit" . Nu suport acest sentiment. Mi-as da viata pentru el, si cred ca mai mult decat atat nu conteaza cine l-a adus pe lume si cand.Cred din tot sufletul ca a fost facut pentru mine (noi) si cu asta basta. Si cu ce o sa fie mai presus gogosica asta mica? Cu nimic. Chiar urmaream recent reportajul luat lui Angelina Jolie si spunea acelasi lucru. CA se pregatea psihic sa-si apere copiii adoptati, nestiind ce va simti dupa ce va naste un copil biologic. Spunea ca nu simte nimic diferit, si ca se mira cum de a avut idoieli.
Asa ca daca ma primiti in grupul vostru, ma atasez cu placere si mandrie.
Si da, acesti copilasi au ceva mult mai deosebit fata de altii. Lucas a venit in Canada la 2 ani si jum. si dupa un test IQ facut aici, avea inteligenta unuia de 8 ani. Merge la scoala in franceza, si la 6 ani vorbeste 3 limbi. Nu v-am spus eu ca e destept? (ca si toti ceilalti de altfel)
Sa dea D-zeu sa ne bucuram de copilasii nostrii si sa nu ne pese cum si pe ce cale au venit in sufletul nostru!!!Important este ca sunt aici si ca sunti iubiti !!!
Ioana_Crina

Ioana_Crina

irina_g spune:

Hazul, un pentru Lucas si o pentru mamica lui.
Sarcina usoara si nastere fara problema.
Te primim cu drag in aceasta familie. Toti din aceasta familie sunt oameni deosebiti si... cu cat suntem mai multi, cu atat mai bine.

Eu, ca si Ioana, ca si multe alte fete, il consider pe flacaul meu... al meu.
O sa ma lupt ca o leoaica sa ii fie bine zi, daca vreodata voi ramane insarcinata, ii voi considera pe amindoi, ai mei.

va pupic pe toate si pe puii vostri.





Irina si Mihai

aissa spune:

Hazul bine ai venit la noi...nastere usoara si pupici lui Lucas!

PS: eu ma intrebam o data in sinea mea...daca as ramane insarcinata daca as putea sa iubesc pe bebe mic ca pe Ale. Stiu ca e o mare tampenie...dar asta mi-a trecut prin cap (intr-un moment cand ma credeam a fi posibil insarcinata...).

Cristina

mi-ha spune:

Hazul,bine ai venit.Si pt ca vorbeati de intamplari,eu am mai patit una amuzanta(cred).
Aseara,in parc,vorbeam de inaltimea copiilor.Mamica unei fetite fusese plecata vreun an in Italia si nu ne stia povestea si la un moment dat imi zice "Si Calina este f. inalta.Tatal ei, probabil, este inalt.(Eu am 1,6...)" Eu i-am raspuns ,absolut fara sa-mi dau seama ,ca nu este f inalt.
Cand i-am vazut fata uimita i-am spus ca este adoptata.A avut o reactie pe care as dori-o intotdeauna.Am vazut un strain care in secunda urmatoare nu si-a indreptat privirile spre Calina(sa se asigure ca este intreaga),ci s-a bucurat sincer pt noi si pt Calina.
Sa fie vorba de anul petrecut in afara?!

Rozi spune:

Nu, mi-ha, si la noi sunt oameni care reactioneaza normal. Cred ca depinde foarte mult si de om, nu musai de roman/strainez
Eu am avut noroc numai de oameni care s-au bucurat... Nici unul nu s-a uitat curios la Victor. Si asta aici, in RO.
Dar tot in RO (Bucuresti) am auzit ca tatal a trebuit sa mute copilul (adoptat) la alta grupa la gradinita, pt ca tocmai educatoarele faceau diferente... Asta mi se pare de neacceptat!

Hazul spune:

Buna la toate mamicile si la toti copilasii
Multumim pentru primirea in randurile voastre. Ne simtit onorati, si mandrii
Va multumesc si pentru urarile de nastere usoara. Sa dea D-zeu sa fie sanatoasa asta mica , e tot ce-mi doresc. Imi aduc aminte cand ne pregateam pentru adoptie, aveam emotii si de abia asteptam sa vad cum o sa arate copilasul pe care-l vom avea.Cand l-am vazut pe Lucas nu aveam nici o indoiala ca asta este "copilasul nostru" Acum ma incearca aceleasi emotii, si mai ales ca Lucas nu mai are rabdare, si ma tot intreba cand o sa poata sa iasa si el in parc cu surioara lui, sa o hraneasca...dar cu o singura specificare: Ma roaga sa nu-i cer sa o schimbe, ca lui nu-=i place mirosul de ...
In rest, ma bucur in fiecare zi de binecuvantarile pe care mi le-a dat D-zeu si ma rog mereu sa fiu o mama buna.
Si acum una di perlele lui fiu'meu apropos de o mama buna.
Intr-o zi in masina mergand inspre casa de la scoala.
Lucas: Mama, tu esti cea mai speciala mama din lume!
Eu cu lacrimi in ochi: Multumesc iubirea lui mama.
El dupa cateva momente: Ca cel mai special copil din lume, nu putea sa aiba decat cea mai speciala mama din lume
Nu-i asa ca e "modest"?


Ioana_Crina cu Gogosica Thea 23+ si Lucas 6 ani

Hazul spune:

Buna la toate mamicile si la toti copilasii
Multumim pentru primirea in randurile voastre. Ne simtit onorati, si mandrii
Va multumesc si pentru urarile de nastere usoara. Sa dea D-zeu sa fie sanatoasa asta mica , e tot ce-mi doresc. Imi aduc aminte cand ne pregateam pentru adoptie, aveam emotii si de abia asteptam sa vad cum o sa arate copilasul pe care-l vom avea.Cand l-am vazut pe Lucas nu aveam nici o indoiala ca asta este "copilasul nostru" Acum ma incearca aceleasi emotii, si mai ales ca Lucas nu mai are rabdare, si ma tot intreba cand o sa poata sa iasa si el in parc cu surioara lui, sa o hraneasca...dar cu o singura specificare: Ma roaga sa nu-i cer sa o schimbe, ca lui nu-=i place mirosul de ...
In rest, ma bucur in fiecare zi de binecuvantarile pe care mi le-a dat D-zeu si ma rog mereu sa fiu o mama buna.
Si acum una di perlele lui fiu'meu apropos de o mama buna.
Intr-o zi in masina mergand inspre casa de la scoala.
Lucas: Mama, tu esti cea mai speciala mama din lume!
Eu cu lacrimi in ochi: Multumesc iubirea lui mama.
El dupa cateva momente: Ca cel mai special copil din lume, nu putea sa aiba decat cea mai speciala mama din lume
Nu-i asa ca e "modest"?
PS. IMi cer scuze daca se trimite mesajul de 2 ori, dar dupa prima trimitere nu mi l-a arat ca este trimis , deci il trimit inca o data.

Ioana_Crina cu Gogosica Thea 23+ si Lucas 6 ani

Mia. spune:

Ioana, vreau sa te intreb si eu, asta pe linga subiectul de fata, daca poti sa-mi recomanzi o biserica romaneasca, in Vancouver, unde sa-mi botez copilul la toamna! Eu voi naste in august si aici, in Kelowna, nefiind biserica romaneasca, as vrea sa merg la Vancouver.


www.lucavasile.go.ro" target="_blank">Poze