de ce sunt romanii...nu stiu cum sa-i numesc!
Raspunsuri - Pagina 3
Alexa Ioana spune:
dora, cu asi ma stiu de mult, de cand eram la "aspirante"... ce vremuri ... dar din pacate, apucam sa ne vedem f rar...
trebuie sa facem cumva sa ne cunoastem ! o sa fiti in cluj in weekend ? poate reusim sa ne intalnim intr'un final !
alexa si mami
irina_g spune:
Daca e sa ajungem la discutii depre gravide, va spun si eu una.
Am fost la verisoara mea in vizita cu Mihaita.
Femeia care are grija de copilul verisoarei, nestiind ca e adoptat, m-a intrebat daca m-am ingrasat in timpul sarcinii. I-am spus ca da.
Asta e adevarul. In ultma vreme m-am cam ingrasat.
De asemenea m-a intrebat cind il mai fac pe urmatorul ca nu e bien sa ramana copilul singur.
Am zimbit si am tacut.
Verisoara mea stia sit flacaului meu insa a tacut.
M-am simtit bine ca "fosta graviduta".
Irina si Mihai
Andreea_k spune:
Si eu m-am cam ingrasat si mi-a zis o clienta ca din cauza sarcinii si am aprobat-o.Adevarul e ca am "nascut-o" pe Maria cand avea aproape 3 ani si e normal sa ma ingras , nu ?
Hai sa va zic ce am patit eu cu o cunostinta .I-am zis ca fii-mea e adoptata pt ca ma stie de multa vreme si nu puteam sa spun ca nu-i asa.
Raspunsul ei a fost : Vaaaaaaaaai , dar nu se cunoaste .
I-am spus fff nervoasa : Cum adica nu se cunoaste ? Da' copii adoptati au coarne sau ce ?Chiar nu inteleg ce vreti sa insinuati.
La care ea : A , nu , vroiam sa zic ca seamana f bine cu sotul tau dar m-am exprimat gresit.
Va dati seama ca imi venea sa o strang de gat dar am ales sa-i intorc spatele si sa plec cu fii-mea de mana , mai departe.
aissa spune:
Voi realizati ca si noi suntem putin leoaice?
Eu faceam cum zice Alexa...cum imi zicea cineva ca ne seamana cum aruncam ca e adoptata. Cum ma intreba cineva cum am nascut, cum spuneam adevarul. Acum fie ca stiu toti fie ca nu mai sunt eu asa deschisa....parca nu ma mai intreaba lumea sau nu mai am motive sa spun. Si imi pare si rau ca am fost cam sloboda la gura.
Insa ma distreaza fantastic o vecina graviduta despre care as fi jurat ca stie situatia si care de cate ori ma vede ma intreaba diverse: de contractii, de durere nu stiu unde, de pipi des...si altele.... Si daca o vad asa decisa....ce sa-i stric io bucuria, o aprob si gata.
Edit: apropo de ingrasat: mi-a zis o alta vecina ca de ce am spus ca e adoptata ca io tot sunt grasa si as fi putut sa trec drept gravida, adica nu ar fi putut zice nimeni ca nu m-a vazut gravida....
Fix la subiect...nu mi sa intamplat sa aud reactii negative, am mai spus cred, singurul de care ma temeam era tata, fire taciturna...dar surpriza a fost de partea mea ca s-a purtat super ok si o iubeste muuult pe Ale (lucur care nu e reciproc din pacate ca Ale urla cand il vede). Ale e un copil iubit de toata lumea....de parinti, prieteni....si ma mai mir ca e o rasfatata. Chiar si azi eu o certam in parc ca arunca biberoanele, eu le strang ea arunca palaria si tot asa...si una din mamicile cu care stau imi spunea sa nu o mai cert.
Cristina
irina_g spune:
dulce la toti bebicii.
Aissa, pe bune, te-am mai intrebat de cateva ori insa nu mai rezist. Cum a fost la nastere?
Toti copiii seamana in final cu parintii lor insa in cazul tau, Ale pe bune daca nu seamana perfect cu voi, cu amindoi.
Asta nu o spun pentru ca stiu ca e adoptata ci chiar seamana cu voi.
Flory, ce mai faci?
Ce mai face Rares? Cum e viata cu doi ingerasi? Andrei cum se mai comporta cu rares?
Pupic dulce la amindoi flacaii tai.
Irina si Mihai
aissa spune:
Cu Flory tocmai am vorbit...era putin blue.....sper sa iasa din faza asta repede ca ea e vesela de fel si nu-i sta bine asa.
Io am nascut usoooor, nici n-am simtit aproape.
Cristina
Briantis spune:
Eu l-am "nascut " pe Andrei la 7 luni ,de 11 kg
Are aceeasi grupa de sange cu mine ,toate rudele care nu stiu ca e adoptat spun ca seamana numai cu mami ,ba chiar problema cu outul lui necoborat ,pt care ne-am operat e o pb pe care au mai avut-o doua dintre rudele lui barbata-miu .Asa ca e clar ,nu ?
Noi nu am avut parte de nici un fel de reactie neplacuta din partea cunoscutilor care stiu ca Andrei e adoptat ,ci doar din partea doctoritei care i-a dat anestezie si care a zis ,magarita ,ca si altii dupa ce si-au cumparat copil au reusit sa faca unul de-al lor .As fi strans-o de gat ,dar nu am putut zice nimic ,ca urma sa-mi anestezieze copilul .O idioata ( chiar daca stie meserie ) .
Mama lui Andreiutzu
inapopescu spune:
Mai fetelor...eu cam bat la ochi cu nasterea ca sunt umpic cam slaba..adik am 50 kg toata..
In alta ordine de idei eu avandu-l pe Andrei de la 3 zile acasa...o singura persoana din parc pe atunci avea bb 2 saptamani mi-a zis ca nici nu zici ca l-am nascut eu..ca parca ar fi adoptat( atunci eram la fel de slaba)..in rest nimeni din afara nu prea si-a dat seama...toata lumea spune ca seamana cu sotul meu...pana si nasa mea de cununie cu care din diverse motive nu am pastrat legatura a venit din intamplare la mine pe cand avea Andrei 8 luni iar eu nu i-am spus ca este adoptat...si ce credeti..e leit sotul meu.
Pupici la toata lumea
http://community.webshots.com/user/inapopescu
irina_g spune:
Eu l-am "nascut" pe flacaul meu la 1 luna si jumatate insa l-am adus acasa la 2 luni.
Era asa de mic incat toti din zona au inceput sa ma intrebe una si alta legate de natsre.
Nu imi place sa mint asa ca doar am zimbit politicos. Desi, uneori, poate sunt cu gura mare nu im place sa fac mare tam-tam cu adoptia. Concluzia, toi din zona in care stau stiu ca e nascut de mine.
Pina si cineva din bloc pe care nici nu o cunosc m-a intrebat pina la ce virsta l-am alaptat.
De fapt ce mai. E puiul meu. E al meu cu bune si cu rele si ii multumesc lui Dumnezeu ca mi l-a scos in cale.
Dumnezeu exista.
Irina si Mihai
mi-ha spune:
Eu am propus acest subiect pt ca intrebarea referitoare la bagajul genetic a fost pusa de una din viitoarele mame adoptivesi m-a cam deranjat insistenta cu care aborda subiectul.Asta nu a facut decat sa-mi aduca aminte de mentalitatea romanilor in legatura cu adoptiile.Ce am observat si la mine,si la alte familii adoptive,si la voi este faptul ca desi la inceput vrem sa spunem adevarul,pe parcurs o lasam mai moale.Asa cum spunea siPetra(cred)nu cumva si noi ar trebui sa luptam un pic mai mult pt a schimba aceasta mentalitate in loc sa ne complacem intr-o situatie pe care o stim ca e gresita cel putin pt faptul ca nu e adevarata?E adevarat,zilele trec atat de firesc...Eclar copiii nostri sunt cei mai...,macar pt faptul ca au fost cei mai doriti si cei mai asteptati...Si totusi,cand vor face o gresala sa nu-mi spuneti mie ca nu le va reaparea in minte cunoscutilor vostri ideea adoptiei.Evorba de mentalitate si eu despre asta vorbeam.In plus,copiilor nostri nu le vom putea spune ca ne-am ingrasat,sau nu,ca ne0am putut lasa de fumat sau nu cand am fost insarcinate.(cum dracu se pun paragrafele,ca turbez cand vad textul asta interminabil).