Toate va puteti proteja ?

buna!

imi puneam si eu de ceva vreme o problema: mamicilor cu un copilas mic, sa zicem pana-n 2 ani, si gravidute cu bb2, va puteti proteja, adica sa nu faceti efort, sa nu-l ridicati pe cel mic in brate, sa nu carati sacose, ma rog, ca la prima sarcina? pt ca eu una observ clar ca nu pot. As avea, daca vrea Cel de Sus sa fie ok, 12 saptamani de sarcina cu bb2 si zau daca mai e ca la prima sarcina cand ma gandeam daca sa ridic si un scaun de jos sau sa ma pun pe burta sa sterg sub pat...acum cel mic cere uneori sa-l ridic in brate, sau e nevoie sa-l ridic uneori pt a-l da jos de pe undeva, sau a-l urca undeva, e necesar sa fac menajul, si alte chestii prin casa si ma intreb daca nu-l pun in pericol pe bb2 asa. Dar nu stiu cum alltfel sa fac. Caut de zor menajera si parca e criza de femei nu altceva, toate vor domle cat mai usor sa castige bani, menajul nu-l prefera nimeni.
Mai sunt mamicute "kamicaze" ca mine? Si carora sarcina le rezista in atari consitii ?
ps. Cum se stie daca o sarcina se opreste in evolutie la o varsta mai mare, dar in prim trimestru totusi?
Marti ajung la medic dar pana atunci as vrea sa ma calmez un pic, ca simt ca ma ia spaima.

anateo2004 spune:

buna.am o fetita de 2ani si o luna si sunt insarcinata in 14sapt.
la prima sarcina,am reusit sa-mi aranjez la servici si sa stau mai mult pe acasa,curatenie daca aveam chef faceam daca nu nu (eram doar noi doi),la fel si cu mancarea,iar la cumparaturi mergeam impreuna.
acum va trebui sa merg la servici pana la sfarsitul lui octombrie(nasc la inceputul lui decembrie),cand vin de la servici trebuie sa am grija de fimea(mamcat,spalat,calcat),iesim in parc cate trei ore,seara pic lata.pe curatenia mare(geamuri etc)vine o femeie,dar trebuie sa dam de doua ori cu asperiatorul si sa stergem praful(o data ma salveaza sotul,sambata).
cred ca la a doua sarcina este inevitabil sa nu faci efort,ai alte obligati.eu incerc sa-i expic lui fimea ca nu pot ca il doare pe bebe sa nu o mai iau asa des in brate dar nu reusec mereu.din cauza asta noi inca mergem cu caruciorul.
eu zic sa nu iti faci probleme,daca e o sarcina normala(fara probleme deosebire)totul va fi bine.am prietene care au reusit si au scapat cu viata

Kittie spune:

Sa va traiasca bebii si s-aveti sarcini usoare!!!

Si eu sunt mami-cangur si din luna 3a sangerez (fara legatura cu efortu depus la fimius atomicus, din cauza de placenta praevia totala). Atunci cand mi s-a interzis orice fel de efort am fost mai trista decat pot descrie aici . Pentru ca n-am vreo modalitate minune de a evita efortul (mai ales cu pustiu) sau miscarea , pur si simplu. Am oscilat intre ignorarea interdictiei (si a problemei in sine) , chestie care-mi reusea de minune atunci cand nu sangeram, si durerea imprietenirii cu patul/canapeaua/scaunul atunci cand sangeam si nu mai puteam nesocoti efectele luatului in brate sau alergatului prin parc. Plus ca, dupa o saptamana de cand mi se daduse diagnosticul si nu mai luam copilul in brate (prima chestie care mi s-a interzis) si era luat de tacso, nu-si mai gasea linistea alaturi de mine, nici nu-i mai trecea prin cap sa vina in brate la mine, nu mai reuseam sa-l adorm pentru ca nu mai vroia sa stea la mine in brate! La doua saptamani dupa stabilirea diagnosticului, fiul meu cel drag si bland s-a transformat intr-un gelos incomodat de ceilalti copilasi (pe care-i articuleaza imediat cum se simte deranjat/amenintat de ei), de burtica lu' mami si de orice alt adult incapatanat care i tare calea...N-am avut de ales, l-am reluat in brate, intai atunci cand stateam jos, apoi usor usor perioade scurte pe sus.
Asa cum ati vazut si voi mi-am dat si eu seama ca e imposibil sa stau locului si sa ascult sfaturile medicilor despre repaus complet. Sper, doar, sa nu intervina nimic grav, oricum , in primele momente in care simt disconfort din cauza miscarii sau efortului, ma calmez si iau o pauza.

---

, mami de ( 13oct04 )

Dorsilia spune:

da, asa e, nu avem cum sa evitam plimbarile prin parc, mai ales acum in plina vara, noi stam la etajul 4, la urcat il ajut de o manuta, la coborat e mai nasol ca sunt treptele inalte si calca asa ca din pod, n-are picioruse lungi puiul meu, dar cate 2 etaje coboram asa sontac-sontac. Oricum sper sa fie ok ca repaus nu am cum sa fac nicidecum, de nici un fel. Ce bine ne-ar fi prins si noua macar o pereche de bunici binevoitori, dar....asta e alta poveste

Kittie spune:

Stii ce?! Si cu bunicii???? bleah! Dupa ce l-am crescut singura (ma rog, tata deseara si de we) atata timp, sa vina cineva sa mi spuna ca trebuia sa i fi legat picioarele cand era mic pentru ca pare cracanat??!!! sau sa i fi lipit urechile pentru ca le are departate de cap ????!!! mi se pare culmea tupeului!!!! NIMENI nu s-a oferit sa stea cu el atunci cand era greu, acum, pentru ca se joaca, pentru ca e voios si aduce bucuria cu el oriunde, tuturor li se face "brusc" dor de el... in schimb tot eu sunt piua-ntai la schimbat scutece, tot eu sunt piua-ntai la facut si dat de mancare, la plimbat si schimbat haine, calcat, etc! Hai sa fim serioase, cate-am fi in stare sa suportam interventii "binevoitoare" acum? Eu prefer sa ma chinui asa, eu cu tacso, ca doar al nostru e, si sa ne tinem departe de dragalaseniile rudelor...Cu cat mai putini nervi, cu atat mai bine!

Nu bag la oala cu bolboroci parintii care chiar au beneficiat de ajutorul bunicilor, care s-au simtit realmente usurati in treburile de zi cu zi de o mana in plus! Sau un cap...

---

, mami de ( 13oct04 )

bibi spune:

Daca-i musai as te protejezi gasesti o solutie, zic eu. La prima sarcina nu m-a durut nici macar un fir de par. Am muncit cate 12 ore pe zi pana cu doua saptamani inainte sa nasc, faceam menajul in casa(pe vremea aia nu aveam menajera) si totul a fost ok. de data asta n-am mai avut norocul asta. Cerclaj la 16 saptamani, pusee de contractii de catre 3-4 zile din doua i doua saptamani,a cum din saptamana in saptamana, injectii litice, tocolitice pe gura si pe vena la greu asa ca:
- la job merg cam 4-5 ore pe zi, ma misc in reluare
- acasa nu fac nimic - de menaj se ocupa femeia o data pe samptamana, iar o matura si un mop mai da Nana (bona fiului cel mare)
- piata o face sotul meu, mancarea Nana, pana si paturile in casa tot ei le strang
- cu copilul in parc iese Nana sau sotul (chiar acum sunt amandoi in Herastrau),
in concluzie eu nu fac nimic si cu toate astea contractiile nu-mi dau pace si traisec intr-un stres permanent

Bibi cu no. 2 si David (08.07.2003)
http://community.webshots.com/user/bgoran
http://tickers.TickerFactory.com/ezt/d/1;10051;31/st/20060830/dt/7/k/ab63/preg.png

nicolungu spune:

Buna,
si eu am o fetita de 1 an si 10 luni si urmeaza sa nasc peste 2 saptamani pe cea de-a doua fetita! pot sa spun ca "protejatul" a iesit din discutie, fiind toata ziua singura cu ea, si asa cum spuneti si voi, nu se poate fara plimbat in parc si la locul de joaca - norocul meu este ca inca mai sta (cat de cat) in carut si atunci cand aveam traba urgent in oras o puneam in carut si dai bataie! scarile le coboara de ja singura, nu mai vrea nici de manuta iar atunci cand vrea brate ma asez eu jos si o imbratisez si ii arat ca nu pot sa o mai ridic. Partea buna este ca nu m-am ingrasat decat 10 kg in sarcina desi la prima am pus 25 de kg pe mine, dar de', atunci ma protejam si eu si cei din jur, si prin urmare doctorul meu tot timpul ma da exemplu ce bine am evoluat
Eu zic sa stai calma, sa adopti o stare de spirit pozitiva sa-ti spui mereu ca va fi bine, chiar daca casa e intoarsa pe dos si nu mai poti sa le faci pe toate ca inainte, important e sa fiti sanatosi si bucurati unii de altii, iti urez o sarcina usoara si fara probleme!

Kittie spune:

Sunt convinsa ca se pot gasi solutii.. si eu le intrevad, in majoritatea timpului. Dar aplicarea lor depinde de atatia factori, atatea variabile pe care nu le putem controla, incat am obtinut intelegerea din partea doctorilor mei sa ma protejez pe cat posibil... Nu am bona, nu am menajera (si asta nu din cauze financiare, ci mai degraba psihologice si obiective). Nu am nici bunici atat de "binevoitori" sau atat de aproape incat sa ma ajute in toata puterea cuvantului. Ma am numai pe mine si capul meu sa le planuiesc si impart pe toate. Nu mi-e teama de al doilea copil, ma intristeaza numai suma de greutati pe care nu le-am prevazut, pe care nu le-am anticipat ca atare. Mi-as fi dorit o sarcina la fel ca prima, fara nici o grija, fara nici o durere, o sarcina de care sa ne bucuram cu totii, mai ales cel mic! El e cel mai afectat. Si de sarcina si de ce inseamna ea pentru mine in termeni de limitare.

---

, mami de ( 13oct04 )

Dorsilia spune:

Kittie, aici m-ai nimerit, am observat ca asa e cum zici, acum ca are aproape 2 anisori (fara 2 luni) si e strengar, se deplaseaza singur, nu se mai cere in brate, glumeste si "cotcodaceste" toata ziua pe limba lui acolo, trezeste dorul bunicilor mai dihai decat inainte DAR de ingrijit tot eu sunt vioara intai, inclusiv in saptamana pe care am petrecut-o la bunici la propunerea lor, "ca sa ma mai recreez si eu" cica, eu am alergat dupa el prin curte, eu l-am spalat, eu i-am gatit, eu l-am hranit, adormit si supravegheat toata ziua si toata noaptea, ca "cu mine e obisnuit", asa ca ioc recreere, dimpotriva, un stres in plus, pt ca bucataria acolo era departe de camere, in curte pericole la tot pasul, deci eram numai intr-o fugareala si agitatie, am respirat usurata cand am poposit din nou in cotetul meu de la bloc.
Sanatate si putere tuturor mamicilor curajoase!

cornelia_laura spune:

Buna fetelor!
Intru si eu in clubul vostru. Am un baiat care face luna asta 2 ani si sunt insarcinata in 35 de saptamani tot cu un baietel. Am avut 3 reprize de sangerari la inceputul sarcinii pana spre 12 saptamani si contractii la greu(astea le am si acum). Insa la capitolul "protectie" merit nota 2. L-am crescut singura pe baiat, bine cu ajutorul sotului seara si in weekend. Asa ca toata sarcina am facut plimbari in parc de 2 ori pe zi, mancare, curat etc. Eduard are 12 Kg si nici acum nu ma indur sa nu il iau in brate. E adevarat ca de 1 luna l-am dus la cresa dar a fost tot mai mult pe acasa racit. M-am gandit ca imi va fi greu cu amandoi acasa si am zis sa se obisnuiasca acolo pana nasc.
Cred insa ca Dumnezeu are grija de toate si pana la urma va fi bine. Acum ma rog doar ca bebe mic sa mai stea macar 2 sapt in burtica.
Va pup pe toate si curaj.

Cornelia, mamica luiEduard(1 an si 11 luni) si 34+ Eric
EDUARD & MAMI & TATI & ECOGRAFII BB2 & TRUSOU BB 2 & INTALNIRE MAMICI
www.babiesonline.com/babies/e/eduard" target="_blank">Pagina de web a lui Eduard

Kittie spune:

ooo!! cornelia da' esti avansataaaa!!! io am 24+ si sper sa ma tina cel putin pana la 32! AMIN 37-38!!! La 38 de saptamani, o sarcina se considera "la termen"! Asa ca mai ai putin! Numa o nelamurire am - de ce l-ai dat acum la cresa? De ce nu mai devreme? Nu reactioneaza urat? Eu ma grabesc sa l mut si in alt pat cu cateva luni inainte (de altfel ar cam fi momentul) de teama sa nu resimta schimbarea ca pe un dat deoparte si sa nu l vada pe cel mic, ca un inlocuitor al lui.. Mi-e mai frica de asta decat de luatu-n brate

---

, mami de ( 13oct04 )