Jurnal de calatorie provensal
Raspunsuri - Pagina 5
arcenciel spune:
quote:
Originally posted by AB
Teodora si Arcenciel.... ma bucur mult ca v-a placut ideea cu ferestre... am vrut sa mergeti putin in fuga prin oras... pentru ca apoi sa ne oprim la povesti.
Curcubeule pisuc visator putem si noi sa vedem ferestrele? N-am vizitat prea mult Franta si mai am atatea de aflat.
ei bi, the Extra-Bramburici, si ceata de pitigoi (22.07.2003),(19.06.2005)
Din pacate colectia mea de usi si porti romanesti, franceze si spaniole e pe hartie... nu numerica si acum impodobeste peretii unei case dragi din... Romania: usa oranj de la Lyon, poarta medievala cu cuie de la Cordes sur Ciel (ce nume bine ales...), usa pictata in albastru mediteranean de pe Costa Dorada, portile pline de arabescuri din Tunisia. Dar o sa reiau colectia si cine stie, si povestirile... Cu toate ca un talent ca al tau, mai rar.
arcenciel spune:
Si fiindca ziceam ca poate o sa va povestesc si eu cate ceva, haideti sa va descriu un orasel medieval din regiunea unde locuiesc, caci Franta nu inseamna numai Paris sau Coasta de Azur.
Am descoperit Cordes sur Ciel (Sfori pe cer!!!) acum cativa ani, intr-o vara cam ploioasa. Dupa ce am strabatut viile Gaillac-ului, lasand pe o alta data vizitarea Albiului, a impunatoarei catedrale Sainte Cecile, care adaposteste o fresca cu Judecata de apoi asemanatoare celei de pe zidurile Voronetului (!) si www.toulouselautrec.free.fr/" target="_blank"> a muzeului Toulouse-Lautrec am descoperit, intre dealurile line ale Tarn-ului oraselul medieval care se inalta mandru pe o bucata de roca. Vazandu-l intr-o carte postala ascuns in valatucuri de ceata, parca agatat pe cer am crezut ca numele sau a fost dat de un poet...De fapt un infloritor arizanat al pielariei (cordonnerie) ar fi botezat cetatuia cu un nume din aceiasi familie cu Cordoba, cea de dincolo de Pirinei.
Cu portile sale medievale in spatele carora se ascund www.artistes-sur-ciel.com/" target="_blank">ateliere de pictori, miniaturisti sau sculptori, cu ferestre pline de flori, cu putul de 113 m sapat in stanca, cu dragonii ascunsi pe fatadele caselor, Cordes e repertoriat intre siturile de farmec ale Frantei, alaturi de mult mai celebrul Mont St. Michel. Insa pentru a-i descoperi farmecul, trebuie sa fii pregatit, caci urcusul catre belvederea de langa hala din buricul targului e abrupt...
Cetatea, inconjurata initial de doua fortificatii a adapostit membrii ai miscarii cathare, religie de sorginte crestina din aceasi familie cu bogomilismul (cine isi mai aduce aminte de Mesterul Manole a lui Blaga?).De-a lungul timpului oraselul s-a extins si a cunoscut o adevarata inflorire in secolul XIV, perioada din care dateaza mare parte din cladirile gotice cu dantelarii de piatra si gargui.
Nu stiu daca descrierea mea v-a facut sa va pregatiti pentru o vizita in regiune. Oricum, Cordes este doar una din cetatile de farmec care se ascunde pe valea Tarnului... Fiindca Castelnau, Bruniquel sau Lautrec merita si ele sa fie vizitate...
cl spune:
Arcenciel, . Iti multumesc pentru link-ul cu Lautrec-ul!!! In adolescenta facusem o pasiune pentru el! Insa nu stiu de ce nu vad nimic la "cartea postala".
AC-usor Ab-urit, ce faci? Mai asteptam povestiri si poze!
Claudia
arcenciel spune:
quote:
Originally posted by cl
Arcenciel, . Iti multumesc pentru link-ul cu Lautrec-ul!!! In adolescenta facusem o pasiune pentru el! Insa nu stiu de ce nu vad nimic la "cartea postala".
AC-usor Ab-urit, ce faci? Mai asteptam povestiri si poze!
Claudia
Daca nu merge, poti incerca http://www.cordes-sur-ciel.org/
33+
Fotografii
AB spune:
Curcubeule frumos colt de tzara... da tot Proventa mea. Glumeam... chiar mi-as dori sa navighez si mai departe, dar nu se poate.
Scuze... cu delasarea, dar treaba-i treaba s-am si alte nazdravanii pe cap... da nu va las... Da sa dau si eu vina pe altii Lorelei interioarele va rugam
ei bi, the Extra-Bramburici, si ceata de pitigoi (22.07.2003),(19.06.2005)
AB spune:
Inainte de a mai strabate un cartier v-as mai lua de mana pe strazile Aix-ului sa alergam cu privirea pe pereti.
Cai verzi n-avem, dar din colt in colt de strada sunt oratorii sau oratoriumuri, sa ma ierte saraca limba romana de nestiinta. Atat de cunoscute catolicilor...
Nu-s troite, nu-s cruci in drum, sunt statuete de 1.5m -3m puse pe soclu in coltul strazii sau intersectiei, pe drumurile pelerinilor...
Originea-i latina "orare" si prin secolul al XII au impanzit lumea catolica si aveau mici mesaje "Salus Infirmorum" -- sanatate bolnavilor, "Ora Pro Nobis" --rugati-va pentru noi.
De ce m-au intrigat?...Pai pentru ca ne privesc de sus si cand le privim noi pe ele ni se suceste gatul...
Se roaga omu, ridica privirea spre cer, da asa pe pereti ? Si-s pe peste tot... dupa gratii Madone albe Notre-Dame de la Seds si Madone negre Notre Dame de la Grace-- rue Esquicho Coudo
Notre-Dame de Grâce , cu pet Saint Roch batran sautanar sau Madona cu pruncul pe bratul stang fara gratii de data asta. Sau cu pruncul pe bratul drept dupa moda orientala, imprumutata de Sud.
Folclorul spune ca din totdeauna catolicii au fost ordonati, chiar si provensalii ... Daca o zic ei. Si de atata ordine se inchideau si bisericile si seara se luminau oratoriile/oratorium-urile coltului de strada si toti vecinii se rugau in mod eficient si ordonat de la fereastra. Si nu lipsea nimeni la apel... Oare asa sa fie?
Nu cred...tot rasfoind ghidul imi rasuna cuvintele apar la sfarsitul Evului Mediu...si se dezvolta abia in secolele 17-18 si ne re-aducem aminte de ele prin secolul 19... Decorative, decorative, dar necesitatea care le-o fi?
Epidemiile, ciuma, rujeola... plagile.... si frica... nevoia de a ti-ncredinta faptura si-ntari speranta fara a fi nevoit sa strangi de mana vecinul, fara a-l atingepe bolnav. A fi impreuna intru speranta si totusi fiecare cu norocul lui...
Si <<surprise, surprise>> cei mai des intalniti sunt Fecioara si Sfantul Roch. Daca Fecioara ne e cunoscuta, Sfantul Roch, cel nascut la Montpellier n-a calcat pe plaiuri mioritice. Nici medic, nici calugar, ingrijeste ciumatii pe la 1300.
Atins si el de ciuma si parasit intr-o padure, este ingrijit potrivit legendei de catre un caine care fura pentru a-l hrani cate un dumicat de paine de la masa stapanului. Asa ca e mereu insotit de caine si uneori isi ridica pantalonul sa-si arate ranile. Si sfinti si tot barbati raman
Mai noi, mai vechi cu totul is 94... asa ca le-am dedicat si noi un numar de poze pana de atata uitat pe pereti am mai gasit s-alte minunatii..
Adica observat. Ca erau acolo si nu le vedeam...capetele de fauni, pagane, romane... care vegheaza ferestrele si portile nu-s niciodata la fel...
Vechea hala de grane Halle aux grains are o adevarata colectie sizambesc, sunt seriosi, tristi, isi bat joc sau te privesc scrutator sau te fluiera.
dar obiceiul e mult mai vechi si cine va cauta strazile linistite din spatele Catedralei Saint Saveur...in speranta ca un bebe mic si suparat va adormi...
va fi intai privit mirat.. <<Cine esti tu straine?>> Apoi serios..<<Copilul trebuia sa doarma de mult!!>> sau cu amuzament <<Mama ta chiar spera sa adormi?>>
Apoi din nou c-un aer suficient si chiar reprobator<<Ah parintii din ziua de azi!>>...
Si cat va mai tineti capetele rasucite bucurati-va ca suntem din ginta latina si haideti sa radem de inscriptiile bilingve.
Daca vreti sa nu gasiti nici piata, nici turnul cu ceas si nici catedrala va ajuta franceza cu nume frumoase ce inlocuiesc pragmaticele denumiri provensale Place Richelme--Anciano Placo dou Marcat, Rue Gaston Saporta--Anciano Carriero Dou Grand Relog, Rue Jacques de la Roque--Anciano Carriero Drecho Nouesto Damo.
Tot franceza va amuza cu rivalitatea laic-religios daca de arhiepiscopat se aminteste in litere minuscule Place des Martyres de la Resistance--Anciano Placo del Archevescat, despre biserica nici nu se pomeneste Place de l'Universite Anciano Placo Sant Sauvaire, dar in schimb va lasa fara adevaratul aer de Proventa...
cum ar fi rue Esquicho Coude sau rue Esquicho-Mousquo .. In provensala esquicho inseamna a (se) strivi (ecraser)... doua strazi care mai direct sau mai pe ocolite duceau la "mercat"<<piata>> si-n care sau te striveai dand din coate sau si musca se strivea. Rue Esquicho-Mousquo ("écrase-mouche") e largita si devine rue Adanson. Ce bine ca Esquicho-Coudo isi pastreaza nu doar numele provensal ci chiar ramane neschimbata]. Si cum oamenii s-au inaltat din Evul Mediu pana acum locatarii intra smeriti pe porti.
Unele nu s-au schimbat si... Evul Mediu era barbar... Aix-ul cu toata frumusetea lui ascunde tristete si orori. Rue du Puits Chaud...un izvor termal inca exista pana la 1700. Cand izvorul a secat, i-a ramas numele Rue du Puits Juif in amintirea unei executii sinistre in care "bunul rege Rene" a acceptat gratios sa primeasca 20.000. de florini in schimbul jupuirii unui evreu blasfemiator de catre crestini si nu decatre ai lui....
Altele ascund o lipsa , totul e sa ai umor. Atat de intortocheat orasul contilor avea si el o strada dreapta Anciano Carriero Drecho...una si numai una. Acum devenita pudic rue Marechal Foch.
Rue Venel era rue de la Juiverie. Dar cum evreii fusesera eradicati numele strazii a revenit lui Gaspard de Venel, consilier in Parlamentul Aix-ului la 1633. Descris ca " un plaisantin" s-ar incadra mioritic cu mult spor si va promit sa revin cu cateva din pataniile lui.
P.S. Daca nu merg link-uri tipati .
ei bi, the Extra-Bramburici, si ceata de pitigoi (22.07.2003),(19.06.2005)
cl spune:
Super!
Eu astept cu mare interes si "pataniile" .
,
Claudia
o carte pentru un copil-si tu poti ajuta!
roxanicea spune:
ador realismul tau!
si-mi place tare cum "plamadesti" din tastatura minuanztii pt ochiul forumishtilor!
mai asteptam cu interes noile episoade
roxi
roxi foto
lilanda spune:
Abushor, E foooarte interesant modul in care te uiti tu pe pereti, iar ideea de a face o poveste cu placute bilingve e nemaipomenita... Astept descriera plaisantinului si ... alte povesti!!
arcenciel, superb si Cordes sur ciel
Uite asta numesc eu "calatorie a sufletului"!
pozulici si www.desprecopii.com/forum/topic.asp?ARCHIVE=true&TOPIC_ID=24607&whichpage=4" target="_blank">calatoria lui Ilie spre tara lui Hamlet