Activitati si jocuri care pot inlocui TVul

laurajr spune:

Un joc tare drag fetitei mele e de-a gradinita : copiii mananca cu totii in cerc, apoi strangem masa, urmeaza activitatile zilnice, unii mai sunt pusi la coltul de rusine, altii premiati cu stickere...
La pranz trebuie supravegheati la somn, iar hraniti si la ora 5 vin parintii sa-i ia acasa si trebuie sa stau de vorba cu fiecare in parte !
Uneori la gradi li se intampla si mici accidente si trebuie chemat doctorul sa puna plasturi, ghips, comprese, dupa caz .
Avem o mini casa de marcat , bani, carduri si uneori ne jucam de-a magazinul ( pastrez mereu mici cutiute de ambalaje pt diversificarea marfii ) si suntem pe rand cumparator sau vanzator .

Oricum, ideea ta ML e super, copii trebuie sa se joace cat mai mult cu jucarii inventate, care sunt pseudo-jucarii de fapt, sa le provocam imaginatia .

Mai asteptam sugestii !

Scarlet O'Hara : Si maine mai este o zi !
Laura si shoricutzu' Otilia

ML spune:

Laura ieri cand am trecut ultimul mesaj cu povestile l-am formulat diferit. L-am repostat ciopartit gandindu-ma ca se interpreteaza.
Revin asupra citatului exclus. Este deosebit de sensibil. Nu ma rabda inima sa nu-l amintesc plus ca vine de la cine vine...
Asta pt. ca vorbim pe acest subiect despre imaginatie, curiozitate, povesti si copii.

"Daca va doriti copiii isteti, spuneti-le povesti.
Daca vreti genii, spuneti-le si mai multe povesti"

Cu drag, ... hi, hi
Einstein


Mentionasem si ca povestile si cartile sunt preferatele noastre. Si nu pt. ca vrem genii, ci pt. ca evadam in lumea in care totul este posibil, ochisorii se aprind de bucurie si mintea lucreaza.

Am sa va povestesc o intamplare legata de "pseudo-jucarii", cum bine le numesti. O singura data i-am vazut pe cei mici jucandu-se astfel. Am ras cu lacrimi si am realizat cat de departe sunt acum ca adult de lumea lor si mai ales ca exista momente in care trebuie sa tac, sa fiu spectator.

Mesajul tau imi aminteste de verisoara mea care isi alinia papusile pe pat, lua un bat si devenea dna profesoara. Ce le mai certa! Nu o vedeam ci doar auzeam dintr-o alta camera. Atat de pornita si de dragalasa!

Fetita ta merge la gradinita, asa-i?

zana spune:

Am gasit.... batistuta!!!

www.childrensbooksonline.org/Greenaway_Games/pages/40kgbgb.htm" target="_blank">http://www.childrensbooksonline.org/Greenaway_Games/pages/40kgbgb.htm Asta e?

www.childrensbooksonline.org/Greenaway_Games/pages/37kgbgb.htm" target="_blank">http://www.childrensbooksonline.org/Greenaway_Games/pages/37kgbgb.htm La mijit

www.childrensbooksonline.org/Greenaway_Games/pages/48kgbgb.htm" target="_blank">http://www.childrensbooksonline.org/Greenaway_Games/pages/48kgbgb.htm Cine mi-a furat scaunelul?
..cred ca piticii de la gradinita.

www.childrensbooksonline.org/Greenaway_Games/pages/58kgbgb.htm" target="_blank">http://www.childrensbooksonline.org/Greenaway_Games/pages/58kgbgb.htm Saritura cu coarda

Jocurile imaginare sunt tare, tare distractive!
Apropo de jocul cu profesoara,eu am vazut fetitele cand se jucau de-a bucataria, facusera sarmalute din nisip invelite in frunze de vie din gradina si tot puneau apa sa nu se arda pe foc- ala imaginar, dar parca chiar mirosea a ars .

Eu gata nu mai spun povesti, le ascultam pe: www.itsybitsy.ro/" target="_blank">http://www.itsybitsy.ro/ radio FM.
Imi amintesc si de cateva cantecele:
Un elefant se legana pe o panza de paianjen, Podul de piatra s-a daramat.

Fetelor, hai sa-l ajutam pe Einstein sa faca punguta magica:
...uite eu pun un pic de praf de stele,cateva conuri de brad si oglinzi...

ML spune:

Multam de batistuta Zana. Si de sarmalutele cu nisip!

ML spune:

"Punguta cu ...povesti" - continuare:

- dati punguta (inchisa) copilului, spuneti-i sa pipaie obiectele, dar fara sa o deschida. Apoi lasati-l sa bage mana inauntru si sa scoata un obiect fara a se uita in punga.

- jucarica ramane la copil si incepeti povestea. Opriti-va din cand in cand din povestire si cereti copilului sa continue.

Pe noi ne-a distrat mai ales felul in care baietelul la 2 1/2 ani continua (ca nuca in perete!) si se prapadea de ras de prostiutele spuse.

ML spune:

Iata ce doream sa povestesc despre "jucariile imaginare".

Intr-o zi K. si D. "erau" broaste testoase (isi pusesera scaunelele mititele de la baie in spate si mergeau prin casa in 4 labe cu "carapacea" dupa ei).
Dupa un timp s-au plictisit si le-au intors cu picioarele in sus transformandu-le in barci, bineinteles pline cu pesti (eu eram in aceeasi camera, dar intoarsa cu spatele).
La un moment dat se aude zbierand K. (fetita, 4 ani): "Mi-a furat pestele!!!!". Cand ma uit, baietelul fugea ca din pusca cu ceva in mana.
M-am intors catre K. si am intrebat-o ce fel de peste era cel furat (credeam ca-i o ghinda sau un nasure pt. ca se jucasera cu ele ceva mai devreme pe masa).
Ea cu naduf: "Nu era ghinda, era un peste adevarat!!"
Eu: "Care, cel mititel verde?" (au ei un pestisor fosnitor verzuliu)
Fata tot nervoasa: "Nuuu!"
In fine, ii spun baietelului sa-i dea pestele inapoi.
D. se resemneaza, se duce la ea, isi deschide pumnisorul strans, strans in palmuta ei si ii da... NIMIC!
Ea isi ia satisfacuta "nimicul", si-l arunca in barca si amandoi se intorc la "pescuit".

Ortansa spune:

quote:

---

Originally posted by ML

Iata ce doream sa povestesc despre "jucariile imaginare".

Intr-o zi K. si D. "erau" broaste testoase (isi pusesera scaunelele mititele de la baie in spate si mergeau prin casa in 4 labe cu "carapacea" dupa ei).
Dupa un timp s-au plictisit si le-au intors cu picioarele in sus transformandu-le in barci, bineinteles pline cu pesti (eu eram in aceeasi camera, dar intoarsa cu spatele).
La un moment dat se aude zbierand K. (fetita, 4 ani): "Mi-a furat pestele!!!!". Cand ma uit, baietelul fugea ca din pusca cu ceva in mana.
M-am intors catre K. si am intrebat-o ce fel de peste era cel furat (credeam ca-i o ghinda sau un nasure pt. ca se jucasera cu ele ceva mai devreme pe masa).
Ea cu naduf: "Nu era ghinda, era un peste adevarat!!"
Eu: "Care, cel mititel verde?" (au ei un pestisor fosnitor verzuliu)
Fata tot nervoasa: "Nuuu!"
In fine, ii spun baietelului sa-i dea pestele inapoi.
D. se resemneaza, se duce la ea, isi deschide pumnisorul strans, strans in palmuta ei si ii da... NIMIC!
Ea isi ia satisfacuta "nimicul", si-l arunca in barca si amandoi se intorc la "pescuit".

---

exact asa face si Nicolas-el imi cere cate ceva ce vede la tv de ex.-si se roaga si se roaga.eu ii explic ccc ca nu pot sa-i dau, pt. ca e doar o imagine in tv blabla,la care el imi zice:pai nu de-adevaratelea,da-mi de jucarie(trad. aproximativa):-Dsi tre' sa iau cu mana obiectul respectiv din tv(imaginar) si sa-l arunc spre el si sa zic-cik:-D.sau imi zice ca vrea sa pupe pisica(une de pe strada):-D si cand ii spun ca pisicile(mai ales cele de pe strada) nu se pupa,imi spune ca o pupa de departe:-D

...if you know what I mean.(proverb american :-D)

zana spune:

Super povestea!

Da ...cunosc si eu pe acest domn NIMIC ,l-am servit de multe ori pe paine.
Si mi s-a mai servit una cu magarusul NU VREAU .
Intr-o seara ochisorii nu voiau sa doarma si eu ramasesem fara inspiratie la povesti.
Si atunci spun magarusul ....s-a culcat.
-Ba nu, ba nu mami....magarusul se plimba prin parc!

ML spune:

Hi, hi! Este lumea lor si eu, din pacate, adesea uit "regulile" jocului

ML spune:

"Povesti la bucatarie" (trad. de pe Net, varianta la jocul cu punguta):

Cand gatiti, daca ii aveti pe cei mici in preajma, spuneti-le povesti. Incecati sa le creati avand ca sursa de inspiratie ustensilele de bucatarie, mancarea, etc.
De ex. macaroanele pe care sunteti gata sa le fierbeti sunt scafandri intr-o misiune temerara. Incurajati copilul sa continue sau sa-si inceapa propria poveste.
"Povestile spontane (nu citite/ascultate) sunt minunate pt. dezvoltarea limbajului copilului, il ajuta sa isi organizeze gandurile..., invata noi cuvinte iar comunicarea cu parintele il face sa se simta apreciat. De asemenea, va fi incantat sa asculte despre/creeze un personaj principal care-i seamana atat de bine" (am citat autorul articolului).