varsta potrivita pentru inceperea scolii

varsta potrivita pentru inceperea scolii | Autor: carmen_bm

Link direct la acest mesaj

Pentru ca se fac deja inscrieri pentru scoala ma macina si pe mine o intrebare: la ce varsta este cel mai potrivit sa se inceapa scoala?

Ma refer la sistemul din Romania care tuturor li se pare prea incarcat.

Mihai al meu are 6 ani, in octombrie va face 7. Unii spun ca va fii pregatit deja, altii spun sa mai asteptam un an. Unii spun ca baietii sunt mai nepregatiti la varsta asa fata de fete care-s mai atente si mai silitoare.



Voi ce ziceti?

Raspunsuri

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns Tink spune:

Cezar al meu face 6 ani pe 28 aprilie si merge in septembrie la scoala. si noua ni s-a spus ca e prea mic, ca baietzii nu sunt pregatiti....din punctul nostru de vedere, un copil nu e niciodatat complet pregatit. si eu am mers la scoalal la 6 ani si 2 luni si NU eram cea mai mica din clasa! si oricum fi-miu are regim de mic scolar de 2 ani. am luat-o treptat cu pregatirea. luna asta incepem sa facem cateva bastonase, luna viitoare nu stiu ce. azi facem 5 minute, maine 7 minute, etc. si tot asa ca sa se obisnuiasca copilu cu orele de 45-50 minute!
ba mai mult, noua ne e teama ca, daca o sa-l lasam pana la anu o sa se acomodeze mai greu. am facut un experiment: copil pe skiuri la 3 ani si copil pe schiuri la 7 ani (cand e mai mic nu constientizeaza toate riscurile si se "avanta")....

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns CristinaT spune:

Eu o voi da la scoala la 6 ani si 7 luni. Si eu si taica-su am fost la scoala de la 6 ani si ceva... Noi credem ca atunci e bine sa mearga

www.babiesonline.com/babies/o/oana/" target="_blank">6 ani - 14 februarie 2006




Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns filofteia spune:

Adi acum are 5 ani... la scoala noi am hotarat sa-l dam la anul (septembrie 2007) ... cand va avea 6 ani si 9 luni (este nascut in decembrie)... Motivele noastre sunt urmatoarele:
- generatia lui (anul 2000) atunci va incepe scoala, deci implicit prietenii lui vor fi la scoala si el la gradinita...
- deja stie sa scrie toate cifrele si o parte din litere... lucruri pe care le-a invatat la gradinita... nu am stat eu de capul lui
- nu vreau sa se plictiseasca la scoala... este genul de copil care nu face nimic atunci cand nu este interesat... adica trebuie mereu sa vii cu noutati.
- eu am inceput la 6 ani si trei luni, nu stiam nici sa scriu nici sa citesc si m-am descurcat foarte bine... sotul a inceput la 7 ani si 5 luni stia sa scrie si sa citeasca si a "mers" mai slab...
- si un argument dat de sot... va avea 2 generatii... pe a lui si pe urmatoarea.... sotul meu spune ca o generatie mai devreme poate insemna o sansa in plus...
Sper sa te fi ajutat putin... depinde mult de copil...

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns carmen_bm spune:

<<din punctul nostru de vedere, un copil nu e niciodatat complet pregatit..>>
Asa gandesc si eu ca si voi. Dar m-a pus pe ganduri o vara de-a mea, profesoara de gimnaziu, care a zis sa nu ma gandesc ca noi am mers la scola la 6 ani ca nu se poate compara scoala din ziua de azi cu ce am facut noi, in sensul ca programa este mult prea incarcata si copiii nu fac fata.
Hm, asta cu programa scolara ar fii alta poveste.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Miruna Enescu spune:

Buna,

Baietii mei vor merge la scoala la 7 ani si 4 luni, respectiv 7 ani.
Amandoi citesc cursiv, pot face operatii matemetice cu trecere peste ordin, cu zeci si cu sute, s.a.m.d.
Dar nu mi s-a parut important sa fie pregatiti d.p.d.v. intelectual, ci emotional. Sa fie gata sa-si aume responsabilitatea de a participa la un program riguros, cu stat nemiscat in banca 50 de minute, cu vorbit numai cand ti se da voie, sa fie pregatiti sa urmeze un program de facut lectiile, constienti ca asta este treaba lor si ca trebuie facuta.

Si eu am mers la scoala la 6 ani si 2 luni, si m-am descurcat foarte bine (cu exceptia faptului ca primele doua trimestre veneam de la scoala ca o floricica, fara sa-mi fi notat ce teme am, convinsa ca o sa-mi aduc aminte...). Dar imi amintesc de faptul ca de-abia printr-a 3-a ne-au ajuns baietii din urma pe noi, fetele constiincioase.

Am mai auzit si argumentul cu "Este pacat sa piarda un an" - dar nu sunt inca lamurita in ce fel il pierde: pierde un an de munca si obligatii, bietul copil?

Si in sfarsit, ca sa fiu cinstitta pe de-antregul, decizia mea de a-i da la 7 ani si nu la 6 a fost motivata si de faptul ca nu ma grabesc de loc sa ma inham la sarcina de "supraveghetor-sef al temelor pentru acasa".

Va pup,

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns april spune:

quote:
Originally posted by Miruna Enescu

Buna,

Baietii mei vor merge la scoala la 7 ani si 4 luni, respectiv 7 ani.
Amandoi citesc cursiv, pot face operatii matemetice cu trecere peste ordin, cu zeci si cu sute, s.a.m.d.
Dar nu mi s-a parut important sa fie pregatiti d.p.d.v. intelectual, ci emotional. Sa fie gata sa-si aume responsabilitatea de a participa la un program riguros, cu stat nemiscat in banca 50 de minute, cu vorbit numai cand ti se da voie, sa fie pregatiti sa urmeze un program de facut lectiile, constienti ca asta este treaba lor si ca trebuie facuta.

Si eu am mers la scoala la 6 ani si 2 luni, si m-am descurcat foarte bine (cu exceptia faptului ca primele doua trimestre veneam de la scoala ca o floricica, fara sa-mi fi notat ce teme am, convinsa ca o sa-mi aduc aminte...). Dar imi amintesc de faptul ca de-abia printr-a 3-a ne-au ajuns baietii din urma pe noi, fetele constiincioase.

Am mai auzit si argumentul cu "Este pacat sa piarda un an" - dar nu sunt inca lamurita in ce fel il pierde: pierde un an de munca si obligatii, bietul copil?

Si in sfarsit, ca sa fiu cinstitta pe de-antregul, decizia mea de a-i da la 7 ani si nu la 6 a fost motivata si de faptul ca nu ma grabesc de loc sa ma inham la sarcina de "supraveghetor-sef al temelor pentru acasa".

Va pup,

Miru




miruna, cum se poate sa fie intre frati 4 luni???? lamureste-ma te rog....

acum on topic:
noi mergem la 6 ani si 9 luni. e bine , e rau??? nici cum nu e f bine, deci nici la 7 ani si 9 luni, e mult prea mult, zic eu.
Andrada stie sa citeasca, sa scrie, asa ca ce sa mai faca un an??? sa-si piarda interesul pt invatat? ca acum ea singura vrea sa faca litere, sa scrie dupa dictare (cuvinte) sa faca adunari....nu o pune nimeni, dar ii place, asa ca nu are rost sa o mai tin inca un an.


inscrierile stiu ca se fac pana prin martie. dar se poate si mai tarziu. depinde de scoala

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns iuliacm spune:


Baiatul meu va merge la scoala la 6 ani si jumatate.
Argumente:
- se va plictisi sa mai faca inca un an de gradinita cu aceeasi programa ( acum e la grupa mare- pregatitiare, un fel de 2 in 1)
- se va plictisi la scola sa inceapa iar cu liniute, bastonase
- 7 ani si jumatate e ca mult pentru clasa I. Va termina liceul la peste 19 ani
- daca este pregatit sau nu emotional, nu stiu prea bine. Mie tot timpul mi se parea ca nu este. Dar eu cred ca se va adapta.
- din investigatiile mele (am urmarit discutiile pe forumuri, prieteni, colegi etc) am dedus ca cam jumatate din din copiii de clasa I sunt sunt 7 ani. Deci nu se poate spune ca va fi piticul clasei.
- am vorbit cu o doamna invatatoare care mi-a spus ca nu sunt diferenta intre are 6-7 ani sau 7-8 ani. Adica, difenta sunt dar nu se datoreaza varstei ci altor factori.

Iulia

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns filofteia spune:

quote:
Am mai auzit si argumentul cu "Este pacat sa piarda un an" - dar nu sunt inca lamurita in ce fel il pierde: pierde un an de munca si obligatii, bietul copil?


Hai sa va lamuresc eu... pentru am trecut prin asta ... sau cel putin asa consider...
Am terminat liceul la 18 ani si cateva zile... nu am intrat la facultate din prima... pe vremea lui Ceausescu era altceva... am stat un an acasa... al doilea an am intrat...Aveam 19 ani desi statusem un an acasa... eram cu cei de-o varsta cu mine... nu m-am simtit prost ca sunt mai in varsta... In anul in care am terminat facultatea s-a infiintat masterul... asa ca am avut un alt avantaj pe care daca as fi terminat cu un an mai devreme nu l-as fi avut... Poate a fost si un joc al sortii... prima era fac. de matematica la Universitate... al doilea an am intrat la o facultate de inginerie... astfel am ajuns sa lucrez in investitii ceea ce imi place enorm si mi-a dat posibilitatea de a avea un salariu mult mai bun decat un profesor.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Miruna Enescu spune:

April, intre baietii mei este 1 an si 4 luni, am vrut sa zic ca tudor va merge la scoala anul asta, la 7 ani si 4 luni, si Stefan la anu', cand va avea 7 ani. Acu' mi-am data seama ca suna aiurea cum am scris.

Filofteia, ma bucur mult pentru tine ca ti s-a oferit o oportunitate la momentul potrivit. Totusi, mi se pare o situatie speciala, putin probabil sa se repete. Eu cand ma gandeam la 1 an de "copilareala", ma gandeam in perspectiva generala a intregii vieti, si nu mi se parea ca ar insemna asa un castig un start mai avansat. Uite, in anul meu la facultate eu eram cea mai mica, aveam baieti care facusera armata s.a.m.d. cu 3-4 ani mai mari, si nu dn asta au avut vreo problema. Acum se poarta si sa faci facultatea la 30-40 de ani, daca asa vrei.
Una peste alta, mie mi s-a parut ca o diferenta de 1 an in plus pentru un baiat la 18-19 ani nu face sa merite sa "intri in campul muncii" cu un an mai devreme la 6-7ani.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns cristina_t spune:

carmen_bm, daca Mihai se nastea cu o luna mai devreme atunci cred ca erai obligata sa-l dai la scoala si il dadeai fara dubii ... oare acea luna in plus l-ar fi facut mult mai pregatit ?

eu am mers la scoala la 6 ani si 3 zile, odata cu my brother care avea 7 ani jumate; am fost colegi de banca pana haaat la facultate , cand ne-a despartit armata lui; am "performat" cam la fel (un pic mai bune rezultate am avut eu, ca eram fraiera si munceam mai mult);

cand prieteniimi-au cerut parerea, tot timpul am zis "dati-i la 6 ani, sper sa le placa la fel de mult ca si mie, etc etc" , mai ales ca alternativa era sa mai stea un an acasa, repetand la gradinita ceea ce deja invatasera, plictisindu-se toata ziua cu televizorul si desenele animate etc. Inca un argument: in varianta nefericita a repetarii vreunui an din cauza vreunei boli/activitati/etc ... atunci acel an ar conta, pentru ca ar avea in continuare colegi cam de aceeasi varsta.

Pe de alta parte, poate daca in acel al 7-lea an de "copilarit" se puteau ocupa de ei, le puteau oferi lucruri interesante si variate nu as mai fi vazut acel an ca pe un an "pierdut", dar in cazurile in care mi-am dat cu parerea nu asta era situatia.

eeei, si acum vine randul meu: imi pun intrebarea ce sa fac cu pitica mea atunci cand va ajunge ea la varsta scolii; pediatra mi-a zis: "o tineti pana la 7 ani, sa nici nu va ganditi la altceva; ea e f.f. micuta din p.d.v fizic si cu probleme cam mari de vedere, ii da vreun galigan un branci de o darama pe acolo ... nici la gradinita sa nu o dati pana la cinci ani" ... m-a pus pe ganduri, recunosc ca nu ma gandisem la argumentul "calitati fizice" pana atunci.

dilema mare !

Mergi la inceput