Endometru, ovulatie, temperaturi, monitorizari 63

simonette spune:

Megbeng!!! Ala mic al tau e un scump... Cred ca te uiti la pozica aia incontinuu!!! Sa ai parte de o sarcina si un bb perfecte!!!

catty spune:

Duna dimineata frumoaselor,
In sfarsit am un moment de respiro si pot sa va scriu.
Megbeng, ma bucur ca ti-a venit inima la loc. Si tu si celelalte gravidute trebuie sa aveti mare mare mare grija de voi si de bebei.
Fetelor multumesc pt sfaturi si pt suport. Alalteieri seara am ajuns acasa si al meu sot era aproape adormit, ca doar era momentul sa stam de vorba. Asa ca l-am trimis la culcare si eu am dormit pe canapea in sufragerie. Rezultatul? Dimineata tot el era imbufnat.
Ieri nu l-am sunat deloc toata ziua, iar pe la ora 19 i-am trimis mejas ca mai intarzii si m-a sunat el. Am ajuns aseara acasa si...... surpriza.......... al meu sot facuse curat in casa. Din cauza operatiei nu pot sta aplecata sa dau cu aspiratorul, iar cand trebuie sa facem curat in casa in week-end mereu comenteaza. Nu mi-a venit sa cred. M-am dus la culcare si a venit la vreo 30 de minute in pat, m-a luat in brate si mi-a spus ca el ma iubeste si ca eu nu il inteleg. Ata ete, macar a inteles ca trebuie sa faca si el ceva si sa ma sustina cat de putin.
Va pup pe toate si intru mai tarziu.
Sa aveti grija de voi.
Uneori ai suferit prea mult ca sa ai dreptul sa nu spui niciodata "sunt prea fericit".

catalina

Adriana mica spune:

Felicitari, Megbeng, sa iti dea Dumnezeu sanatate tie si lui bebe mic.
Alexia, nici eu nu am dat drumul la pumni; iar daca nu este sa fie, sunt alaturi de tine

Si eu imi aduc adesea aminte cum ar fi trebuit sa fiu acum daca nu il pierdeam pe bebe, mai ales ca am o colega care a ramas insarcinata cam in acelasi moment, si acum se bucura ca va avea o fetita(dupa ce a trecut printr-o perioada nasoala; asta apropo de ce spuneam ca din ce in ce mai multe fete tinere se confrunta cu probleme in prima parte a sarcinii).

Insa, am decis sa stau cat mai departe de butoiul cu melancolie(sau macar sa incerc acest lucru, chiar daca uneori cred ne face bine sa ne exteriorizam aducerile aminte).

Daca nu mai pot intra, va urez week-end placut si sa ne auzim luni cu cat mai multe vesti bune

Barza

Adriana

Alexia27 spune:

Buna dimineata fetele!
Eu m-am hotarat aseara sa-i spun si sotzului prin ce trec, ca el stia doar de testul (unul!) negativ si ma gandeam eu sa-i fac o surpriza (cata naivitate!!!) sa-i spun doar can aflu ca sunt insarcinata . Ha! Oricum a fost un dulce si a zis ca el inca mai spera.
M-am gandit aseara, ca daca luna asta am avut 2 foliculi, poate nu s-au spart amandoi o data ci la o distanta de 24 ore (am citit ca asta e maximul) asa ca poate rusii or sa vina azi. Daca nu, si daca teoria mea e valabila, atunci chiar am facut testele prea devreme. Daca nu...nu vreau sa ma gandesc

Alexia27 spune:

Gata fetelor, cred ca vine. C-am fost la baie si iar e ceva roz-rosu pe la intrare,nici nu-mi dau seama bine ,asta dupa ce verificarea de la ora 5 nu a evidentiat nimic suspect . Este total atipic pentru CM -ul meu, mie imi vine mai mult o data si rosu si cu dureri de burta, dar pe de alta parte toata luna asta a fost atipica.
Va multumesc pentru sustinere si cedez locul alteia mai norocoase

M Oana spune:

Alexia stresul poate deregla rau!
Anul trecut imi intrase in cap: VREAU COPIL ACUUUUM!!!
Termometrul era gandul meu de-nceput in fiecare dimineata, numaram secundele, faceam grafice, ingurcitam vitamina E, ceaiuri, acid folic, prestam in zilele X cu sarg, iar rezultatul: cele mai atipice cicluri din viata mea (se scurtase la o zi jumatate, cantitatea era mult redusa.....) ...
Si viata stresanta si fara copil, mie mi s-a parut cam mult, asa ca am dat-o pe asteptare pasiva, pe intelepciune , glume si alte bucurii ale vietii......
In cazul meu, oricum habar nu am ce as mai putea face: temperatura e ca la carte (din 2000 stau cu ochii pe ea), HSG e perfecta, hormonalele sunt ca-n povesti.... infectioasele la fel...... ovulez betoooon.....
Doar Dumnezeu nu se indura.........

ingeras26a spune:

Ale, au venit rushii, sau nu? hai ca poate nu vin...
Madana, cum vrei tu; eu chiar te sfatuiesc...daca vrei iti dau toate datele despre el. Iti trimit PM, dar sa-mi spui daca vrei.
Magbeng, ti-am spus eu ca o sa fie bine??? URAAAA!!!! bravo! sa traiasca bb si sa fiti sanatosi amandoi!
Simonette, tu ce mai faci? N-au venit rushii, nu?
MOana?
Katty, ma bucut ca acum esti ok cu barbatelul...

Fetelor, eu mi-am facut si aseara test de ovulatie si era tot slab pozitiv. Pe prospect (Dr. Sigur) scrie ca daca e slab pozitiv (nu sunt ambele liniute de aceeasi intensitate) sa-l iei ca fiind negativ :((( asta este...mai incercam si azi, ca sunt inca in "grafic". Este z16CM.

Va pupicesc pe toate si va doresc o zi frumoasa! Ingeras

Anina_n spune:

Buna, fetelor !
Precum stiti, unele dintre voi, Cristina are diabet zaharat insulino-dependent(sub 30 de ani numai in aceasta forma exista, din pacate) facut....nu stim cum ?! Este o boala auto-imuna in care sistemul imunitar(in urma unei boli virale) ataca proprile celulele producatoare de insulina din pancreas si acesta nu mai poate fabrica suficienta insulina. Boala virala...Cristina nu a avut decat oreion la 16 luni. In rest 4 rinite si rinofaringite, o anghina acuta, iar acum o data cu debutul diabetului, anghina acuta foliculara. Plus ca a fost alaptata pana la 15 luni.
Totul a inceput cu 2 zile inainte de a veni acasa de la Toplita(19 august). Dureri de burtica, apoi de gat(deoarece avea puroi in gat), febra, nu manca, bea multe lichide, urina des si voma(orice manca sau bea, chiar), gurita foarte uscata cu crapaturi la colturi, si pierderea brusca de ~ 2,5 kg. Mai apoi am observat si pielita de pe degetelele manutelor cum se cojea si o piele uscata pe tot corpul. Toate semnele de debut ale diabetului in doar 2-3 zile. Am citit mai apoi ca la copiii mici, asa este debutul bolii, brusc. Ce ne-a derutat a fost puroiul din gat, pt. care a facut 3 zile injectii cu penicilina de 3ori/zi. Netrecandu-i si simtindu-se mai rau decat inainte de injectii, doctorita ne-a trimis la spital pt. investigatii si schimbarea antibioticului. Acolo a iesit in analiza sangelui si a urinei o glicemie prea mare....diabet zaharat. :-(
Ne-a dat toata viata peste cap aceasta boala, dar traim cu speranta ca intr-un viitor cat mai apropiat se va gasi o cale de vindecare totala.
Deocamdata invatam sa traim cu aceasta boala. Cristina, desi ea este cea bolnavioara, suporta cel mai usor totul. Pur si simplu accepta realitatea, ca are prea mult zahar in sange, ca nu mai produce insulina pancreasul din burtica ei si trebuie sa-i introducem noi insulina in corp, fara de care n-ar putea trai. Intelege ca nu are voie sa manance orice si mai ales fara dulce si ca trebuie sa manance dupa program si tot cei se da. Ca trebuie sa-i testam glicemia(sa o intepam in degetel din cand in cand), sa stim cum sta cu zaharul in sange.
Avem mare noroc...este o fetita atat de intelegatoare si matura pt. varsta ei ! Probabil ca, daca ar fi fost ceva mai mare, ar fi fost revoltata de ceea ce i se intampla si ar fi acceptat mai greu realitatea.
Mai avem noroc si cu mama mea, caci ea se ocupa de Cristina, cat timp eu sunt la serviciu. Dimineata ii pregatesc mesele, mama numai sa i le dea la timp si in cantitatile corecte. De 1 sapt. Cristina merge la gradi cu program scurt, ceea ce ne permite controlarea meselor. Insulina face numai 6 u HumulinN, dimineata si 4 u HumulinN, seara.
In schimb, ne-am luat gandul de la bb nr. 2. Oricat de mult mi-l doresc, Cristi vrea sa ne concentram numai asupra Cristinei. Si ii dau dreptate, pe o parte. Suntem inca bulversati, speriati, caci este ceva necunoscut pt. noi. Suntem abia la inceput, nu avem experienta si ne este teama sa nu se intample ceva rau, daca lasam garda jos.
Niciodata n-am crezut ca ni s-ar putea intampla asa ceva si noua. Dintotdeauna am avut un gand bun, o vorba buna sau chiar un banut pt. cei aflati in suferinta....iar acum suntem si noi de partea cealalata a baricadei. Bine ca, totusi, diabetul este o boala care te lasa sa traiesti frumos, daca respecti programul insulinic, alimentar si fizic. Iar Cristina este o luptatoare foarte curajoasa, care ne intareste si ne impulsioneaza pt. fiecare noua zi. Ea este cea care ne insufla energia si puterea de a o lua de la capat in fiecare dimineata. Greu imi este pt. ca nu cunosc pe nimeni care sa imi impartaseasca din experienta de parinte cu un copilas diabetic. Tot ce stiu este dintr-o carte despre diabetul la copii si adolescenti. Sper sa gasesc parinti cu aceleasi preocupari, macar pe net.
Va multumesc celor care v-ati gandit la noi, pt. mesajele de incurajare si pt. gandurile bune ! Va doresc numai bine, sanatate si teste pozitive de sarcina, cat mai curand posibil, pt. fiecare in parte !

---

www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=54099" target="_blank">bb Sabina - intre viata si moarte
Nina, mami de www.babiesonline.com/babies/n/ninacristina" target="_blank"> Nina-Cristina (10.01.2002), www.desprecopii.com/forum/topic.asp?ARCHIVE=true&TOPIC_ID=19346" target="_blank">Povestea nasterii

www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=55238" target="_blank">Copilasi din 2002

www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=42199" target="_blank">Copii capricorn

ratusca1977 spune:

ALEXIA cred ca stresul e de vina si burta din cauza asta nu se mai manifesta la fel ca de obicei, fii optimista, sa stii ca numai Dumnezeu hotaraste cand vine bebe, eu stiu din experienta. Bafta in continuare si nu te mai gandi "luna asta vreau bebe" pt ca uneori nu iese cand te gandesti numai la asta, stai mai pasiva, cred ca asta e cel mai bun lucru.

Albumul nostru
Mai am...

ingeras26a spune:

Anina, imi pare tare rau ca bebita este bolnavioara. Este, poate, cea mai grea incercare atat pt voi, cat mai ales pt ea. Trebuie sa fiti puternici si sa va ganditi ca se poate trai bine si cu diabet, atata vreme cat programul este respectat (asa cum ai spus chiar tu)... Este bine ca ea intelege si accepta realitatea, desi pentru voi imi imaginez ca este foarte dureros...
Ganditi-va ca exista lucruri, boli mult mai nenorocite pe lume, sau care nu te lasa sa traiesti.
Sa dea D-zeu ca in scurt timp sa existe un leac si pt diabetul zaharat. Dar ti-au spus ce a declansat boala?

Suntem toate alaturi de tine si ne rugam pentu voi. Poate ca acum nu este momentul pt bb 2, dar v-ati gandit ca fetitei i-ar fi mai bine sa aiba un fratior sau o surioara? poate ca nu acum neaparat, dar peste cativa anisori o sa simta nevoia...ca orice copilas.
Eu am 2 prietene, gemene, cu un an mai mici decat mine,care au facut diabet la cateva luni (amandoua). A fost cumplit pt toata familia, dar au re-invatat sa traiasca si acum sunt bine toti...dupa atatia ani. A fost bine pt ele ca au fost doua pt ca aveau tot timpul un sprijin, isi faceau injectiile una celeilalte cand au mai crescut, apoi s-i le faceau singurele.Sunt amandoua plecate din tara acum, cu parintii (de ceva ani), sunt frumoase si destepte... Ti-am povestit pt ca ma gandesc ca poate te va ajuta...
Sanatate multa si bebelusa.

Ingeras