Mamici, cum cresteti copii bilingvi?
Raspunsuri - Pagina 5
bird70 spune:
Rhea,
locul copilului e langa tine si acolo a fost intotdeauna. E mare pacat ca ai lasat-o la bunici. Acum are 5 ani si tu te justifici ca e inca la bunici pentru ca la 2 ani ai incercat sa o aduci la tine si a plans? Ce simte copilul tau cand trebuie sa stea la bunici iar fratele ei poate sa stea cu tine? Banuiesc ca nu este copilul sotului tau si asta face totul mai dificil pentru ea, tu ti-ai facut o alta familie, un alt copil si ea a ramas la bunici.
rhea spune:
Hi Bird ,
Scuza-ma , ai inteles gresit, nu am avut alta familie si avem doi copii . Eu am lasat fetita la parinti din motive legate strict de cariera mea si educatia post universitara . Ea poate si a putut dupa virsta de 2 ani sa stea cu noi dar nu a vrut , iar acum vrea si are retineri din cauza limbii . Nu am vrut sa ma justific , ci doar sa primesc niste sugestii in speranta ca voi gasi o rezolvare practica a problemei pentru ca a ajuns in momentul in care nu mai are de ales si trebuie sa vina aici la gradinita ; eu as fi foarte fericita daca nu s-ar simti fortata , mi-ar place sa vina sarind intr-un picior de fericire . Sper in trei luni sa gasesc solutia cea mai buna ; de asta am scris aici !
Va multumesc tuturor pentru raspuns ,
bird70 spune:
Eu cred ca problema limbii si a acomodarii in strainatate este minora. Cea mai mare problema a fetei este faptul ca ea este atasata de mama ta, practic bunica este mama ei din punct de vedere emotional. Desi tu esti mama biologica, din punct de vedere emotional ai mai degraba functia unei bunici sau a unei matusi, care vine din cand in cand, ii aduce cadouri si o duce in vacata dupa care se intoarce acasa. Tu nu ai fost acolo cand a fost bolnava, cand a avut un vis urat, cand a facut prima data ceva. Bunica a luat rolul de mama si ce vei face tu acum va fi sa o rupi de mama ei emotionala. Asta este cea mai mare problema, aici va fi copilul cel mai traumatizat, nu din cauza ca se vorbeste alta limba in comunitatea in care ajunge. Poate ar fi o idee buna sa o aduci impreuna cu bunicii pentru cateva luni si intentionat sa va petreceti timp impreuna cu ea dar fara bunici. In felul asta bunica va fi acolo pentru confortul ei emotional si fata va fi mai linistita se va relaxa si vei putea sa incepi sa construiesti legatura mama-fiica, sa-i castigi increderea si sa o faci sa se simta in siguranta cu tine.
rhea spune:
Hi Bird ,
Este perfect adevarat ceea ce mi-ai scris . Am observat asta cu ceva vreme in urma si fac tot ce-mi sta in putere sa intram pe fagasul normal . Exista intre ea si mama mea ceva care pe mine nu ma include . In ultimul timp am simtit-o mai aproape de mine si de sotul meu si asa cum sugerai , dupa sarbatorile de iarna fetita va veni aici impreuna cu mama mea , dupa care va veni tatal meu - pe care il iubeste cel mai mult - si uite asa vom ajunge in iunie cind vor fi deja de 6 luni in gradinita si sper acomodata si fericita .
Pa
azumi spune:
Hei fetelor,
Eu am un pitic de 3 ani si 2 luni care pana la 2 a stat in romania, vorbea romaneste deci, si vorbea bine.De un an stam in Italia.Problema mea e ca daca la inceput nu vorbea neam italiana si ma intreba tot timpul 'ce dice mami?', acum vorbeste italiana super, in dialect putin, si nu mai vrea sa spuna un cuvant in romaneste. Ii mai scapa cate unul cand nu-i cunoaste echivalentul in italiana, dar si pe ala il italieneste, gen'avione', sau'la pisica'
.E adevarat ca atunci cand a inceput sa mearga la gradi i s-a spus 'vorbeste italiana mama ca nu te intelege nimeni daca nu', dar acum nu vrea romana! Eu ce fac? Ca fuseram acasa 3 saptamani si cu ai mei vb tot italiana, chiar daca romana intelege perfect dar nu vb.Mama ii zicea in romaneste ,el raspundea in italiana.daca se concentreaza poate, stiu ca poate, pentru ca de tradus din romana in italiana cuvinte traduce, ....dar din italiana in romana nuuuu!Cu tati se vb italiana, eu cu el vb romaneste, si noi toti italiana.
Isi revine 
cu ramana? Ca n-as vrea s-o piarda ...