Toate forumurile Desprecopii.com: liste de discutii  In unul sau in doi... mergem mai departe!

Abuzul Domestic (2)

(12 voturi)
Pagina precedenta | Pagina urmatoare

Autor Subiectul precedent Subiect Subiectul urmator
Pag. din 19
lizi
lizi



67 Mesaje
Link direct catre acest raspuns  Arata profilul Adauga semn de carte la raspuns Trimite lizi un Mesaj Privat
Si eu am o situatie foarte nasoala acasa si m-am interesat deja la asociata de femei abuzate si.. mi-a plcut cum am discutat cu terapista, si oferta programul in care ma incadrez, si....nu stiu dar inca nu am curaj.
Sunt sfarsita cand o sa am ceva timp mai mult o sa va sciu.pa
Mergi la inceput
aluna
aluna



112 Mesaje
Link direct catre acest raspuns  Arata profilul Adauga semn de carte la raspuns Trimite aluna un Mesaj Privat
SI EU SINT SFIRSITAAA!
Oare cit o sa ne mai complacem in aceste "inchisorii" de casnicii?
Eu am avut iar o cearta urita cu al meu sot,a spus ca nu-l intereseaza nimic in legatura cu mine,iar cind vreau sa discut ceva important cu el sau sint proasta sau il plictisesc sau il enervez,sau el maninca si eu trebuie sa tac nu sa deschid subiecte delicate de care el nu vrea sa auda!I-am zis ca nu mai pot sa indur si sa-l aud cum zbiara la mine mereu,a spus sa plec,si ca-l ameninti de ani de zile cu asta...iar eu nu misc nimic...Stie ca vreau sa ma intorc acasa dar nu vrea sa-mi lase copilul,INNEBUNESC...cum sa pot pleca acasa cu copilul meu chiar nu exista nici o posibilitate?Ma simt exilata...e cumplit...

Stie cineva vre-un caz similar,mamica care a reusit sa se intoarca cu copilul in tara fara acceptul tatalui?
Aluna
Mergi la inceput
lizi
lizi



67 Mesaje
Link direct catre acest raspuns  Arata profilul Adauga semn de carte la raspuns Trimite lizi un Mesaj Privat
Si la noi a incput cu jigniri (de la prosta, vaca, curva...etc...),la amenintari ca pleaca, a si iesit noaptea din casa de nebun, cu smuncitul meu, plesniri peste ceafa, faxilar, datul meu afara din casa la miezul noptii afara din casa, srtangerea de muschii manii pana m-a invinetit si....amenintat cu cutitul.De ce?normal ca jignindu-ma mereu la inceput asta fiind in fiecare zi nu am mai vrut sa ma mai avem relatii sexuale si asta il scoate din minti, eu considerandul bolnav caci la cate s-au intamplat el vede doar prin asta un remediu.Desi amenintari de genul ca daca vrei sa pleci te omor, te dau cu capul de pereti de-ti sar creierii, iti i-ai copilul si-l duc in ro.
Deci ..nu stiu e m-ai astept de nu plec.
Draga aluna eu sunt sigura ca de cauti la informatii o sa gasesti vre o asociatie ce protejeaza femeile de abuz.

apeleaza la ei cu incredere si o sa-ti obtii copilul doar pt. tine si in acel moment poti pleca cu al tau pui oriunde vrei.

ai incredere ca de vrei ei o sa te ajute caci stiu legile si totul ..va fi bine.
Poate ca acm v-ti dat seama ce fel de viata am eu.
Un super control, de genul cu cine ai vorbit si ce ai voebit in 10 min?
Poate ca si de asta nici nu vreau sa ma culc cu el. Deoare ce el crede ca de voi face asta.. eu sunt doar a lui.
Pe bune ca unii barbati pierd ce au datorita cretinitatii lor.
Mergi la inceput
rizzuca
rizzuca



55 Mesaje
Link direct catre acest raspuns  Arata profilul Adauga semn de carte la raspuns
Buna,sunt o noua venita!

Initial am cautat un cabinet de psihologie la care sa apelez,dar acum va scriu aici. Cred ca in unele momente prietenul meu sufera un pic de brutalitate sin nu stiu daca se poate stopa pana nu devine mai grav, sau poate eu ma sperii degeaba. Dupa o relatie de aproape 4 ani cu el,se tot pune serios problema casatoriei intre noi. Am incercat sa discut subiectul cu el (comunica destul de greu) si eu i-am spus ca mie imi este frica de ce va urma dupa. El a spus ca i se pare “dificil” de trecut pentru el momentul nuntii in sine,cele 2 zile,cand va trebui sa fie in centrul atentiei,sa organizam totul,nu ce va urma dupa.In general cred ca barbatii nu se simt prea in largul lor la un asa eveniment.Pentru mine este important ce va urma…
Dar sa revin la subiect. Pana acum a fost o relatie OK.Cam de 1 an a devenit chiar foarte tandru si iubaret si pupacios si ii place sa ma ia in brate,sa se joace...Apreciez ca exista lucrul asta intre noi dupa atata timp si tandretea asta o simt si eu pentru el.Au fost si momente mai proaste pentru noi,mai ales cand el s-a imbolnavit destul de grav.Am avut foarte multa grija de el si probabil lucrul asta ne-a apropiat mai mult. Nu pot spune ca nu se straduieste sa tina cont de ceea ce vreau eu si incearca sa ne fie bine.
Numai ca nu tot timpul a fost lapte si miere; ca in orice relatie au fost si certuri,unele chiar aprinse.Dar nicidata in 2 ani nu l-am simtit ca ar avea vreo pornire mai violenta.
Si brusc (cred ca trecusera 2 ani) la un moment dat, nervos fiind ca nu taceam, s-a repezit la mine si mi-a infipt mana pe gura sa tac,sa nu ma mai auda.Era destul de hotarat si nervos.Cred ca a fost un moment in care am reactionat destul de prost,pentru ca m-am speriat si am aratat frica.Si mai ales am tacut. Ceea ce pentru el a fost un rezultat pozitiv si incurajator.Obtinuse ceea ce voia si deci era un lucru bun. Numai ca pe moment si luata prin surprindere,nu am stiut cum sa reactionez mai bine. Nu spun ca eu nu am gresit ca tipam,dar consider ca orice problema ar aparea intr-un cuplu,chiar si una de genul asta,nu se rezolva prin violenta fizica. Daca nu se poate si nu se poate,mai bine se rupe totul,decat sa apara aceasta cangrena.
I-am spus toate astea . Si totusi s-a mai intamplat de 2 ori sa-mi puna mana pe gura sa tac.De fiecare data ma enervez si mai rau si in momentele acelea il urasc de moarte,il dispretuiesc.I-o spun si nu recunoaste ca a facut ceva rau.Spune ca nu a dat in mine,ca nu m-a lovit si ca probabil am eu probleme din copilarie pentru ca ma sperii de gesturi care nu au nici o legatura cu violenta. Este adevarat ca nu mi-a dat niciodata vreo palma sau altceva,dar ma sperie pornirea lui de brutalitate de a incerca sa imi impuna ceva prin forta fizica.Daca e destept si are dreptate,sa vorbeasca,nu sa imi puna mana la gura.
Lucrul asta m-a facut sa ma indoiesc ca odata casatoriti, lucrurile nu pot degenera in ceva mai urat.Si m-am hotarat sa apelez la un specialist pt ca acum 2 zile,fiind in magazine, era iritat ca ma uitam la prea multe lucruri decat la cele la care plecasem initial sa le cumpar.Am inceput sa ne contram si i-am spus sa plece acasa daca nu ii place pentru ca eu trebuie sa imi fac cumparaturile si nu o sa inteleaga niciodata modul de sa fi al unei femei.O discutie peste care pana la urma am fi trecut poate razand,daca nu m-as fi simtit inghiontita de la spate cu un branci sa merg mai repede,sa nu ma mai uit la toate porcariile. Inteleg ca barbatii se plictisesc la cumparaturi,dar mai sunt si alte moduri de a rezolva aceasta problema,la care poti ajunge daca nu apar astfel de gesturi. Bineinteles ca am luat foc si cand am ajuns acasa i-am spus ca metoda lui e cel mai simplu, rapid si sigur mod de a-l face sa-l urasc.Chiar i–am spus sagetandu-l ca-l urasc si ca daca ma mai atinge,IL OMOR. (Bineinteles ca nu am vorbit serios,dar nu stiam cum sa exprim toata ura pe care o simteam in momentul ala…) In 29 de ani (cati avem fiecare- imaturi totusi,nu?) nu am mai spus niciodata cuiva lucrul asta. A ramas uimit si mi-a spus ca nu l-a mai amenintat niciodata cineva cu moartea. Fierbeam,il uram si il dispretuiam deopotriva pentru ca in ajunul zilelor in care eu trebuia sa ma decid daca e bine sa fac acest pas si sa fiu increzatoare ca ne va fi bine, el a reusit sa ma dea de tot peste cap. Si m-am gandit ca trebuie sa stiu daca sa termin totul si sa plec, sau se poate face ceva,prin intelepciunea mea sau a amandoura si cu un sprijin,poate lucrurile se pot remedia si mai ales, SA NU DEGENEREZE MAI RAU.
Stiu ca am gresit si eu si ca sunt violenta verbal, poate si asta este o greseala, trebuie sa o indrept,dar nu mi se pare comparabila cu abuzul fizic. Si nici nu pot sa promit ca niciodata nu ne vom certa, pentru ca nu stiu daca exista intr-o viata de om cupluri care sa nu se certe. Asta inseamna ca de fiecare data sa ma astept ca la vreun gest necugetat???
La un moment dat mi-a spus ca a imbranci (brusca in mijlocul unei dispute) nu e nimic grav,dar daca ma supara chiar asa,nu o sa mai faca. Si uite totusi ca s-a repetat.
Am stat si m-am gandit la istoria mea.Ma deranjeaza atat de mult violenta si ripostez la fel (cred ca e o mare greseala) pentru ca fratele meu mai mare tot timpul ma brutaliza si batea si toata copilaria am avut aceasta frustare ca ma atinge pe nedrept si nimeni nu face dreptate. Se tot repetau fazele acestea pana cand am crescut.La un moment dat s-a interupt totul.Dintr-o data nu a mai dat niciodata in mine.Pobabil devenisem domnisoara. Nu stiu daca a coincis cu urmatorul moment: l-am prins de picior , a cazut pe spate si s-a lovit foarte rau la coloana,pentru care a tras destul de mult dupa aceea.Nu mai imi aduc aminte.
Vreau sa fiu destul de sincera, daca tot cer ajutor. La randul meu am dat in verisoara mea mai mica. Imi este rusine de ceea ce am facut, dar probabil asa vedeam ca functioneaza mecanismul. In rest ne intelegeam destul e bine,vorbeam ca intre fete.
Si deodata cand a crescut mi-a zis privindu-ma cu demnitate si nedumerire: “de ce dai in mine? Eu iti fac tie asta?”
Atunci am ramas perplexa. Parca s-a aprins un beculet in capul meu. Nu s-a mai repetat vreodata. Si nu cred ca am mai omorat nici o molie dupa aceea.Nu ca as fi fost o violenta,dar probabil o gasisem pe verisoara mea mai slaba,nu stiu….minte de copil idiot…
Toti verisorii mei care sunt casatoriti acum,inclusiv verisoara mea de care vorbeam,inclusiv fratele meu, au violente in familie.Si ma refer la batai. Este atat de urat ceea ce spun,dar nu pot sa mint. Asta este realitatea. Mi-e frica. Mi-e frica ca se va ajunge la asa ceva si in cazul nostru. Mai ales ca si el a vazut asa ceva in familie si eu. Nu stiu daca exista vreun miracol de la Dumnezeu sa devenim mai intelepti decat suntem si sa fim mai buni decat ceea ce vedem. Sa depasim un pic limita obiceiurilor ordinare. Afland atatea mizerii,mi-e si greu sa cred ca exista familii in care nu apare asa ceva.
Si totusi exista. Noi putem fi una?
Mi-e imens de greu sa dau cu piciorul la toate lucrurile frumoase care exista intre noi,sunt lucruri bune care imi implinesc viata .Sunt acele lucruri frumoase care apar intr-o relatie si care te fac mai implinit si mai multumit. Mi-e greu sa o iau de la capat .Ma gandesc ca poate pierd iar cativa ani din viata si constat dupa patru ani ca devine violent sau cine stie…Si vreau sa lupt acum, daca se mai poate, pentru ca nu exista acea “palma” pe care o detest atat de mult si care distruge totul….
Am incercat sa analizez experientele mele si am concluzionat, in povestea cu fratele meu si cu verisoara mea,ca violenta a luat sfarsit cand “victima” a aparut intr-o alta lumina. A castigat RESPECT.
Asta inseamna ca, pentru ca a inceput sa ma imbranceasca, respectul lui fata de mine a mai scazut? Unde am gresit? De fapt ce este gresit in tot? Astept o solutie…Imi puteti recomanda in psiholog foarte bun axat pe asemenea probleme,care sa poata ajuta?
E atat de trist…Cu cateva zile inainte de Craciun tocmai le spunea unor prieteni vorbind despre vacante, ca ar vrea,daca puiuta lui e de acord, ca in 2006 sa avem si
“Luna de miere”. Era topit si ma strangea in brate… Mi-as dori din suflet sa se intample asta si sa fie bine. DAR SA FIE BINE , nu oricum!!!
Se poate?



Mergi la inceput
ionella3003
ionella3003



1819 Mesaje
Link direct catre acest raspuns  Arata profilul  Trimite mesaj yahoo luiionella3003 Adauga semn de carte la raspuns Trimite ionella3003 un Mesaj Privat
buna, fetelor!

va urmaresc de ceva timp postarile si vreau sa va urez sa fiti puternice si sa credeti ca D-zeu nu o sa va lase!
Si relatia mea de 14 ani (10 de casatorie) se inscrie cu succes in categoria relatiilor abuzive... de la abuz verbal, la abuz fizic, pot spune ca le-am incercat, de nenumarate ori, pe toate... insa se pare ca inca nu am curajul sa discut deschis despre asta...

deocamdata am intrat aici sa va transmit un gand bun! Dumnezeu sa va ocroteasca pe toate, pe voi si pe toti cei dragi, sa va dea sanatate si sa va ajute sa fiti ferme in hotararile pe care le veti lua!

Ionela si Alex (DN 21.09.2004)
ALEX cantaretul
Mergi la inceput
aluna
aluna



112 Mesaje
Link direct catre acest raspuns  Arata profilul Adauga semn de carte la raspuns Trimite aluna un Mesaj Privat
RIZZUCA tu nu ai de ce sa te invinovatesti,este normal sa nu-ti placa violenta,este normal sa ripostezi atunci cind nu-ti place comportamentul lui,nimic nu-i da dreptul sa fie violent!!Tu nu ai nici o problema!!
Este adevata ca inca lucrrile nu sint asa de grave intre voi (deocamdata)exista inca tandrete,momente de bucurie si chiar intelegere,te asculta uneori inteleg...cred si sper sa nu se ajunga mai departe cu violenta!!Dupa mine cine are tendinte spre a fii violent este din prima clipa, inainte si dupa casnicie....mai sint si factori din afara care ar putea influenta asta,probleme la servici ,o amanta(nu-i cazul vostru sigur)sau probleme financiare sau ce stiu eu!!Intreaba toate verisoarele tale daca sotii lor au fost violenti si inainte, adolescenta si apoi ai sa vezi ca raspunsul e afirmativ!
Eu cred ca nu trebuie sa disperi deocamdata dar sa fii vigilenta ,nu-l lasa sa te bruscheze,si reactioneaza chiar si cind e violent verbal nu-l lasa sa te domine!Explica-i ca nu-i normal sa-ti fie frica sau sa fii stresata intr-o relatie,sentimentele se degradeaza!!
Merge-ti la un" consilier conjugal" daca exista asa ceva in RO poate ajuta si bineinteles daca el e de acord!

Eu am indurat mult mai mult,stiu nu e bine nu-ti recomand,eu nu prea am de ales(deocamdata)Slava domnului ca exista telefon si internet altfel nu rezistam!!E singura mea posibilitate de comunicare cu cei din afara(cuplului ma refer)pentru ca la noi nu mai este nici cea mai mica comunicare,nu mai schimbam decit doua trei vorbe pe zii asta ca sa nu ne certam...cind mi-e greu vorbesc la telefon cu citiva prieteni pe care ii am aici sau corespondez pe internet.

ITI doresc sa fii isteata si sa incerci sa rezolvi cu calm problemele actuale poate e doar o pasa proasta!!

FETELOR CE STITI DE BELLA?
Ma ingrijoreaza ca nu avem vesti sper ca ttul sa fie OK cu ea!
Aluna
Mergi la inceput
Bella
Bella



67 Mesaje
Link direct catre acest raspuns  Arata profilul Adauga semn de carte la raspuns Trimite Bella un Mesaj Privat
Sunt bine, pregatesc actele pentru "separation agreement" si, sper eu, sa fac bagajele curand. Nu stiu inca daca o sa fie de acord sa semneze, nu vorbim decat strictul necesar. L-am informat despre contractul asta de separare si nu a comentat nimic. Nu am mai intrat aici pentru ca nu sunt in stare sa scriu, m-am ocupat mai mult de fetite si de bucatarie, ca sa-mi linistesc gandurile si sa ma relaxez.Aveti grija de voi!
Mergi la inceput
Bella
Bella



67 Mesaje
Link direct catre acest raspuns  Arata profilul Adauga semn de carte la raspuns Trimite Bella un Mesaj Privat
Rizzuca, trebuie sa te gandesti foarte bine inainte de a face un pas intr-o directie sau alta. E grav ce se intampla in relatia ta, nu minimaliza importanta "evenimentelor" de genul acesta. Iti doresc sa fii puternica si inteleapta.
Mergi la inceput
aluna
aluna



112 Mesaje
Link direct catre acest raspuns  Arata profilul Adauga semn de carte la raspuns Trimite aluna un Mesaj Privat
Bella cind te simti in stare, as vrea sa-mi spui si mie daca in contractul de separare stipult faptul ca te lasa sa pleci cu copii in afara granitelor!!Daca da, si iti semneaza esti o fericita!!Bafta multa si ai grija de tine si fetite,o sa scapati curind!!Da-ne vesti cind te simti in stare!
Pupam fete mici,
Aluna
Mergi la inceput
petaluda
petaluda



614 Mesaje
Link direct catre acest raspuns  Arata profilul Adauga semn de carte la raspuns Trimite petaluda un Mesaj Privat


buna!
am o intrebare si cred ca aici e locul cel mai potrivit sa o pun. e vorba de relatia prietenei mele: mi-a povestit ca atunci cand sotul ei se enerveaza foarte tare atunci cand ei se cearta el a inceput sa o loveasca cu pumnul in coapsa sau in brat sau sa ii suceasca mana la spate sau o data a lovit-o chiar cu un obiect casnic. eu m-am cam speriat de ce mi-a zis ea si i-am vorbit de abuzul domestic dar ea mi-a raspuns ca nu e vorba de asa ceva, ca nu a lovit-o niciodata mai mult de o data, si niciodata nu e prea tare ( totusi ii raman vanatai chiar daca sunt superficiale) si ca ea nu se considera femeie batuta.

eu nu imi imaginam ca el ar putea face asa ceva il consideram chiar un pic cam mototol, dar binenteles eu sunt un martor extern. ea imi spune ca de fiecare data lui ii pare foarte rau, ca se scuza, dar asta nu il impiedica sa repete gestul.tot ea imi spune ca nu a fost asa de la inceput ca se comporta asa de vreo 6 luni...

oare chiar exista diferite stagii de violenta dintre care unele nu pot fi considerate violenta domestica? dar in cazul de fata, oare chiar am tras eu concluzii pripite?

Mergi la inceput
Pag. din 19 Subiectul precedent Subiect Subiectul urmator  
Pagina precedenta | Pagina urmatoare

 Subiect inchis
Mergi la:
Forum DC © desprecopii.com - marca inregistrata La inceputul paginii
(c)




DESPRECOPII.COM - NAVIGARE
Preconceptie
Planificarea unui copil
Perioada conceptiei
Infertilitate
Ovulatie
Metode de tratare a infertilitatii
Conceperea unui copil sanatos
Alegerea sexului copilului
Adoptie
Sarcina
Sarcina la inceput
Calculul datei nasterii
Odiseea Sarcinii
Teste in sarcina
Nume de copii
Momente cheie in sarcina
Factori de risc in sarcina
Alimentatia in timpul sarcinii
Frumusete, sport si sex in sarcina
Pierderea sarcinii
Album: Miss Odiseea Sarcinii
Staruri+in+Odisee
Nastere
Pregatirea pentru nastere
Nasterea: modalitati si calmare a durerii
Pregatirea pentru nastere
Starea depresiva postpartum
Recuperarea mamei dupa nastere
Nasterea povestita de mamicile DC
Bebelusul 0-12 luni
Bine ai venit acasa!
Alaptarea bebelusului
Igiena & ingrijirea nou-nascutului
Sanatatea bebelusului
Dezvoltarea in primele 12 luni
Diversificarea si hranirea bebelusului
Bebelusii gemeni
Nou-nascutul: semne de ingrijorare
Copilul 1 - 3 ani
Bolile copilului intre 1-3 ani
Educatia unui copil inca bebelus
1-3 ani, varsta crizelor de independenta
Trecerea de la scutec la olita
Grafice de crestere
Dezvoltarea intelectuala intre 1-3 ani
Alimentatia intre 1-3 ani
Copilul 3 - 6 ani
Inteligenta emotionala a copilului
Educatia copilului intre 3-6 ani
Repere de dezvoltare fizica intre 3-6 ani
Sanatatea copilului intre 3-6 ani
Sportul intre 3-6 ani
Alegerea unui animalut de casa
Alimentatia copilului intre 3-6 ani
Copilul 6 - 10 ani
Repere de dezvoltare intre 6-10 ani
Sanatatea copilului intre 6-10 ani
Copilul de 7 ani
Copilul de 8 ani
Adolescentul
Pubertatea - pe intelesul parintilor
Scoala si notele
Sanatatea adolescentului
Dezvoltarea adolescentului
Siguranta copiilor pe internet
Utilitare: Calculatorul Ovulatiei | Calculul nasterii | Nume de copii | Dosarul bolilor | Doctorii raspund | Top 50 articole | Cele mai noi articole | Actiuni umanitare | Portalul taticilor | Viata de familie | Hai sa ne jucam | Concursuri | Carte de Bucate | Portalul Comunitatii Desprecopii | Galeriile Comunitatii | Toate Forumurile DC | Subiecte active | Mica Publicitate | Copilul tau pe coperta Revistei Desprecopii.com