In atentia viitoarelor mame!!!
Scrisoare deschisa pentru Ministrul Sanatatii si a Colegiului Medicilor din Romania
In atentia d-lui. Ministru al Sanatatii Ovidiu Branzan si a departamentului Jurisdictie profesionala si litigii:
Consultand de curand codul deontologic al medicilor si vazand ca ceea ce este pe hartie este pura teorie iar practica este departe de ceea ce ar trebui sa fie, permiteti-mi sa va aduc la cunostiinta urmatoarele:
In luna iunie a anului trecut (iunie 2003) am aflat ca sunt insarcinata. Bucuria a fost imensa dar pentru ca mi-am dorit enorm de mult un copil si pentru ca doream confirmarea unui medic, mi-am programat un consult ginecologic la reputatul Prof. Dr. Virgiliu Ancar.
In urma controlului, dansul a confirmat existenta unei sarcini dar pentru mai multa siguranta m-a trimis sa-mi fac o ecografie trans-vaginala la fiul dansului, Dr. Benedict Ancar. Am asteptat cu nerabdare acea ecografie, dar asteptarile mele au fost prea mari... Odata intrata in cabinetul d-lui Dr.Benedict Ancar (cabinetul din cadrul Centrului medical Medsana) mi-am dat seama ca reputatia tatalui nu serveste deloc fiului. Am facut intr-adevar ecografia, dar pentru ca sarcina era prea mica si nu se observa prea bine pe monitor, dl. Dr. Benedict Ancar mi-a spus foarte senin: “Nu exista nici o sarcina, iar daca este, ar trebui sa dati afara copilul!”. Atat! Nici o explicatie, nici un : “…hai sa mai incercam...”, nici macar: “reveniti peste ceva timp pentru o alta ecografie”. Toate ecografiile au fost platite din banii mei, si din cate stiu eu medicul trebuie sa ajute pacientul si nici decum sa-l descurajeze (art. 5 din Codul de Deontologie Medicala: “Medicul practician, indiferent de gradul ierarhic sau de modul de practica, este in serviciul persoanei umane.”; art. 7: “Constiinta medicala e acel factor subiectiv, care caIauzeste medicul, asigura autocontrolul faptelor, cuvintelor si determina atitudinea lui fata de interesul omului bolnav.”)
Nu m-am descurajat insa in urma acelei ecografii si m-am reintors la dl. Prof. Dr. Virgiliu Ancar cerandu-i sa-mi dea trimitere pentru efectuarea HCG-ului. In urma primirii rezultatelor am putut in sfarsit sa ma bucur: eram insarcinata! In luna a 5-a de sarcina in urma unui control de rutina facut tot la dl. Prof. Dr. Virgiliu Ancar, dansul observa scurtarea colului uterin si da diagnosticul de “amenintare de avort” urmand ca a doua zi dimineata sa ma internez la spitalul Sf. Pantelimon pentru efectuarea unui serclaj. A trecut si asta... In noua luni mi-am mai facut o ecografie tridimensionala la Dr. Iosup unde se vedea imbatranirea placentei (“placenta necrozata”). Am intrat in panica si l-am sunat pe dl. Prof. Dr. Virgiliu Ancar spunandu-i despre ecografie. M-a chemat a doua zi la spital nedorind sa discutam prin telefon. A doua zi dimineata m-am dus la spitalul Sf. Pantelimon, dl. Prof. Ancar m-a consultat si mi-a spuns ca totul e bine, ca se tine doar in firul de serclaj si ca se ne vedem peste doua saptamani. In legatura cu placenta a spus doar: “E imbatranita dar n-avem de ce sa ne facem probleme...”!Numai ca o placenta imbatranita nu se mai oxigeneaza corespunzator,astfel incat nici fatul nu mai primeste oxigen!
Atunci am decis cer si opinia unui alt doctor si am intrat in legatura cu dna. Dr. Miloiu Ioana de la maternitatea Panait Sarbu. Primul lucru pe care l-a facut a fost sa ma intrebe daca mi-a fost desfacut serclajul - eu ajungand deja in noua luni si existand posibilitatea ruperii colului uterin. In urma consultului dna. Dr. Miloiu a constatat ca am o infectie vaginala, lucru pe care dl. Prof. Ancar nu l-a vazut (sau n-a vrut sa-l vada) desi imi facuse controlul in cursul diminetii (art. 36 din Codul de Deontologie Medicala: “ Medicul va urmari bolnavul intrat in tratamentul sau pana la insanatosirea acestuia, sau pana la trecerea in ingrijirea altui medic.”; art.70: “In vederea elaborarii diagnosticului si tratamentului medicul trebuie sa consacre toata constiinciozitatea si timpul necesar, ajutandu-se, daca este cazul de metodele stiintifice cele mai orientate si recurgand la consulturi cat mai competente.”).
Dna. Dr.Miloiu a mers cu mine la o noua ecografie in cadrul spitalului, la Dr. Albu. Situatia nu era chiar atat de grava... Ecografia in cauza m-a costat 500 000 lei - dupa spusele dnei. Dr. desi in holul spitalului erau afisate alte tarife.
In data de 23 februarie 2004 m-au apucat contractiile. I-am dat telefon dnei. Dr. Miloiu si ne-am intalnit ulterior la spital. Dupa un scurt consult dna. Dr. hotaraste internarea mea direct in sala de nasteri. Era ora 10 dimineata. La pranz dna. Dr. a plecat la cabinet (Medicover) unde avea consultatii, urmand a tine legatura telefonic. La ora 19 aveam dilatatie 2.5 cm (peridurala urmand a se face la dilatatie 3 cm). La ora 20.30 cand a venit dna. Dr. Miloiu la spital, aveam dilatatie 6-7 cm. De la ora 19 pana la ora 20.30 nu s-a uitat nimeni la mine, nu mi-au facut perfuzii, nu mi-au dat un pahar cu apa. De-abia cand a venit dna. Dr. Miloiu s-au hotarat sa-mi faca anestezia peridurala (la o dilatatie de 7 cm).
La ora 20.30 mi-a rupt apa iar la ora 21.00 m-au dus in sala de nasteri. Am nascut la ora 00.20 pana la urma cu ajutorul vid-extractorului. De la ora 21 pana la ora 00.20 nu mi s-a dat nici un medicament, nu mi s-a facut nici o perfuzie, nu am fost ajutata cu nimic. Doar imi spuneau sa imping! Trei ore de impins...
Cand s-a nascut fiul meu, nu a respirat. Dupa trei ore nici eu nu mai aveam putere, daramite el. L-au luat si au plecat cu el in alta parte, au plecat toti medicii si toate asistentele de langa mine si m-au lasat singura in sala de nasteri. Dupa ceva timp au revenit. Andrei, baiatul meu, traia si ce era mai important, respira singur. Imediat dupa terminarea nasterii (aproximativ ora 02.30) dna. Dr. Miloiu i-a spus sotului meu ca ii va da dansa banii anestezistului si ca aceasta anestezie peridurala ne costa 2 milioane si mai trebuie sa dam 1 milion celeilalte doctorite care a asistat la nastere (art. 67 din Codul de Deontologie Medicala :” Este interzisa impartirea onorariilor intre medicul curant, cel consultat, sau chirurg.”). A doua zi dimineata, dl. Dr. anestezist a venit la mine la salon intrebandu-ma de dna. Dr. Miloiu, pentru ca nu o mai vazuse de la nastere...
Pe copilul meu l-au tinut doua zile la incubator si apoi, pentru ca facuse convulsii (nu stia nimeni de ce) l-au sedat. Dupa doua zile de sedare, asteptam sa-si revina. Evolutia lui a fost urmarita de dl. Dr. Dambeanu, care mi-a spus ca in urma acestor convulsii fiul meu “s-ar putea sa fi facut o hemoragie cerebrala”. Atat! Nu ce s-a intamplat, nu de ce s-a intamplat...(art.40 din Codul de Deontologie Medicala :”Medicul va informa bolnavul si apartinatorii - uneori numai pe acestia - asupra bolii, starii bolnavului, tratamentului necesar si a sanselor de insanatosire. Medicul va evita sa trezeasca, prin comportamentul lui, imaginea unei boli mai grave decat este ea in realitate. “; art. 55 din acelasi cod:” Prognosticul grav va fi impartasit familiei cu prudenta si tact.”)
In data de 04 martie am plecat acasa impreuna cu baiatul meu, dupa doua saptamani de stat in spital. Desi cand a venit sotul meu dna. Dr. Miloiu era la intrarea in spital nici macar nu a venit sa vada daca suntem in regula. Ajunsa acasa constat cu stupoare ca pe biletul meu de externare din spital scrie: “Naste prin aplicatie de vid-extractor pentru lipsa de cooperare materna in expulzie si inceput de suferinta fetala...”. Biletul nefiind semnat de dna. Dr. Miloiu (este trecut doar numele acesteia in clar) si nici nu are parafa medicului (art. 81 din Codul de Deontologie Medicala:” Medicul poate emite certificate, atestate si documente permise de lege, pe baza propriilor sale constatari, pe care le va semna sub o forma usor de identificat, datandu-le totodata.”).
In luna aprilie mi-a venit menstruatia foarte abundenta si i-am dat telefon dnei. Dr. Miloiu, fiind inca pacienta dansei. Nu mi-a raspuns la telefon (eu sunand-o in decursul unei zile) iar intr-un final a considerat de cuviinta sa-si inchida telefonul. La cateva zile dupa aceea am reusit in sfarsit sa dau de dansa si fiind foarte intrigata de ceea ce s-a intamplat, am intrebat-o de ce a scris pe foaia de externare “lipsa de cooperare materna”. Raspunsul dansei m-a socat si mai tare: “...Asa se obisnuieste!”. Mai précis “dvs. nu v-ati scremut cum se screm altele!”. Si va intreb,distinsi medici: aceasta este o atitudine profesionala? Ceea ce pot eu sa inteleg din toate cele intamplate este ca, daca Doamne-fereste eu sau copilul meu pateam ceva rau, dna. Dr. era total absolvita de vina. Ceea ce inteleg eu este ca atata timp cat dansa si-a primit banii (7 milioane de lei pentru o nastere normala - nemai punand la socoteala cele 2 milioane pentru anestezist si 1 milion pentru cealalta doctorita - bani care nici macar nu stiu daca au ajuns la destinatie (ca sa nu mai vorbim de banii pe care ii primeste in mod legal ca salariu si bonus pentru nastere) nu o mai intereseaza restul. Ceea ce nu mi se pare deloc o atitudine profesionala!
Ajung acum la ultima problema cu care m-am confruntat. Pe Andrei l-am inscris, in urma unei recomandari, in evidenta la d-lui. Dr. pediatru Florin Oprescu (policlinica vis-a-vis de liceul Mihai Viteazul). Prima vizita a fost in regula, apoi la primul cantarit si prima masuratoare am asteptat aproape o ora. Am stat aproape o ora cu un copil de o luna intr-un hol de dispensar mizerabil printre alti copii bolnavi. Cand l-am intrebat pe dl. Dr daca m-ai dureaza mult, dansul a ridicat vocea la mine spunandu-mi ca “daca nu-mi convine sa ma duc in alta parte, ca dansul se poate oricand dispensa de serviciile mele!”. La o luna dupa acest incident Andrei s-a imbolnavit (rinofaringita) si am facut o programare la cabinet prin dna. asistenta Chivulescu, spunandu-i care este problema si intreband-o la ce ora pot veni la cabinet. Dansa mi-a spus sa vin la ora 16. La 15.55 eram acolo. In cabinet am reusit sa intram la 17.30 si asta pentru ca dl. Dr era cu nepoata dansului.
In luna iunie,observand ca Andrei nu mai ia in greutate, l-am sunat pe dl. Dr. Oprescu al carui pacient era fiul meu si i-am spus problema. Raspunsul dansului a fost: “Va rog sa nu ma mai deranjati cu aberatiile dumneavoastra.” Banuiesc ca intuiti faptul ca fiecare vizita facuta la cabinetul dansului, ii dadeam cate 100 000 lei - chiar si pentru reteta de lapte gratuit (Legea 74/1995 - lege privind exercitarea profesiunii de medic, art. 3 alin. 1: “ In exercitarea profesiunii, medicul trebuie sà dovedeascà disponibilitate, corectitudine, devotament si respect fatà de fiinta umanÔ.).
Asadar stimati medici, stimate d-le. Ministru al Sanatatii, acesta este sistemul medical in Romania, acesta este respectul si acesta este sprijinul ce li se acorda pacientilor.
Va supun aceste fapte atentiei dumneavoastra in speranta ca poate odata alte mame nu vor mai trebui sa treaca prin ce am trecut eu. In masura in care credeti ca puteti lua masuri in acest sens pe baza marturiei mele si a documentelor pe care le posed (analize, bilet de externare, etc), va stau la dispozitie atat cu identitatea mea cat si cu cele mentionate.
[red]Adlemi[red] si Andrei(24.02.2004)
http://community.webshots.com/user/adlemi105
Raspunsuri
vlada spune:
Nu stiu daca ar mai fi ceva de spus...este cumplit...de adevarat !
Andreea si Vlad
Iubirea mea
alina_gabriela9 spune:
Este mai mult decit revoltator si cred ca ar trebui ca acest mesaj sa ajunga inclusiv la presa pentru un impact mai mare.
Mai am citeva saptamini pina la nastere si scrisoarea ta m-a inspaimintat...
Alina si BB-lina 31s
lordra spune:
Adlemi, felicitari pentru initiativa trimiterii scrisorii deschise. Cred ca ar fi excelent daca ai trimite aceasta scrisoare pe la toate ziarele (cum s-a mai sugerat, de altfel).
Daca toate femeile care au suferit de pe urma incompetentei medicicilor ar trimite astfel de scrisori deschise la factorii de decizie si, poate chiar, la organismele internationale care se ocupa de asa ceva, ei bine, poate ca in felul acesta s-ar mai schimba ceva in sistemul medical romanesc.
Inca o data FELICITARI!
Lordra
lorelei_19 spune:
Oh, Adlemi, mi-au dat lacrimile citind prin ce ati trecut, tu si copilashul! Doamne - fereste! Slava Domnului ca nu s-a intamplat nimic rau.
In privinta sistemului in romania, ce sa mai zic? si io am patzit-o, dar n-am avut curajul tau. Mult succes si sa-ti traiasca puiutzul!
Ana
Paul are nevoie de noi:
http://www.ana-design.ch/paul/paul.htm
spic de grau spune:
Eu una mai citisem o hartie care circula prin institutia noastra (eram "abonati" la Medicover), in care o nefericita povestea cum din cauza dr Miloiu era sa moara, acest medic nevazand ca tipa avea extrauterina, si mai mult - ii refuza sa o vada in urgenta. A ajuns in ultimul moment la Municipal unde i s-a spus ca a fost la un pas de septicemie.
Si eu am fst pacienta de-a dr Miloiu si stiu ca nu-si da interesul in tratarea pacientelor. ("cu" ea am pierdut prima sarcina)
Luminita si www.desprecopii.com/chatnew/Desprecopiichat/PaginapersonalaView.asp?nickname=spic%20de%20grau" target="_blank">DAVID - 11.03.2004
www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=34758" target="_blank">Povestea nasterii lui David
"Il y a des fleurs partout, pour qui veut bien les voir" (Henri Matise)
AlbaIulia spune:
Adlemi,
E groaznic ce povestesti tu, iti admir curajul. Va doresc mult, mult succes! Te felicit pentru cel mai scump si frumos baietel!
http://community.webshots.com/user/albaiulia101
Marina spune:
si pe la noi a circulat faza cu dr miloiu...si din experienta proprie de abonat medicover nu prea mi-a placut de ea.
carmelica spune:
Draga Adlemi,
Felicitari pentru curaj !
Speram ca aceasta scrisoare va da rezultate pozitive pentru mamici si bebelusi.
Bravo inca o data !
Carmelica
ver@ spune:
Draga Adlemi,tocmai am citit prin ce ai trecut si sincer iti spun ca m-au napadit siroaie de lacrimi,de fel fiind f. emotiva.Ce pot spune decat ca ma bucur ca s-a "terminat cu bine",ai un baiat minunat si sa va traiasca.Sper ca ai schimbat pediatrul.Eu niciodata nu am asteptat cand era bb mic si nici acum,poate 10 min.(Cab. pe str.Ardeleni-Mosilor)
VERA si VLADUTZ(11 luni)
http://community.webshots.com/user/vgv_vera
Alina Maria spune:
Draga Adlemi, ma bucur sa vad ca mai sunt oameni ca tine care nu vor sa fie calcati in picioare si fac ceva pt. asta.
Imi pare nespus de rau ca a trebuit sa treci prin asa ceva , eu nu stiu ce m-as fii facut acolon caci eu nu as fii avut acei bani sa-i dau in stanga si in dreapta .
Norocul meu, va spun sincer , ca nu sunt in Romania si nu o sa nasc acolo , bb. meu se va naste in ianuarie si sper sa fie mult mai bine decat ce se spune si pe aici. Sunt si aici probleme dar parca nu ca in Romania.
Ma rog la Dumnezeu sa fac dreptate !
alina