Copiii ALTFEL....AUTISTII

Milena Surdu spune:

N-as vrea sa par nepoliticoasa, dar nu pot fi de acord cu ce-ai scris mai sus, si aici ma refer in special la datele pe care le dai despre perioada de debut a bolii. Voi explica in continuare. In primul rand, cred ca faci o confuzie intre cateva afectiuni din spectrul autist, si anume autismul atipic, tulburarea dezintegrativa a copilariei si autism. Nu voi intra prea mult in amanunte, voi sublinia doar ca in autismul atipic alterarile de dezvoltare se manifesta dupa varsta de 3 ani, iar in cazul tulburarii dezintegrative a copilariei, copilul prezinta o perioada de dezvoltare perfect normala, urmata de o pierdere, in doar cateva luni, a performantelor achizitionate pana in acel moment, in mai multe domenii ale dezvoltarii.

Faptul ca o un diagnostic sigur de autism se pune, de regula, abia dupa varsta de 3 ani, are cateva explicatii. Ceea ce nu inseamna ca micutul s-a imbolnavit "brusc" de autism, la un moment dat. Doua din principalele motive la care ma refer sunt urmatoarele: 1.in perioada de sugar, simptomele sunt mult mai subtile si mai greu de definit decat cele observate dupa varsta de 2 ani; 2.cei care ingrijesc copilul (in general parintii, de obicei mama) sunt diferiti de la caz la caz in ceea ce priveste spiritul de observatie, pregatirea, multi nu au obiectivitatea necesara, si, prin urmare, nu pot oferi specialistului informatii exacte in legatura cu limbajul, sociabilitatea, abilitatile de joc ale copilului.
Crede-ma, insa, ca un parinte foarte atent si bine informat, observa foarte devreme "originalitatea" copilului sau. . Mai mult, se stie ca autismul poate fi diagnosticat inca de la varsta de 18 luni. Iar in unele tari, cum e Marea Britanie, de exemplu, aceasta testare se aplica deja pe scara larga.

Cat despre cercetatorii care suspecteaza factorii de mediu ca avand un rol important in declansarea autismului, acestia accepta factorul genetic favorizant, asociat cu factorii nocivi externi…

Milena Surdu spune:

Toate informatiile de mai jos se regasesc pe www.autism.ro

[b]Criterii de diagnostic pentru afectiunile din spectrul autist

1. Dificultati in a stabili interactiuni sociale

1.a. Dificultati in a utiliza limbajul/ comportamentul nonverbal (probleme in a-i privi pe ceilalti in ochi; tendinta de a evita privirea celorlalti; minima utilizare a gesticii in timpul comunicarii; mimica saraca sau absenta; dificultati in a aprecia cat de aproape poate sa stea de ceilalti; ton sau inflexiune a vocii nepotrivite)

1.b. Dificultati/ lipsa interesului in a dezvolta relatii de prietenie cu copiii de aceeasi varsta (prieteni putini sau deloc; relatii de prietenie doar cu adultii sau cu copiii mai mari ori numai cu alti membri ai familiei; relatii bazate numai pe anumite interese speciale; probleme in interactiunea in grup/ colectiv si in a urma regulile “cooperative” ale jocurilor)

1.c. Reactii minime in a impartasi bucuriile, implinirile sau oricare alte interese cu ceilalti (preferinte pentru diferite activitati solitare, privitul la televizor, jocurile de unul singur, fara incercarea de a implica si alte persoane)

1.d. Absenta reactiilor sociale sau emotionale de reciprocitate (nu raspunde celorlalti, “pare surd”; nu-i observa pe ceilalti, pare indiferent la prezenta celorlalti; nu observa cand ceilalti sufera sau sunt suparati, nu le ofera alinare)

2. Dificultati de comunicare

2.a. Vorbirea deloc sau putin folosita (nici un cuvant pana la varsta de 2 ani; nici o propozitie simpla pana la varsta de 3 ani, de genul “vreau apa”; daca vorbeste totusi, utilizeaza cuvintele gresit gramatical, topica neobisnuita a frazei etc.)

2.b Dificultatea de a intretine o conversatie (probleme in a incepe, a intretine si/ sau a termina un dialog; tendinta de a vorbi incontinuu, in genul “monologului”; impedimente in a raspunde la comentariul altora, raspunde doar la intrebari care ii sunt adresate direct; dificultatea de a vorbi despre subiecte care nu intra in aria lui de interese)

2.c. Limbaj neobisnuit sau repetitiv (repeta ceea ce spun altii – ecolalie; repeta secvente auzite la TV, radiou, din carti sau clipuri publicitare in momente nepotrivite si in afara contextului; utilizeaza cuvinte, sintagme, fraze care au un inteles, sens special doar pentru el; utilizeaza un limbaj pedant, academic, parca studiat – un fel de “mic profesor”)

2.d. Joaca lui nu este adecvata varstei (putine scenarii in jocurile simbolice cu jucarii; rareori pretinde ca un obiect este altceva, de ex, ca banana poate fi telefon; prefera sa foloseasca jucariile intr-o maniera concreta, nu imaginativa, de ex. sa construiasca cu lego, cuburi etc.; are minim interes (chiar deloc) pentru jocurile sociale ca “Podul de piatra” sau “Mi-am pierdut o batistuta” etc.)

3. Comportamente, activitati repetitive, putine arii de interes[/b]

3.a. Interes intens doar pentru anumite subiecte (interes doar pentru anumite subiecte, in detrimentul altora; dificultatea de a “trece peste”, de a ignora o activitate sau un subiect din aria lui de interese; interes pentru subiecte neobisnuite pentru varsta lui, de ex. Astrofizica etc.); excelenta memorie pentru detalii, de obicei doar pentru subiectele din aria de interes)

3.b. Insistenta nerezonabila, nejustificata, in a urma o anumita rutina familiara (vrea sa faca anumite activitati in exact aceeasi ordine, de ex. sa inchida si sa deschida usa intr-o ordine specifica; se supara usor chiar si atunci cand apar schimbari minore in rutina, de ex. schimbarea drumului de intoarcere de la scoala acasa; nevoia de a fi avertizat despre orice schimbare; devine foarte anxios, suparat, violent daca rutina/ ritualurile nu sunt urmate intocmai)

3.c Ticuri motorii, activitati motorii repetitive (bate din palme atunci cand este bucuros sau suparat; isi flutura degetele prin fata ochilor etc.)

3.d Preocupare pentru parti ale obiectelor (folosirea obiectelor intr-un mod neobisnuit, de ex., inchide si deschide ochii papusilor, inchide si deschide usile masinutelor de jucarie, invarte rotile jucariilor; este interesat de anumite calitati ale obiectelor, pe care le percepe cu ajutorul simturilor, de ex., ii place sa miroase ori sa priveasca de foarte aproape obiectele etc.; prefera obiectele care se misca/ in miscare; manifesta interes, chiar atasament, pentru obiecte neobisnuite).


Un copil diagnosticat cu autism, conform definitiei apartinand DSM-IV (vezi Info Autism nr. 1, www.autism.ro ), are deficiente in trei arii de dezvoltare: interactiune sociala, comunicare, interese si comportamente. Pentru a intruni criteriile pentru autism, copilul dumneavoastra trebuie sa prezinte cel putin sase din cele 12 simptome prezentate mai sus. Pentru a hotari daca are un simptom, el/ ea trebuie sa prezinte unul sau mai multe din comportamentele asociate simptomului respectiv (descrise intre paranteze dupa fiecare simptom numit). Copilul diagnosticat cu autism va trebui sa aiba cel putin doua simptome in domeniul "interactiunii sociale", cel putin un simptom in domeniul "comunicarii" si cel putin un simptom in domeniul "comportamente repetitive, arii restranse de interes". O alta conditie pentru un diagnostic sigur este ca cel putin una dintre deficiente trebuie sa fi aparut inainte de implinirea varstei de trei ani. In cazul in care copilul intruneste aceste criterii (numarul simptomelor, tipul de simptome asociate celor trei domenii, si varsta la care a survenit cel putin una dintre deficiente), atunci copilul dumneavoastra va fi diagnosticat cu autism.
Nu toti copiii diagnosticati cu autism prezinta fiecare din simptomele descrise in tabel; de altfel, nu exista nici un comportament particular pe care sa-l prezinte obligatoriu orice copil cu autism. Ceea ce inseamna ca ati fi putut intalni simptome care sa nu se regaseasca in cazul copilului dumneavoastra. De exemplu, ati auzit probabil ca un copil cu autism nu este afectuos, dar copilului dumneavoastra ii place sa fie alintat, pupat, se cuibareste la pieptul dumneavoastra. Acest lucru nu inseamna ca micutul dumneavoastra a fost diagnosticat incorect.