Cum poti sa ai grija de un copil parasit?
M-am intrabat de multe ori cum as putea ajuta un copil sau mai multi copii fara ajutor, fara familie, poate de la casa de copii!
Exista cineva care a ajutat astfel de copii?
Ma gandesc ca in week-end, de sarbatori sa pot lua un astfel de copil la noi acasa sau sa ajut pe cinva care nu are posibilitati, etc
Voi ati avut astfel de ganduri, ati ajutat pe cineva?
Astept "solutii" de la voi.
Violeta
Raspunsuri
geut spune:
Eu n-am ajutat pana acum, niciodata nu mi-am facut timp pentru asta.
Daca vrei sa-i iei la tine de sarbatori, cred ca se iveste o problema: vor vedea cum e intr-o familie fericita si poate vor tanji dupa aceea.
Nu stiu ce sa spun... e cam complicat.
tata lu Toma spune:
Nu stiu care sunt formalitatile pentru a putea fi luati acasa dar ii poti ajuta mergand tu la ei cu cate ceva (haine, jucarii, dulciuri).
In unele maternitati (poate in toate ?) exista copii de diferite varste, abandonati la nastere care sunt crescuti cu fonduri foarte putine si carora le util orice.
vlad
Chuny spune:
In Franta exista ceea ce se cheama paraînage d'un enfant. E un sistem foarte bine pus la punct prin care, in cadrul unei asociatii, poti deveni un fel de NAS al unui copil cu probleme. In cazul asta, fiecare stie din ce punct pleaca: adica tu stii ca nu poti adopta copilul, iar copilul stie ca tu nu poti deveni parintele lui. Legaturi emotionale sigur ca se creaza si evolutia relatiilor difera de la caz la caz.
Asa poti veghea asupra copilului, il poti invita la masa, în vacanta, sa îl ajuti cum poti. Daca e departe de tine îi poti trimite pachete, fiecare e liber sa ajute cum doreste.
Nu stiu daca exista si in România asa ceva, poate cineva stie raspunsul.
gandacelu spune:
am avut o prietena care aducea in casa copii parasiti, le dadea sa manance, ii tinea cateva zile... ea insasi avand 2 copii mici!
deci... se poate!
cred ca le vei face o mare bucurie! desi sunt si tot felul de riscuri...
unde ii gasesti? peste tot... uite, de ex, la biserici, la sf slujbelor sunt multi... (si poate sunt mai buni decat altii, poate, zic)
sau la gara de nord... sper sa nu spun prostii, astia stiu ca sunt "cam" aurolaci...
prietena mea ii lua din fata bisericilor...
marittamarina spune:
Buna Violeta,
Poti ajuta facand un pachet cu hainute, mancare, incaltaminte, si ori il duci la un orfelinat, ori il dai unui copil de pe strada.
Si eu am ajutat mai multi copilasi, asa cum am putut si eu la momentul respectiv, dar de unul imi aduc cu drag aminte:
acum vreo 6 -7 ani tot vedeam in fata supermarketului de la mine, un baiat cam de 15-16 ani. O data ii dadeam o ciocolatica, altadata ii dadeam salam si paine si tot asa, pana am inceput sa-l bag in seama din ce in ce mai mult (odata chiar i-am luat apararea, ca se batea cu alti orfani, mai mari decat el, ei erau 3 , el era 1, deci in minoritate, si isi disputau usa magazinului. Ma rog, i-am gonit, baiatul mi-a multumit, si asa a ramas sef la usa magazinului.
Ceea ce mi l-a "lipit " de suflet, a fost faptul ca eu l-am remarcat in preajma Craciunului, cand se facea o campanie publicitara la Coca-Cola, iar acest baiat statea ghemuit in fata usii magazinului, si il admira pe Mosul Craciun din afis. Am avut o senzatieeeee (brrr)groaznica, gandindu-ma ca desi acel copil nu mai e de varsta lui Mos Craciun (desi in sinea nostra, mereu ramanem copii, si mereu vom astepta cadouri de la el)totusi el asteapta un cadou, sau poate ca nu a primit niciodata, asa ca nu i-am spus nimic despre ce aveam de gand: m-am dus acasa, si in ce mai mare graba, am luat 2-3 perechi de pantofi ai sotului meu, ceva haine, mancare....etc , aveam un sac adevarat in spate, ce mai.....
Am ajuns in fata magazinului, i-am dat sacul copilului, care saracu nici lacrimi nu mai avea, nici nu s-a uitat la haine, s-a repezit direct la mancare, si infuleca bietul de el....ei si tocmai atunci a trecut in dreptul nostru un catel amarat....Te rog sa ma crezi ca m-a busit plansul cand am vazut ca acest baiat in toata saracia lui, a facut jumi juma mancarea cu cainele. A fost o palma pt mine(deseori trec pe strada cu sacosele pline de bunatati, si nu dau nimic cateilor)
Trecand peste asta, in final l-am luat pe baiat la mine acasa, bineinteles in prezenta sotului, l-am aruncat in cada, l-am lasat 2 ore sa se balaceasca, i-am dat alte haine, alte ghete, i-am pus o ciorba firbinte pe masa...si dus a fost.
De atunci nu mai stiu nimic despre el. Uneori il mai caut cu privirea, si regret ca n-am facut mai mult pt. el, dar asta este. Prea tarziu pt. regrete.
Marittamarina
quote:
Initial creeata de violeta69
M-am intrabat de multe ori cum as putea ajuta un copil sau mai multi copii fara ajutor, fara familie, poate de la casa de copii!
Exista cineva care a ajutat astfel de copii?
Ma gandesc ca in week-end, de sarbatori sa pot lua un astfel de copil la noi acasa sau sa ajut pe cinva care nu are posibilitati, etc
Voi ati avut astfel de ganduri, ati ajutat pe cineva?
Astept "solutii" de la voi.
Violeta
Arhistefy spune:
Este o intrebare care ma framanta si pe mine.
Este adevarat ca de Sarbatori se strang fonduri la Biserica si se cumpara cadouri copiilor orfani.Contribui si eu dar simt ca nu este suficient. As dori o modalitate mai personala de a face viata acestor micuti un pik mai frumoasa, mai ales de Craciun.
Anul acesta vreau sa fac pachetele si sa le dau personal unor copii. Stiu ca nu vor fi suficiente pentru ca sunt atat de multi dar nu am nici o alta idee.
Nu te teme de ziua de maine, Dumnezeu este deja acolo.
Cu drag,
Mihaela
anangel_lexi spune:
La noi la firma veneau intr-o vreme 2 copii frate si sora, de la un camin de copii. Fata abia intrase la liceul de arhitectura, baietelul era inca la genrala. Le dadeam mereu bani, haine sau mancare iar de Craciun si de Pasti le-am facut un pachet mare.
Mai tarziu nu le-am mai dat pentru ca o vedeam pe fata pe strada cu parul vopsit in nu stiu cate culori si ojata strident si parca nu-mi placea ideea ca in loc sa-si ia o bluzita sau ceva mai util cu banii pe care noi ii dadeam, ea se ocupa de cosmetice de la nici 15 ani.
Sometimes I still lose my mind/ when life is cruel and unkind/ but it's when I suffer that I learn/in a repenting heart love will burn/oh I'm/ thanking blessed Mary for light divine
gandacelu spune:
ananagel, uite, mi-ai adus aminte cu exemplul tau de pr. nicolae steinhardt... pe cand era in lume, un om ii cerea tot timpul bani... el ii tot dadea, pana a aflat ca omul ii bea
si-a intrebat duhovnicul: sa-i mai dea sau nu?!
raspunsul a venit prompt: da-i!
pentru ca, de fapt, nu-i dai omului, ci...
ankalaura spune:
Eu zic sa dai un telefon la DPC, la oricere din sucursale. Sau direct l aun astfel de centru - vezi, de ex Robin Hood, sau Gavroche.
Fa-le o vizita, vezi cum te simti.
Iti povestesc din experienta unei cunostinte. A luat o fetita. Acum este la ea permanent, intr-atat de mult s-a atasat de ea. Insa a luat-o mica, avea 3 luni, fusese parasita in spital. Copilul este pe lista de copiii eligibili pentru adoptie. In afara de asta legea prevede o anumita perioada in care copilului i se cauta mama. Risca sa piarda fata. In favoarea cui? In faveaorea mamei care si-a abandonat fara remuscari probabil copilul in spital? In favoarea unei familii de italieni sau alte natii care poate n-au nimic in oplus decat bani?
Fireste, binele copilului primeaza. Dar poate acel copil va pune intrebari despre cine il hranea la 4 luni. Ce i se va spune?
Deci, gandeste-te bine. Odata deschisa usa voastra unui astfel de copil, trebuisa va ganditi foarte bine ce si cat ii puteti oferi, pentru ca el sa nu sufere mai mult decat probabil sufera deja.
Colega mea citea undeva ieri ca s-a facut un fel de experiment, habar n-am unde, pe doua grupe de copii orfani. primei grupe i s-a asigurat hrana din belsug, curatenie si atat. Copiilor din a doua grupa li s-a dat hrana mai saraca, insa li s-a acordat mai multa atentie, dragoste.
Concluzia este ca acestia din a doua grupa au fost mai sanatosi si mai bine dezvoltati, in ciuda hranei mai putin bogate... Nu stiu cat basm este in asta si cat realitate, insa un lucru este cert: dragostea nu se inlocuieste cu nimic
Anca si papusica Eliza (26.august.03)
gianina-alina spune:
foarte buna intrebarea!!!
eu ma gindesc de o groaza de vreme la asta dar ...sint tare aiurita si nici nu am timp sa umblu sa ma interesez de asa ceva.dar in mod sigur daca as stii mi-as face si timp si altele ca sa pot ajuta un pic mic...
mai ales ca de ceva timp in coace Andreea mea ma tot roaga sa-i 'cumpar' un fratior..ieri in piata a vazut o mamica cu un portbebe si s-a dus la ea si-a intrebat-o"nu mi-l vinzi mie pe bebe,te iog fiumos?".in weekend, de sarbatori in zilele libere as putea cu mare drag sa-l iau la noi si sa-l ajut(cit pot) si material.
poate totusi stie cineva cum se poate face asta!!!
nu ar trebui mutat subiectul la legislative?poate moderatorii de la 'probleme legislative' stiu mai multe pe tema acestui subiect!
va pupacim cu drag,
Andreea si eu
