mama singura

CristinaT spune:

freia iti doresc putere in continuare, iar copilasul sa dea dumnezeu sa-ti aduca numai bucurii!

4 ani - februarie 2004
http://community.webshots.com/user/cristinat7

Nordy spune:

Cred ca (fara sa-mi dau seama)am tinut foarte mult cont de sfaturile voastre.De cand am postat anuntul ma gandesc mult la aceasta relatie si la tot ce implica si nu pot sa nu va dau dreptate.Relatia a ajuns la un punct mort, am avut multe discutii de cateva zile incoace pe tema schimbarii mele pentru ca am devenit tot mai rece si nepasatoare cu el (asa ii arat lui dar in interiorul meu sufar foarte mult)am sa incerc sa pun capat acestei relatii dar nu-mi este nici pe departe usor, plang aproape in fiecare zi ( si in acest moment plang)si ma gandesc la el dar poate aceasta este cea mai buna solutie.Deocamdata nici eu nu stiu in ce stadiu se afla relatia noastra dar sigur este intr-o perioada de criza si sper sa rezist ( m-am convins ca e spre binele meu).

mariagi spune:

Nordy,
toata lumea iti vrea binele.iti doresc sa ai putere sa te rupi de aceasta relatie.

Sabina spune:

Nordy, ai rabdare.Anglia va schimba mult perspectiva.Bafta!

Sabina & Sofia Galagia

buli spune:

e frumos sa fii mama. e fain si sa fii mama singura, dar e grozav, extraordinar, super sa fii mama nesingura.
un tatic linga tine si linga copii e bun la multe

Anca si Matei (1 ianuarie 2004)


Bebei de ianuarie - februarie 2004
si gasca MAO

Nordy spune:

fetelor nu prea am noutati, relatie este tot tensionata iar in ceea ce priveste starea mea parca fac totul ca un robot in week-end vreau sa plec la mare doar eu si o prietena vreau sa ma relaxaz si sa ma adun putin (nu-mi i-au nici macar tel mobil)nu vreau sa mai stiu nimic timp de 2 zile....

Lami spune:

Buna decizia!
Distractie placuta!

country girl spune:

quote:

---

Originally posted by Nordy

fetelor nu prea am noutati, relatie este tot tensionata iar in ceea ce priveste starea mea parca fac totul ca un robot in week-end vreau sa plec la mare doar eu si o prietena vreau sa ma relaxaz si sa ma adun putin (nu-mi i-au nici macar tel mobil)nu vreau sa mai stiu nimic timp de 2 zile....

---

Draga mea, fara suparare, dar reactionezi exact ca o amanta care nu obtine ce vrea.
Si starea prin care treci, tensiune, incordare, oboseala inclusiv emotionala, indica nemultumirea ta fata de aceasta relatie care nu-ti este benefica.
Ce ai de facut, tu decizi!

nirina spune:

Draga Nordy,

Stiu deja ca toata lumea se va napusti asupra mea. Am citit multe dintre mesajele primite si m-am hotarit sa povestesc cite ceva din viata mea.
Acum vreo 2 ani si jumatate l-am intilnit pe "EL". El este casatorit si are 1 copil. Eu singura, si cistigind destul de bine penru romania zilelor noastre. A fost dragoste la prima vedere (nu stiam ca-i insurat). Mi-a marturit dupa citeva zile si eu i-am ziss "ok, nu vreau sa ne mai vedem". Dar el a insistat (nu in clipa aceea) exact atit de mult cit a trebuit ca sa cedez. Pentru ca atractia era foarte puternica, am cedat , crezind totusi ca o sa pot incheia relatia asta cind o sa vreau eu. Si ..asa a inceput....
Dupa vreo luna de zile in care ne-am vazut aproape in fiecare zi, ne-am trezit putin amindoi intrebindu-ne ce sa facem in continuare. Discutii, pareri ...am ramas totusi impreuna pentru mai mult de jumatate de an. Au fost destule frustrari (simbata seara petrecuta singura in fata tv-ului, ziua lui serbata intr-o alta zi, eu la munte cu prietenii mei ..el la munca) dar a fost si lucrul cel mai frumos care mi s-a intimplat in ultimii 5 ani poate.
Intr-un moment al relatiei noastre a intervenit si problema copiilor (eu imi doresc destul de mult). Si asta a vrut si el, dar eu n-am vrut un copil care nu-si aiba tatal aproape. Si nici daca si-ar fi lasat familia si ar fi fost impreuna cu mine n-ar fi fost fericit (gindidu-se la ai lui..).
Realitatea este ca ne potrivim. Toti cei care ne cunosc (de-ai mei sau de-ai lui) au spus asta. Dar ... a venit momentul in care am simtit ca viata mea nu mai poate continua asa. Si ..am incercat sa ne despartim. A fost foarte greu, si n-am putu s-o fac brusc, asa cum as fi vrut, dar am reusit totusi.
Ne-am propus sa raminem prieteni si am reusit. Ne vedeam din cind in cind si mai depanam amintiri.
Apoi ..eu am plecat din tara pentru ceva vreme. Si am crezut ca plecarea mea va rezolva totul . Ca voi uita si voi merge mai departe. Dar ... el m-a sunat aproape in fiecare zi. Nu stiu daca asta a fost motivul, dar mi-a fost foarte dor de el. Apoi m-am intors si ne-am mai vazut din cind in cind pe post de prieteni (desi in sufletul meu numai asta nu eram).
Acum au trecut mai bine de doi ani su nu mi-l pot scoate din minte. Si nici el pe mine. Acum, la mai bine de doi ani de atunci mi-a spus ca cel mai tare l-a durut ca n-am spus ceva de genul "Te iubesc, vreau sa fiu cu tine no matter what"

Asa ca, daca ar fi sa dau ceva sfaturi acestea ar fi:
-daca-l iubesti, nu te opri, faptul ca el e insurat sa nu-ti stea in cale (nu cred ca poti distruge o casnicie care merge foarte bine, daca asa ceva se intimpla ea era deja distrusa)
-daca si el vrea , fa un copil . Gindeste-te insa si daca ai casa, bani sa-l cresti si pe cineva sa te ajute.
-renunta doar atunci cind frustrarile au devenit mai mari decit clipele fericite

A_Iulia spune:

Nirina, ai uitat sa mai adaugi un sfat la lista:
Si mai ales asteapta-te in orice moment ca el sa renunte primul! Nu te va anunta din timp, n-ai sa stii nimic, ai sa consideri ca ai o casnicie fericita si intr-o buna zi va veni si-ti va spune: draga mea, m-am indragostit DE ALTA!
Deh, jigodii din astea de barbati sunt pe toate drumurile. Si ce frumos sucesc capul tinerelelor!


Adina + Olivia Karla 04.03.2004
pozele noastre