Cand te dezamagesc prietenii...

Raspunsuri - Pagina 2

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns Dena spune:


"Daca un prieten te inseala o data, e vina lui. Daca te inseala a doua ooara, e vina ta!"

Si eu subscriu celor ce au ca cel mai bun prieten pe sotul si celor ce sunt de parere ca relatii mult prea intime si cu o frecventa mare, cu oricine altcineva, inclusiv parinti, frati... pot evolua in chip nefericit.
Trebuie sa folosim vigilenta,intuitia si desigur si experienta pt a evalua calitatea prietenilor...Asta nu inseamna sa fim niste permanenti suspiciosi si reticenti la relatii de prietenie, dar... cum spune romanul :"mai rarutz e mai dragutz".
Cred ca ar trebui sa te..."prinzi" cumva pe traseu de calitatea prietenilor...sa "mirosi" cu macar 5 minute inainte caracterul sau schimbarea de caracter a "prietenilor" oportunisti. Cred ca , impreuna cu sotul tau, e bine sa cantaresti mai bine pasul pe care ti-l solicita prietenii... si sa iei in calcul eventuale efecte ... si sa fii ferm cand discuti cu prietenii...
Eu am fost pt prima oara in situatia de a cere o suma mare de bani pt doar o luna... pt ca,desi aveam banii, erau blocati in banca si nu ii puteam folosi in luna respectiva si aveam mare nevoie de ei... Desi nu ma asteptam ca cineva sa se ofere sa ne ajute, sotul meu a apelat la unul din prietenii lui si acela neconditionat ne-a dat banii... Si acum sunt uimita de gestul lui... si ma intreb cum as putea vreodata sa ii multumesc pe masura gestului sau. Pt ca ajutorul e ajutor cand vine in momentul cheie, atunci cand..."iti crapa buza" cum se spune.
Si noi am intarziat cu 2 saptamani, bineinteles ca l-am anuntat din timp si eram gata sa ne imprumutam in alta parte si sa ii dam lui daca ar fi avut nevoie de ei la momentul respectiv, dar el ne-a pasuit fara probleme... Nu a conceput sa ii dam dobanda sau ceva de genul acesta, insa desigur ca i-am facut un cadou (simbolic comparativ cu o eventuala dobanda pe suma respectiva) si ,pe langa acesta, inimile noastre si umarul nostru in orice situatie... il simt ca un frate si m-a facut sa devin mai increzatoare in oameni... Nu dati cu pietre in mine,dar eu nu cred ca as fi facut un astfel de pas.
El mi-a spus ca nu e un inconstient sau mai stiu eu, dar ca sunt ani de prietenie cu sotul meu si stia ca nu risca nimic. Mi-a dat de exemplu un alt prieten (adica un tip din grupul lor din tinerete)care l-a sunat ceva mai inainte rugandu-l sa il imprumute cu o suma mare de bani. El l-a sunat pe sotul meu si s-au consultat daca se poate avea sau nu incredere in tipul respectiv... asa cum il cunosteau ei ... analizandu-l in ultima perioada de timp... concluzia a fost ca riscul este prea mare. Ar fi insemnat sa ia in calcul si faptul ca nu va mai primi banii inapoi si si-a dat seama ca nu isi permite o asemenea filantropie. Vreau sa mentionez ca prietenul nostru nu ..."se joaca cu banii" ... e un om normal, care traieste din leafa si isi pusese niste bani deoparte incetul cu incetul in scopul de a-si aduna un avans pt a cumpara o casa. Locuieste departe si uneori trece un an fara sa ne vedem... ne sunam rar... dar ne pasa mult unii de altii. Cred ca relatia noastra se cheama prietenie.


Denisa si bebica din burtica - 23 sapt.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Andrada spune:

Dar daca chiar n-au bani si le e jena de voi?
Spune-le ca ai accepta si in transe (daca iti convine)
A

L’amore che move il sole e l’altre stelle. Dante
Iubirea misca soarele si celelate stele

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns sinzi_ana spune:

Eu evit astfel de situatii foarte simplu. Nu iau bani cu imprumut si nici nu dau. Iar prietenii adevarati se obisnuiesc cu asta si inteleg ca asa e cel mai bine pentru toti. Poate unii ma cred zgarcita, dar asa am fost educata, si mi se pare cel mai corect!!!
Si nu numai din punctul meu de vedere dar si din acela al prietenului (cum sunt ai tai, Candy) care iti cere banii, si apoi se intampla ceva neprevazut nu mai are de unde sa iti dea inapoi si ii e jena, tie iti e si mai jena...si iti strici o relatie frumosa de prietenie.
AL meu tata are o vorba "frate, frate, da' branza e pe bani!"...si eu cred ca nu ajuti dand cu imprumut bani...fiecare sa se intanda cat il tine plapuma...(exceptii in sitatii criza...mai faci, dar atunci macar te astepti sa s-ar putea sa nu iti mai vezi banii inapoi si te impaci cu situatia..., ii dai in cunostinta de cauza)
Sinzi si David
http://community.webshots.com/user/sinzi_ana

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns cipcipcip spune:

quote:
Originally posted by Andrada

Dar daca chiar n-au bani si le e jena de voi?
Spune-le ca ai accepta si in transe (daca iti convine)
A

L’amore che move il sole e l’altre stelle. Dante
Iubirea misca soarele si celelate stele



In mod sigur n-au bani si le e jena, dar nu asa procedeaza niste oameni bine educati. Daca as fi fost in situatia lor, as fi dat un telefon, m-as fi scuzat de mii de ori ca nu pot inapoia banii la termen si as fi promis sa-i dau atunci cind am. Cred ca asa procedeaza un om normal, in loc sa se ascunda ca un strut cu capul in nisip.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns cipcipcip spune:

Eu una am ajuns la concluzia ca oamenii se comporta ciudat cind vine vorba de bani. Am auzit despre atitea prietenii stricate din cauza banilor, incit cred ca cea mai buna metoda de a pierde un prieten este de a-i imprumuta bani.

Am avut si eu o asa-zisa prietena, nu eram foarte apropiate, dar a facut un gest care m-a facut sa-mi fie lehamite. Am iesit o data la discoteca in Romania, acum multi ani, iar eu nu mi-am luat geanta de acasa, ca sa nu ma incomodeze la dans. Mi-am luat cu mine o suma de bani, pe care i-am pus la soseta (nu rideti), fiind imbracata in pantaloni. Cind am iesit sa dansam am rugat-o pe prietena mea sa-mi tina si mie banii in poseta (erau destui, facuti sul). Mi i-a tinut toata seara si pentru totdeauna, pentru ca mie nu mi-au mai trebuit in seara aia si am uitat de ei. Am tot asteptat in zilele urmatoare sa mi-i inapoieze, dar nimic. Mi s-a parut jenant sa ii cer, iar ea nu mi i-a mai dat. Mi s-a terminat vacanta si m-am intors in State (ceea ce astepta si ea probabil) iar ea a ramas cu banii. Culmea, ca mereu ii faceam cadouri si invitatii, chiar nu cred ca avea nevoie sa-mi tina si banii. Eu de-atunci nu am mai considerat ca mai are rost sa mai tinem contactul si mi s-a parut foarte IEFTIN ceea ce a facut ea.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns amuleta spune:

Exista si cite un prieten care este mai apropiat decit un frate. Eu n-am prietene apropiate , desi am avut una cind eram in Romania. Acum ne sunam sau ne scriem dar nu trece zi sa nu ma gindesc la ea. Ce ne-a apropiat a fost tocmai asemanarea in valori si idealuri.
Dar, ma rog, sa raspund la subiect : cind ma dezamagesc prietenii ma gindesc la cum i-oi fi dezamagit si eu pe altii si-mi trece repede.


Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns sora2001 spune:

quote:
Originally posted by amuleta

Exista si cite un prieten care este mai apropiat decit un frate. Eu n-am prietene apropiate , desi am avut una cind eram in Romania. Acum ne sunam sau ne scriem dar nu trece zi sa nu ma gindesc la ea. Ce ne-a apropiat a fost tocmai asemanarea in valori si idealuri.
Dar, ma rog, sa raspund la subiect : cind ma dezamagesc prietenii ma gindesc la cum i-oi fi dezamagit si eu pe altii si-mi trece repede.







Mare Dreptate Ai,


Ema si Richard-Sora

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns infofun spune:

Pe noi nu ne dezamagesc prietenii apropiati pt. ca nu ii avem! :)
Si nici nu ducem lipsa, avem amici, colegi, dar prieteni asa apropiati nu, si chiar evit astfel de legaturi. Mama intotdeauna mi-a zis ca prietenii de famile prea apropiati fac mai mult rau ca bine!
Iar cu banii, nu as imprumuta de la nimeni(decat in cazuri extreme), si nici nu as da(la fel exceptie fac cazurile grave,de exemplu sanatatea.) Insa daca as avea bani si as da cuiva intr-o situatie grava nu cred ca m-as astept sa-i mai primesc inapoi, desi poate i-as primi.
Candy nu-ti mai face probleme, gandeste-te ca nu ai avut acei bani si uita, Dumnezeu va va ajuta in mod sigur. Bucurati-va de bb si sa va traiasca sanatos si cu pofta de viata!!!
Poate ca acei "prieteni" chiar nu au bani, mai ales ca au trecut si prin situatii dificile! Ca nu si-au cerut scuze si ca va evita, este datorita cresterii proaste pe care au primit-o.

GabrielaHope
"Cel mai mare pacat este acela de a nu zambi, macar odata, in fiecare zi de viata!"

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns MLDiana spune:

Pe mine cind ma dezamagesc prietenii ,beau un pahar cu apa rece si reflectez problema.

Lidia ,Tiara si David D.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns cici spune:

Si eu am fost dezamagita de prieteni.La 18 ani prietena mea pentru care mi-as fi dat si viata m-a lucrat asa de urat ca mi-au trebiut luni de zile sa-mi revin.Un an mai tarziu cand s-a vazut singura si tradata de prietenul ei pentru care m-a tradat a venit plangand in hohote ,imbratisandu-ma si cerandu-mi iertare.Mi-a fost rusine de rusinea ei si am stat de vorba >Am si iertat-o ca asa sunt eu ,uit repede relele ce mi se fac.Insa venita asa de timpuriu ,experienta a fost o lectie pentru toata viata,si nu-mi mai pun sufletul pe tava nimanui,si nu mai consider pe nimeni prieten.Avem amici si atat.Nu intindem coarda.
Tepe cu bani imprumutati am luat si eu .Mi i-am recuperat dar greu si bucatiti asa ca sa nu mai inteleg nimic din ei.
Vizavi de bani imprumutati eu am observat un lucru:cei rai de plata in cazul in care se intampla sa imprumute o suma cat de mica cuiva,stau ca pe ace pana cei primesc si ii si cer cu mult inainte de termenul stabilit.

cici

Mergi la inceput